177 matches
-
Secolul al XVII-lea reprezintă una dintre cele mai importante perioade din istorie, momentul când s-a pus piatra de temelie a dezvoltării societății moderne atât din punct de vedere științific, religios cât și politicoeconomic. Galileo Galilei pune bazele modelului heliocentric, Robert Hook descoperă celulele cu ajutorul microscopului, Ole Rømer măsoară pentru prima dată viteza luminii. Rene Descartes a făcut primii pași pe drumul filozofiei moderne, susținând că adevărul poate fi revelat prin observație atentă și prin analiză, remarcând că teza sa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
stă nemișcat în centrul Universului, punctul de referință a fost greșit ales, iar Soarele și celelalte planete le considera că se învârt în jurul lui. Heraclit din Pont (388-355 î.e.n.) - elev a lui Platon și contemporan cu Aristotel, a introdus ideile heliocentrice, precursoare a lui Copernic. La începutul evului mediu, Europa a făcut un pas înapoi, ascensiunea creștinismului corespunzând cu tentativa fanatică de a zdrobi orice rival al credinței. Manuscrisele științifice erau arse, dogmele bisericești și biblice fiind ridicate la rang de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și un corp ceresc, însă cu o poziție centrală în Univers; Soarele, Luna și planetele formează un sistem geocentric, a cărui limită nu trece de orbita celei mai depărtate planete care se vede cu ochiul liber - Saturn ; Apariția primului sistem heliocentric - ce n-a reușit să se impună - dar ce a vestit marea răsturnare copernicană de mai târziu. Astronomia decade, dar firul întrerupt astfel a fost continuat și reînnodat în mod neașteptat prin intermediul unor civilizații din afara Europei. China, a continuat acumularea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
contact, a lumii arabe cu știința vechilor greci a avut în sec. al VIII-lea. Pasiunea pentru aceste cărți, a permis arabului Mahomed Biruni să considere că Pământul se rotește în jurul axei proprii și-n jurul astrului zilei, adică teoria heliocentrică, în schimb tratatul său Cheia astronomiei, s-a pierdut, rămânând o mică introducere la această operă, text în care consideră că rotirea Pământului în jurul Soarelui este o amăgire. În același timp, în Europa, întunericul cunoașterii datorat imaginii despre lume creat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
stelelor fixe, adică ele se află la distanțe egale de noi ; traiectoriile perfect circulare ale orbitelor planetelor. Tycho Brahé ( 1546-1601), a apărut la trei ani după moartea lui Copernic, activând în Danemarca și Praga, a înțeles valoarea epocală a teoriei heliocentrice și scria : Doar la răstimp de veacuri Zămislește Pământul un asemenea om. El a oprit Soarele din cursa sa cerească Și a urnit din loc Pământul nemișcat, Luna a trimis-o să se învârte în jurul Terrei, Și a făurit o
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cursa sa cerească Și a urnit din loc Pământul nemișcat, Luna a trimis-o să se învârte în jurul Terrei, Și a făurit o nouă imagine a lumii. Cu toate că nu s-a putut hotărî definitiv asupra celor două teorii - geocentrică sau heliocentrică, lui îi datorăm dovezile cu privire la mișcările planetelor și ale Lunii. Tot el a adus prima dovadă sigură că, spre deosebire de ceea ce se credea, cometele nu se află în atmosferă, ci «mult dincolo după orbita Luniiă. În cele din urmă a elaborat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de Ptolemeu din Alexandria (sec. al II-lea î.Hr.). Mai târziu, alt filozof a susținut că Pământul se rotește în jurul unei axe și Aristarh din Sanos (310-230 î.Hr.) a lansat ideea rotației Pământului în jurul Soarelui, punându se astfel bazele teoriei heliocentrice. După sec. al XVIII-lea, Nicolaus Copernic (1473-1543, astronom polonez) a fundamentat științific teoria heliocentrică, studii continuate și dezvoltate de Tycho Brachè (1546 1601, astronomul danez), în cea mai mare parte a vieții sale care și-a consacrat-o studierii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
