924 matches
-
este folosită pentru demolarea, ci pentru primenirea lui, susține autorul, care este și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci critice
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
cel ce are despre fericire o idee pleziristă și atât, nu va înțelege nicio iotă din zicerea lui La Bruyčre. Căci "nonrelația dintre râs și fericire", cum bine spui, implică o relație între aceasta ultimă și moarte. Râsul, frivol și hedonist, de astă dată, e contrariul gravității fericirii, a unei fericiri mortale (ca a lui Tristan și a Isoldei, - dacă "mourir" înseamnă, aici, "mourir d'amour"). Fericirea e un climax fulgurant, imperdurabil sau intermitent, un extaz de ordin cvasi-mistic, căruia nu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
aristocrație intelectuală întemeiata pe cultul valorilor (contrar relativismului de astăzi), pe rigoare de tip ogival (contrară hedonismului contemporan) și pe credință în Dumnezeu..." - și textul ar fi continuat, daca nu ar fi fost întrerupt de redacția României literare. "Ogival" sau "hedonist", risum teneamus! P.S.: Ce bine ar fi făcut dl Platon dacă ar fi tăcut! Ne-ar fi economisit și timpul, și hârtia...
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Mircea A. Diaconu Protejată de situarea sa ambiguă, deopotrivă înăuntru și în afară, privirea lui Caragiale, este a unui hedonist: materia îi apare ca un spectacol fascinant - și nu înspăimîntător - de forme, ipostaze, culori, un spectacol al faptelor greu de așezat în modele raționale sau raționabile. Totul se desfășoară ca într-un gen de echilibristică sofisticată în care nici un fel
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
văd în cei doi consilieri, pe lîngă tot felul de zig-zag-uri structurale, și ruptura (ruptura ca dependență complementară) dintre lume și sens, dintre pitorescul vieții și armonia unei înțelegeri monadice. Este echilibrul, fragil, într-adevăr, în care se înscrie un hedonist. De fapt, tocmai fragilitatea dă forță, aici, echilibrului. La drept vorbind, dincolo de prologul acesta cumva didactic, Între două povețe? chiar este o schiță despre fragilitate: Nina, poate întruchiparea unui Mefisto cu aer de nimfetă, delicată și stranie, provocatoare și grațioasă
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
Am putea proceda la căutarea unei alte liste, însă una cu titluri și nume concrete, iar literatura despre postmodernitate abundă în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie (produsă de) propria imaginație combinatorie cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația)., Kagel, Match). 2. Opera muzicală postmodernă este narativa; ea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
oprită prin jocul fericit al întîmplării pe vreuna din pietrele prețioase ale oricărui scrin de prin oricare interioare ale acelor fanarioți (...) artă aceasta nu se oglindește narcisiaca în ucazurile programatice ale modelelor, (...) se desface în permanență, se deconstruieste prin porniri hedoniste, se învăluie și se neutralizează în efecte moi, în policromie, în arome de santal și cedru (...)". Aceste superbe rînduri sînt prilejuite de poezia lui Șerban Foartă. Cu toate acestea, cartea lui Vighi nu reușește să șteargă semnul de întrebare ce
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
în care fiecărui capitol/fișier îi corespunde o "fereastră deschisă" spre labirintul industriei de vise, programatorul avînd grijă să introducă, la dreapta comenzii plasate în debutul fiecărui capitol, explicația ei în română. Adrian Otoiu e un profesionist, dar și un hedonist al metafictiunii; IQ-ul artistic foarte ridicat, hedonismul picant al scriiturii, aerul de prospețime amuză(n)ta, tandrețea ușor cinica (à la Kurt Vonnegut) și naturalețea alternării registrelor imprimă prozelor sale un "high touch" de o calitate puțin obișnuită. Se
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
dacă stăm să ne gîndim, cîți nu dorm pur și simplu făcînd plajă? Lîncezeala devine adormire, ieșire completă din agitația cotidianului. Se pare că încă de la sfîrșitul secolului trecut au existat o serie de ghizi care prezentau plajă sub forma hedonista, propunînd celor interesați experiență autodescoperirii în lenea și torpoarea nisipului cald. Plajă devine un spațiu definitiv constituit și independent chiar de elementul marin din clipă în care este acceptată invenția socială, cum o numește Kaufmann, a soarelui și a bronzării
