63 matches
-
În primul rând, în 1838, Friedrich Bessel a măsurat cu succes o paralaxă stelară, fiind o schimbare aparentă în poziția de o stea creată de mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Acest lucru nu a fost doar o primă dovadă directă, de heliocentrism experimental, de asemenea, a relevat, pentru prima dată, distanța mare dintre sistemul nostru solar și stelele. Apoi, în 1859, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff, folosind un nou spectroscop inventat, au examinat semnătura spectrală a Soarelui și au descoperit că a
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
În centrul universului se află o masă de foc, iar Pămîntul se mișcă în cerc în jurul focului central (care nu este identic cu soarele ci mai degrabă funcționează ca un termen denumit Sufletul universului). Datorită acestei idei despre rotirea pământului, heliocentrismul copernician a fost adesea prezentat în epoca Renașterii ca o revenire la pitagorism. Cele zece sfere emit sunete, ca orice corp aflat în mișcare. Fiecare sferă produce un sunet diferit, conform mărimii și vitezei sale de mișcare. În acest fel
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
preîntâmpina un nou front din ceea ce unii au numit “războiul cultural dintre știință și religie”, e nevoie să ținem seamă de lecțiile istoriei. Ei remarcă că și în trecut religia s-a opus în van, în secolul al XVII-lea heliocentrismului și în secolul al XIX-lea teoriei evoluției, dar că până la urmă aceasta s-a împăcat cu ideea că doctrinele geocentriste și creaționiste nu-s părți vitale ale credinței.; aceștia observă că în chestiunea existenței sufletului, a dualismului și deci
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă, o mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrismul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filosofi și clerici, doi dintre aceștia din urmă denunțându-l inchiziției romane la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
public heliocentrismul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filosofi și clerici, doi dintre aceștia din urmă denunțându-l inchiziției romane la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii” în februarie 1616, iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa—ceea ce a promis să facă. După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, "Dialog despre cele două
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
fi cel tychonic, cel capellan și cel capellan extins, fiecare fie cu, fie fără un Pământ în mișcare de rotație zilnică. Toate acestea aveau virtutea de a explica fazele lui Venus fără „defectul” de a apela în întregime la predicțiile heliocentrismului privind paralaxa stelară. Galileo a observat și planeta Saturn și a confundat inițial inelele acesteia cu planete, crezând că este un sistem cu trei corpuri. Când a observat planeta mai târziu, inelele lui Saturn erau orientate direct spre Pământ, făcându
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Cornilescu a bibliei catolice, spune „Tu ai așezat pământul pe temeliile lui, și niciodată nu se va clătina”. Mai mult, Eclesiastul 1:5 spune că „Soarele răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou.” etc. Galileo a apărat heliocentrismul, și a susținut că nu este contrar acestor pasaje din Scriptură. El a adoptat poziția lui Augustin asupra Scripturii: că nu trebuie luat fiecare pasaj literal, mai ales când respectiva scriptură este o carte de poezii și cântece, și nu
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Cardinalul Bellarmine, acționând după directivele Inchiziției, i-a dat un ordin să nu mai „susțină sau să apere” ideea că Pământul se mișcă iar Soarele stă nemișcat în centru. Acest decret nu l-a împiedicat pe Galileo să discute ipoteza heliocentrismului (păstrând o fațadă de separare între știință și biserică). În următorii câțiva ani, Galileo s-a ținut departe de controversă. El și-a reluat proiectul de a scrie o carte despre acest subiect, încurajat fiind de alegerea Cardinalului Barberini ca
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Cartea, "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii", a fost publicată în 1632, cu autorizație oficială de la Inchiziție și cu permisiunea Papei. Papa Urban al VIII-lea personal i-a cerut lui Galileo să dea argumente pentru și împotriva heliocentrismului în cartea sa, și să aibă grijă să nu susțină heliocentrismul. O altă cerere a sa a fost ca propriile sale idei în această privință să fie incluse în cartea lui Galileo. Doar ultima dintre aceste cereri a fost îndeplinită
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
publicată în 1632, cu autorizație oficială de la Inchiziție și cu permisiunea Papei. Papa Urban al VIII-lea personal i-a cerut lui Galileo să dea argumente pentru și împotriva heliocentrismului în cartea sa, și să aibă grijă să nu susțină heliocentrismul. O altă cerere a sa a fost ca propriile sale idei în această privință să fie incluse în cartea lui Galileo. Doar ultima dintre aceste cereri a fost îndeplinită de Galileo. Deliberat sau întâmplător, Simplicio, apărătorul ideilor geocentrice aristoteliene din
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
cu excepția 0 "Dialogului") la Florența. În 1741 Papa Benedict al XIV-lea a autorizat publicarea unei ediții a lucrărilor științifice complete ale lui Galileo inclusiv a unei versiuni ușor cenzurate a "Dialogului". În 1758 interdicția generală împotriva lucrărilor ce susțineau heliocentrismul a fost ridicată, dar interdicțiile specifice asupra versiunilor necenzurate ale "Dialogului" și ale lucrării "De Revolutionibus" a lui Copernic au rămas în vigoare. Toate urmele de opoziție oficială față de heliocentrism din partea Bisericii au dispărut în 1835 când aceste lucrări au
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
a "Dialogului". În 1758 interdicția generală împotriva lucrărilor ce susțineau heliocentrismul a fost ridicată, dar interdicțiile specifice asupra versiunilor necenzurate ale "Dialogului" și ale lucrării "De Revolutionibus" a lui Copernic au rămas în vigoare. Toate urmele de opoziție oficială față de heliocentrism din partea Bisericii au dispărut în 1835 când aceste lucrări au fost în cele din urmă eliminate din Index. În 1939, Papa Pius al XII-lea, în primul său discurs în fața Academiei Pontificale de Științe, ținut la câteva luni după alegerea
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Despre dimensiunile și distanțele mutuale ale Soarelui și Lunii” aparută în secolul al III-lea i. de Ch. și republicată în limba latină la Veneția în 1589 și în greacă la Oxford în 1684. Deși Copernic este considerat creatorul ideii heliocentrismului, este primul care a formulat această ipoteză. Ideile sale au fost dezvoltate ulterior de Aryabhata și apoi de Al-Biruni.