că Pământul se rotește în jurul unei axe și Aristarh din Sanos (310-230 î.Hr.) a lansat ideea rotației Pământului în jurul Soarelui, punându se astfel bazele teoriei heliocentrice. După sec. al XVIII-lea, Nicolaus Copernic (1473-1543, astronom polonez) a fundamentat științific teoria heliocentrică, studii continuate și dezvoltate de Tycho Brachè (1546 1601, astronomul danez), în cea mai mare parte a vieții sale care și-a consacrat-o studierii stelelor și planetelor, în special mișcării planetei Marte. Măsurătorile sale au fost publicate de elevul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fost publicate de elevul său Johannes Kepler (1571-1630, astronom german, considerat și fondatorul astronomiei moderne) care le-a folosit la formularea legilor mișcării planetelor pe orbite eliptice, în unul din focare aflându-se Soarele, oferind astfel o bază științifică sistemului heliocentric, după 60 de ani de la moartea lui Copernic . Legile lui Kepler au fost enunțate, pornind de la faptul că s-a considerat că planetele descriu orbite eliptice, Soarele aflându-se în unul din focare. 1. Raza vectoare dintre Soare și planetă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ca și cum corpurile s-ar atrage în raport direct cu masele lor și-n raport invers cu pătratul distanțelor dintre ele”. Această lege a contribuit la deducerea legilor mișcării planetelor, descoperite de Kepler. În acest mod, Newton a impus definitiv teoria heliocentrică a lui Copernic, fiind creatorul mecanicii cerești și unul din fondatorii astronomiei moderne. Cum se poate observa, fizica are legătură cu matematica și toate fenomenele trebuie să aibă la bază un calcul exact matematic. Putem adăuga la lista celor ce
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sale legi ale mișcării planetelor și mai târziu de Galileo Galilei ce a întreprins primele investigații prin lunetă asupra planetei, el fiind interesat mai ales de acele detalii ce puteau fi interpretate drept un argument în favoarea ideilor promovate de revoluția heliocentrică copernicană. În 1659, savantul olandez Christian Huygens, folosind lunete mai mari, a reușit să distingă o pată triunghiulară mai întunecată - “triunghiul marțian” având unul dintre vârfuri orientat spre polul nord al planetei. * Către o planetă Marte habitabilă - principalul parametru fizic
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lăsându-vă pe dumneavoastră să faceți conexiunile și să trageți concluziile. * * * În anul 1633 astronomul, fizicianul și filosoful Galileo Galilei era forțat de temuta Inchiziție să-și retragă, sub amenințarea torturii, afirmația că Pământul se mișcă în jurul Soarelui. Astfel, teoria heliocentrică, considerată ca fiind o erezie de către Biserica Catolică, era trecută sub tăcere. Acest fapt se întâmpla datorită atitudinii iraționale a Bisericii, care considera că Dumnezeu crease Pământul pentru Om, așezându-l în centrul Universului. În prezent, inchizitorii și marii prelați
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o evoluție ciclică a cunoașterii umane, cu străluciri și întunecări, importante cunoștințe științifice fiind la un moment dat îngropate sub cenușia mantie a ignoranței, pentru a fi redescoperite, ulterior, de o altă civilizație. Spre exemplu, ironia sorții face ca teoria heliocentrică - aceeași teorie pentru care era să fie ars pe rug ca eretic Galileo Galilei în anul 1633 - să fi fost bine cunoscută de către antici. Astfel, în India antică Yajnavalkya scria prin 900-800 î. Hr. în tratatul Shatapatha Brahmana că pământul este
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
iar Soarele este situat în „centrul sferelor” (afirmație regăsită și în Vedeă. În Grecia antică, în secolul 4 î. Hr. Heraclit din Pont explica alternanța zilei cu noaptea prin rotația Pământului, în timp ce Aristarch din Samos (270 î. Hr.Ă propunea un sistem heliocentric, calculând mărimea Pământului și distanța până la Lună, estimând totodată că Soarele era mult mai mare decât Pământul. Acest fapt l-a determinat să considere ca fiind mai logic ca Pământul să se miște în jurul Soarelui, decât invers. Toate-s vechi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
prins aripi de vultur, astrologia. Acolo au trăit și au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care a găsit distanța de la Soare la Lună și a susținut sistemul heliocentric(!); geometrul Menelaus; medicul Claudiu Galien; Apolonius din Perga, geometrul conicelor și al excentricelor mobile; Ptolemeu Claudiu, inventatorul trigonometriei; Eratostene, care a socotit mărimea pământului atât de bine, cum numai de 200 de ani încoace s-a putut calcula exact. Aici
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
timp de câteva secole să apară falnică și de neatins. Fig. 33 - Coperta celebrei lucrări "De Systemate Mundi", a lui Galileo Galilei, pe care sunt reprezentați Ptolemeu, cel mai eminent susținător al sistemului geocentric, și Copernic, autorul noului sistem planetar heliocentric. Fiecare din ei ține în mână un mecanism care ilustrează, în miniatură, sistemul propriu. Pentru a opri cearta dintre cei doi astronomi, a fost chemat ca arbitru Aristotel. Acesta, după ce ascultă argumentele celor doi rivali, îi dă dreptate lui Copernic
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
