44 matches
-
devenise preponderentă între evreii din acea zonă. El a lucrat ca învățător și comerciant, iar apoi a devenit redactor autorizat de plângeri și a reprezentat persoane în fața tribunalului. Sheindl Grün era fiica unui proprietar de pamânt. David a învățat la Heder sau Talmud Tora, școala tradițională evreiască, apoi la așa numitul Heder metukan (Heder cu program școlar modernizat) pe care l-a înființat la Płońsk tatăl său, care era membru în mișcarea pre-sionistă „Hovevey Tzion” (Amicii Sionului). La 11 ani David
David Ben Gurion () [Corola-website/Science/304395_a_305724]
-
învățător și comerciant, iar apoi a devenit redactor autorizat de plângeri și a reprezentat persoane în fața tribunalului. Sheindl Grün era fiica unui proprietar de pamânt. David a învățat la Heder sau Talmud Tora, școala tradițională evreiască, apoi la așa numitul Heder metukan (Heder cu program școlar modernizat) pe care l-a înființat la Płońsk tatăl său, care era membru în mișcarea pre-sionistă „Hovevey Tzion” (Amicii Sionului). La 11 ani David a rămas orfan de mamă, care murise în urma unei complicații la
David Ben Gurion () [Corola-website/Science/304395_a_305724]
-
comerciant, iar apoi a devenit redactor autorizat de plângeri și a reprezentat persoane în fața tribunalului. Sheindl Grün era fiica unui proprietar de pamânt. David a învățat la Heder sau Talmud Tora, școala tradițională evreiască, apoi la așa numitul Heder metukan (Heder cu program școlar modernizat) pe care l-a înființat la Płońsk tatăl său, care era membru în mișcarea pre-sionistă „Hovevey Tzion” (Amicii Sionului). La 11 ani David a rămas orfan de mamă, care murise în urma unei complicații la o naștere
David Ben Gurion () [Corola-website/Science/304395_a_305724]
-
Boris Lvovici Kaușanski, s-a născut în 1895 orașul Bender (Tighina) din sudul Basarabiei, pe atunci în Imperiul Rus, ca fiu al comerciantului evreu Arie Kaușanski și al soției acestuia, Batia. Dupa ce a învățat în școala primară tradițională iudaică Heder sau Talmud Tora, Baruch Kaușanski a învățat la o școală de stat. Din copilărie a dovedit talent și atracție pentru balet clasic, și când s-a mutat cu familia la Odesa, în ciuda împotrivirii tatălui său, s-a înscris la o
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
și publicist evreu palestinian originar din Lituania - Belarus, principalul promotor al renașterii limbii ebraice ca limbă vorbită în Palestina. S-a născut în Luzhky, pe atunci în Lituania, în Imperiul Rus astăzi în nordul Belarus. Ben-Yehuda a fost elev la hederul (școala primară tradițională) unde a învățat ebraica veche și Tanahul de la vârsta de trei ani, cum se obișnuia în comunitățile evreiești din Europa de Est. La vârsta de nouă ani începe să studieze Tora, Mișna și Talmudului la ieșivă (școală medie religioasă
Eliezer Ben-Yehuda () [Corola-website/Science/310226_a_311555]
-
jurnalist și scriitor român de origine evreiască. s-a născut la data de 1 ianuarie 1934, în orașul Focșani, sub numele de Herșcu Solomovici. El s-a stabilit împreună cu familia, la vârsta de 13 ani, în București. A studiat la heder (școala primară religioasă evreiască), la Liceul Evreiesc și apoi la o școală tehnică în domeniul textil. După propriile spuse, în anul 1953, urma să plece ca student la Facultatea de Textile din Leningrad, când a devenit reporter la "Scânteia Tineretului
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
întors la părinți la Telenești, unde s-au născut cei 5 copii (4 băieți și o fată), inclusiv fiul Nahum Gutman, viitor pictor și sculptor de renume. La începutul anului 1900 a plecat din nou la Odesa, unde lucrează la hederul experimental (școală primară în ebraică), împreună cu Bialik, Ravnițki (1859-1944), Levinski 1858-1910) și înființează editura „Moria", care s-a situat pe strada mare a arnăuților. Ben-Țion a început să scrie la Telenești, concomitent în ambele limbi evreiești, iar prozele sale din
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
descrie cele următoare, despre care am exactă știință ca conșcolar ce am fost cu d-lui. În anul 1837, când pe atunci se numea Avram Burăh, cu ochii încrucișați, am avut ocaziune, ca mahalagiu, de a merge împreună la un Heder (școala de băieți), la belferul (dascălul) Moișe Feleșler, unde am început a învăța Himeș (Biblia). D. Avram Burăh" acum Misail, s-a născut în Roman la anul 1832, făcîndu-i-se operațiunea brismila de cătră psaltul Leizer Mendel. Dumnealui este născut din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și seara, în zi de sâmbătă sau de sărbătoare, îndreptându-se spre lăcașul de rugăciune ca să prindă un minyan. Nici copiii n-au mai rămas, care să se scoale cu noaptea în cap ca să apuce două ore de studiu în heder 28 înainte să înceapă orele reglementare de învățătură în școala primară. Toate acestea, și triste, și nostalgice precum sunt, rămân elemente constitutive ale realității schimbate. Dar cum se face că nu există nicio mărturie a trecutului evreiesc de câteva secole