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
de bun-simț trăiește cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru, cumpătat, orgolios, refuză orice formă de carierism, si se complace în postura de hedonist spiritual. Un secol de bărbărie, marcat de numeroase catastrofe sociale și morale fac din el un justițiar, care își denunță secolul în jurnalul sau, din care face o formă de supraviețuire. În cartea de acum însă, mai mult decât în
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
culturii franceze. Scrie primul articol în presa românească despre Malraux, insă peste ani admirația pentru autorul Condiției umane îi va scădea mult când va înțelege că acesta ajunsese un "demnitar conformist" iar "trufașa să gloriola" era suspectă de oportunism. Deși hedonist spiritual, desi scriitor ponderat și modest care prin temperamentul, prin datele sale psihosomatice are vocația refuzului oricăror servituți, într-atât încât refuză chiar participarea la viață breslei scriitoricești (șezători, conferințe), ilustrativ în acest sens fiind și faptul că deși avea
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
realități: într-una Răsăriteana, puternic motivată istoric și conjunctural, a păstrării coerentei interioare și a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală și într-una Apuseana, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistica și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabila, Bată Marianov și-a căutat
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
pe ambele laturi face cu putință transferul de dispoziție, compromisul, notificînd dramatic: „Nu plec nu rămîn vai mie sînt un animal rănit/ cu viața atîrnînd între nu și nu”, Ion Cocora caută în fapt „un pretext de supraviețuire”. E un hedonist cu episoade de criză, care se complace între molestarea inocenței și o parodie a contemplației, nu o dată cu note puternic zeflemitoare. O robustețe nativă funcționează precum un resort constant al asociațiilor: „alerg pe o frînghie între mine și mine ca între
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura spirituală. După ce citești cele câteva sute de pagini de publicistică, înțelegi simultan că Brumaru nu e un gazetar, ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit. Există un strat de profunzime în poezia sa, alimentat din solitudine, din horror vacui, dintr-o ultragiată conștiință a incomunicabilității, în raport cu care jocul, erosul, subtilitățile prozodice și licențele galante sunt doar măști. Sau
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
al cărui precursor, fie și modest, a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse la o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată de luciditatea specifică seducătorului de vocație: "Am fost iubeț de felul meu o viață întreagă și n-am fost un gelos". Condamnarea geloziei apare convingătoare din
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
cu trup șui de adolescentă, mult preferata celei mai cîntărețe dintre muze, Euterpe, astăzi numai bine pregătită pentru greul sacrificiu al măritișului". Constantin Beldie ni se recomandă în relatarea vieții sale drept un om "de modă veche", hrănit de partea hedonistă a clasicităților, un dușman al pedanteriei și un "antiintelectualist" în numele acestora și astfel un prevestitor sui generis al "trăirismului" febril al generației ce i-a urmat. De prisos a mai insista asupra valorii informative a Memoriilor, potențate de un condei
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
și consecvență, dezamăgire și speranță. Totul concertat într-un subtil discurs ironic (fiindcă, totuși, este vorba de "o lume pe dos"!) despre bucuria de a trăi viața din plin, refuzând tentația unei muzeale "siguranțe" a zilei de mâine în favoarea unei hedoniste escapade cu prietenii adevărați, care se pot identifica ușor cu Domnul Cartof, Șunculiță, Cățelul cu arc sau Dinozaurul Rex dincolo de ipostaza lor pasageră de "jucării ale destinului". Capabile să umple și anime "golul sufletesc" de care suferă cu toții. Și tânărul
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