vremea lui (Pitagora, Cleomedes, Cicero, Pliniu cel Bătrân, Plutarh, Filolaus, Heraclit, Ecfantos și Platon). Astfel sesizează contradicțiile dintre teoriile lor și părțile cele mai slabe ale concepțiilor cosmologice. În timpul șederii la Universitatea din Padova i se cristalizează ideile despre cosmologia heliocentrică. Nicolai Copernic Se instalează în castelul din Lidzbark, unde începe să concretizeze teoria heliocentrică. În anul 1514, la vârsta de 41 de ani, Copernic rezumă forma inițială a teoriei heliocentrice în cartea Commentariolus. Teoria sa are șapte puncte de sprijin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Astfel sesizează contradicțiile dintre teoriile lor și părțile cele mai slabe ale concepțiilor cosmologice. În timpul șederii la Universitatea din Padova i se cristalizează ideile despre cosmologia heliocentrică. Nicolai Copernic Se instalează în castelul din Lidzbark, unde începe să concretizeze teoria heliocentrică. În anul 1514, la vârsta de 41 de ani, Copernic rezumă forma inițială a teoriei heliocentrice în cartea Commentariolus. Teoria sa are șapte puncte de sprijin: 1. Nu există niciun centru al cercurilor și sferelor cerești. 2. Pământul nu este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la Universitatea din Padova i se cristalizează ideile despre cosmologia heliocentrică. Nicolai Copernic Se instalează în castelul din Lidzbark, unde începe să concretizeze teoria heliocentrică. În anul 1514, la vârsta de 41 de ani, Copernic rezumă forma inițială a teoriei heliocentrice în cartea Commentariolus. Teoria sa are șapte puncte de sprijin: 1. Nu există niciun centru al cercurilor și sferelor cerești. 2. Pământul nu este centrul universului, ci numai un centru de gravitație al sferei lunare. 3. Toate sferele se rotesc
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ci a Pământului (în jurul axei sale). 6. Pământul are mai mult de o mișcare: una în jurul axei sale și una în jurul soarelui. 7. Aparenta mișcare retrogradă a planetelor rezultă din rotația Pământului. Pentru a se convinge de adevărul tezei sale heliocentrice, Copernic face 60 de înregistrări între anii 1513-1516 și 1522-1543. Experiențele au loc într-un mic turn la Frombork, cu instrumente vechi și primitive. În 1515 observă planetele Marte și Saturn și descrie variabilitatea excentricității pământului 17. În anul 1543
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
într-un mic turn la Frombork, cu instrumente vechi și primitive. În 1515 observă planetele Marte și Saturn și descrie variabilitatea excentricității pământului 17. În anul 1543 publică cartea De revolutionibus, care conține următoarele capitole : * Vedere de ansamblu a teoriei heliocentrice și expunere sumară despre univers. * Principiile astronomiei sferice și lista stelelor (bază a argumentelor dezvoltate în cărțile următoare). * Carte dedicată mișcărilor aparente ale soarelui și fenomenelor asociate lor. * Descrierea Lunii și a orbitelor ei de mișcare. * Expunerea concretă a noului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de formă rotundă; el stă fix în mijlocul unui univers sferic, de o explicație foarte naivă, univers care se mișcă circular în jurul pământului. Concepția aceasta geocentrică domină cultura lumii timp de 1500 de ani, până la teoriile lui Newton și la sistemul heliocentric al lui Copernic. Dacă spuneai în această vreme că pământul e sferic, comiteai o erezie. Dacă susțineai că el se învârtește în jurul soarelui, comiteai altă erezie. Dacă făceai ipoteza că nu există numai o lume siderală, ci mai multe, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se simțea insuficient sieși și din această insuficiență căuta întregire în puterea divină, omul modern se deosebește prin afirmarea rebelă a suficienței proprii și. deci. prin refuzul revelației Precum în astronomie revoluția științifică înseamnă trecerea de la concepția geocentrică la sistemul heliocentric, tot astfel în ordinea spirituală marele proces de trecere de la medieval la modern înseamnă părăsirea concepției teocentrice și adoptarea unui antropocentrism, care. În dezvoltarea lui, va fi totuna cu descreștinarea culturii. În fond, limitele omului medieval cu toate imperfecțiunile legate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers / 159 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității / 161 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii / 163 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru univers / 159 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității / 161 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii / 163 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei / 174 3
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]