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la cartea Vico, Știința nouă, Nona Facon scrie: "Italia are prin Vico un Bacon și un Descartes în epistemologie, un Grotius și un Montesquieu în filosofia dreptului, un Kant în problematica frumosului, un filosof al culturii care-l precede pe Heder și generația marilor gânditori ai epocii romantice." Bibliografie Vico Battista Giovanni, Știința nouă, Editura Univers, București, 1972 4.2 Charles de Montesquieu (1689-1755) Viața. La 19 ianuarie, ca fiu al lui Jacques de Secondat și al Mariei-Françoise de Pesnel, baroneasă
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Lazăr, Titu Maiorescu, Ion Petrovici, C. Rădulescu, Mitropolitul Silvestru - Morariu, Isidor Onciul, Eufrom Poteca, Ilinca Hurmuzachi, dar și personalități străine, figuri proeminente ale culturii și științei: Sigmund Freud, Antonio Bamfi, J. Brunschwicg, Basedow, Erasmus, Bergson, Augusto Guzzo, Immanuel Kant, Herbart, Heder, John Kocke, J. Huizinga, Tomas Massaryk, Jean Paul, Gaston Richard, Carol Siegal ș.a. Așa se și explică de ce revista era nu doar o publicație pedagogică și didactică, ci și filosofică, sociologică, psihologică, istorică. Referindu-se la calitățile ei, Onisifor Ghibu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
interesul cititorilor: „Născută într-un sat din Vaslui, în 1893, într-o familie evreiască săracă și religioasă, Ana Pauker dovedește o inteligență precoce. Bunicul ei, rabinul, cu care are o relație strânsă, ignoră tradiția și reușeșete s-o înscrie la heder - o școală evreiască religioasă, dedicată exclusiv băieților - unde nepoata excelează.” Și: „Din cauza sărăciei, Hanna începe să muncească de timpuriu, iar începutul destinului revoluționar poate fi găsit la vârsta de 12 ani, cînd, după ce vede o manifestație de stradă antisemită, se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
Butnaru Numele la naștere - David (Duvid) Mironovici Fiksman. S-a născut în orașul Orhei, Basarabia, în familia unui băcan. Copilăria și-o petrece la Chișinău (descrisă în volumul Povestiri din Chișinău), unde familia se stabilește în 1903. A studiat la heder (școală religioasă începătoare la evrei), apoi în școala semită de stat. În 1920, își caută un rost la Paris, unde, la începuturi, lucrează la o fabrică de zahăr, apoi hamal, vopsitor de pânzeturi, pentru ca, în fine, să deschidă propria cafenea
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
de lângă noi, unde locuiau bunicii materni și mătușile. Acesta a fost primul cerc, foarte important până la vârsta de trei ani și jumătate, când o parte din familie a plecat în Israel, iar eu am început educația religioasă evreiască, în sistemul Heder: studiul limbii ebraice și lectura Bibliei. Din perioada asta nu mi-aduc aminte prea multe. În orice caz, când bunicul a plecat, în ’50-’51, îl aveam deja foarte bine în minte; și pe el, și pe bunica, și pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ea se afla casa Veronicăi Micle XE "Micle, Veronica" , cu faimoșii plopi. Amintirea asta persistă prin urmare de când eram vizavi, în școala primară; după aceea eram vecini cu acel loc istorico-petic, deci - desigur - nu-l mai puteam vedea. Școala evreiască Heder se închisese între timp; nu mai puteam să învățăm acolo, nici nu mai era cine să predea, se terminase totul. S.A.: Se terminaseră mai întâi profesorii. M.I.: Da. Profesorii au murit, au plecat... Eu voiam să mă mai duc, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eu voiam să mă mai duc, dar... S.A.: ...dar instituția s-a stins cumva de la sine. M.I.: Cam așa ceva. Oricum, pentru mine era o fază depășită de la vârsta de șase ani; când m-am dus la școala de stat, școala Heder nu mai exista. Drept este că tatăl meu repeta mereu aceeași formulă: „n-o să știi ebraica”. El nu era foarte educat; știa puțin ebraica, învățase în același loc, în aceleași clase; iar închiderea școlii Heder i-a dat sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la școala de stat, școala Heder nu mai exista. Drept este că tatăl meu repeta mereu aceeași formulă: „n-o să știi ebraica”. El nu era foarte educat; știa puțin ebraica, învățase în același loc, în aceleași clase; iar închiderea școlii Heder i-a dat sentimentul că s-a petrecut ceva teribil: n-o să știu niciodată ebraica. S.A.: Dar nu putea părea ceva ireparabil: voi știați încă de pe atunci că veți emigra. După plecarea unei jumătăți de familie, erați probabil hotărâți să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
-mi fac datoria în orice condiții! N-am vrut să fac nimic, am tulburat sistematic orele, am făcut scandal, doar-doar mă vor da afară. Și adesea mă dădeau... S.A.: Reiau: prima ta experiență a libertății a fost legată de școala Heder - îți făceai treaba repede și plecai. Libertatea ți se dădea. Acum voiai să-ți iei singur libertatea, prin boicot și revoltă. M.I.: Da, la început am fost și eu pacifist! Aici a fost o problemă, simplu. La liceu am ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
după ani de așteptare, dacă o să mai plecăm sau nu în Israel, se temea că voi crește fără să știu ebraică. Mergeam la sinagogă, puteam să citesc rugăciunea, dar nu mai înțelegeam aproape nimic altceva, uitasem ce învățasem la școala Heder. Așa că tatăl meu a decis să-mi ia profesor particular, pe cineva care știa foarte bine ebraica și venea de vreo două ori pe săptămână. Eu eram interesat, dar n-am prea făcut eforturi să studiez serios. Știam că lecțiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]