e una pretextuală, "un simbol al necunoscutului, îndepărtat, o himeră atrăgătoare". Adevăratul cititor al textelor care compun această carte e un cititor plin de răbdare, care-și poate permite zăbava de a descifra semnificații niciodată servite de-a dreptul, un hedonist care se poate bucura în liniște și încet de o mulțime de arabescuri și ciudățenii crescute, totuși, din solul purei realități. Și, de asemenea, un cititor care nu se lasă ușor intimidat, pentru că există un fel de cod secret al
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
Nu poți să nu te oprești asupra acestor rînduri și să nu observi mistificarea retorică: nimeni nu te face lider de opinie împotriva voinței - dimpotrivă, este necesar ceva efort personal. Determinismul pătrunde în biografie și simplifică, "univocizează". Am fost un hedonist, am vrut să fiu un stoic, sînt un ratat așa cum sînt toți cei cu idealuri mari, sînt un romantic, un sentimental incurabil etc. - ce relevanță au astfel de rînduri? Răspunsul indirect l-a dat tot autorul într-o emisiune televizată
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
autentice. Autorul și-a pierdut simțul realității (al autenticității, de fapt), iar retorica agilă care i-a cucerit pe cititorii săi s-a osificat. Sub comunism discursul cultural s-a decontextualizat, s-a dezrădăcinat. Să scrii că ești stoic sau hedonist avea o mie de înțelesuri sau nici unul, nu se preta însă la o lectură pragmatică. În mileniul trei, în care autorul nu dorește să se situeze, spune el cu o sinceritate derutantă, "stoicismul" sau "hedonismul" pun deja mari piedici de
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
al II-lea conceptul privilegiat va fi cel de inconștient - prin referire îndeosebi la trei mari momente: Freud, Jung și Blaga. Un capitol vast - Antropologia psihanalitică, în care psihanaliza este circumscrisă drept "cea mai radicală și mai fundamentată dintre orientările hedoniste", deschide volumul ca o punte către cel anterior; un alt capitol, final, Epistemologia psihanalizei, așteaptă încă pentru o ediție ulterioară, care ar îngloba monumental cele două părți. Capacitatea de sinteză și de interpretare ce dă substanță acestei întreprinderi era parcă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Anghel: "O desuetitudine tandră combinată cu utopiile visătorului abulic cu ochii deschiși dau la iveală suavitatea acestui poet uitat astăzi, care delirează sfios și stîngaci de parcă ar sufla baloane de săpun." Sau despre Emil Brumaru: "O bună dispoziție delirant-lucidă, de hedonist microscopic, îl face pe Emil Brumaru să aibă parte de un carpe diem halucinatoriu, secondat de un eros șturlubatic și năbădăios. Nu doar bulimia fantastă este maladia poetului, ci și invenționita sau ficțiunea hemoragică. Parcă i-ar curge prin vene
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
Nicolae Manolescu Borges spune într-una din conferințele lui că îi place pur și simplu să citească literatură. Dinaintea unei cărți, mă simt, ca și el, un hedonist. Am citit de cînd mă știu fără nici un alt scop (lăsîndu-le la o parte pe cele impuse de școală, dar chiar și atunci încercînd să îmbin instrucția cu plăcerea) în afara aceluia de a mă bucura de ceea ce citeam. Plăcerea lecturii
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
cu plăcerea) în afara aceluia de a mă bucura de ceea ce citeam. Plăcerea lecturii, înainte de toate. Nu-mi dau seama dacă te naști cu ea sau dacă se poate și cultiva. Frigizii lecturii sînt, ca și ceilalți, cazuri patologice. Normali sînt hedoniștii. Doar că nu pot spune cîți sînt sau de ce sînt atît de puțini. Lumea nu se împarte în frigizi și hedoniști sau, mai bine zis, nu se termină cu ei: există, la mijloc, o categorie mult mai numeroasă decît celelalte
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
naști cu ea sau dacă se poate și cultiva. Frigizii lecturii sînt, ca și ceilalți, cazuri patologice. Normali sînt hedoniștii. Doar că nu pot spune cîți sînt sau de ce sînt atît de puțini. Lumea nu se împarte în frigizi și hedoniști sau, mai bine zis, nu se termină cu ei: există, la mijloc, o categorie mult mai numeroasă decît celelalte două, a oamenilor care nu citesc, nu fiindcă nu simt vreo plăcere dacă o fac, ci fiindcă nu le-a pus
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]