Aristarh din Samos () [Corola-website/Science/309533_a_310862]
-
religioase, să aducă Biserica greacă în sânul Bisericii Universale. Confirmând bulla "Unigenitus", i-a atenuat rigorile care se exercitau cu ocazia aplicării acesteia. Lumea ignoră faptul că a participat la revoluția coperniciană, autorizând publicarea lucrărilor despre noile reprezentări ale lumii (heliocentrismul acelei epoci): A fost un papă al Romei, unul dintre cei mai învățati și mai nobili, reușind, printr-o înțeleaptă moderație, să mențină pacea Bisericii și bucurându-se de apreciere și din partea lumii protestante. A fost unul din marii protectori
Papa Benedict al XIV-lea () [Corola-website/Science/305444_a_306773]
-
integrarea neo-aristotelismului în doctrina oficială a fost un astfel de exemplu), de frică că ar putea pierde adepți, va emula în privința copernicianismului teologia protestantă cu accentul ei pus pe litera Bibliei, și va condamna în 1616 toate scrierile care susțineau heliocentrismul. Koiré consideră că un factor decisiv în schimbarea de atitudine a autorităților catolice l-a avut și realizarea gravelor consecințe de ordin teologic pe care le aducea heliocentrismul copernician, care făcea din Pământ o simplă planetă printre altele, așa cum arătase
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
pe litera Bibliei, și va condamna în 1616 toate scrierile care susțineau heliocentrismul. Koiré consideră că un factor decisiv în schimbarea de atitudine a autorităților catolice l-a avut și realizarea gravelor consecințe de ordin teologic pe care le aducea heliocentrismul copernician, care făcea din Pământ o simplă planetă printre altele, așa cum arătase deja la acel moment criza declanșată de teza universului infinit și ipoteza existenței mai multor lumi (sisteme solare), așa cum speculase turbulentul Giordano Bruno. Pe de altă parte, pentru
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
conținute toate în una singură, care e cea mai înaltă, și face să se rotească toate celelalte dinspre răsărit spre apus timp de o zi și o noapte." (Ibn Țufayl apud Grete, 2014:463-464) Însă modelele cele mai apropiate de heliocentrism își revendică apartenența la tradiția estică, observațiile științifice matematice având prevalență asupra argumentelor de natură filosofică și a principiilor metafizice, acestea caracterizând cu pecădere tradiția greacă.
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
Dați mereu înainte, căci mare, glorioasă, fericită România va fi! Dați mereu înainte, căci nu marmură rece și metal nesimțitor dăm noi, oamenii secolului al nouăsprezecelea, martirilor libertății; din contra, bani peșin, reversibili. Au aflat James Watt puterea aburului, Galilei heliocentrismul, Newton legea gravității...? Nebuni și nemernici cari-și puneau viața și silințele întru luminarea ingratei omeniri. Noi am aflat adevăratul articol de industrie universală: martiriul lucrativ. Noi, prima națiune în Orient și în univers, răsplătim adevăratele merite. Daca cineva treizeci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însemnate a cunoașterii și a înțelepciunii antice? Pentru că Eseurile o afirmă: distrugerea bibliotecilor de către creștini a făcut mai mult rău culturii decât toate năvălirile barbare... Reabilitării lui Iulian, Montaigne îi adaugă, printre altele, un elogiu al lui Copernic apropo de heliocentrism și de revoluția planetelor în jurul axei lor apoi, ceea ce l-ar fi încântat pe Iulian, admirator al Soarelui neînvins, în jurul acestui astru. Or, poziția oficială a Bisericii este geocentristă: Dumnezeu a făcut Pământul perfect, el n-ar putea evolua la
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o cenzură religioasă reprezentată de reformă, o cenzură metodică pe care o realizează Francis Bacon, René Descartes și nu numai, o cenzură metafizică realizată în primul rând de René Descartes, o cenzură a imaginii asupra cosmosului (trecerea de la geocentrism la heliocentrism) etc. Toate acestea au constituit sursa modificării de imagine specifică perioadei moderne. Anul 1600 reprezintă nu doar anul de cotitură între secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ci și unul simbolic prin câteva evenimente dintre care cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism joacă un rol important în dezvoltarea cenzurii, fiind una dintre elementele importante ale acesteia, atât prin modificarea în structura imaginarului, cât și în componenta modalității (metodei) în care s-a realizat această modificare, fiind un exemplu pentru identificarea modelului de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian, o filosofie a omului axată pe posibilitățile raționale și pulsionale de cunoaștere. Toate acestea au fost exprimate în cel mai pur limbaj metaforic. Fiind mai profund decât Ficino, mai acid decât Erasmus, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel al lui Giordano Bruno, care a avut drept finalitate arderea filosofului pe rug în februarie 1600 și cel al lui Galileo Galilei, finalizat cu retractarea din iunie 1633. Cele două procese ar fi avut drept scop oprirea propagări ideii heliocentrismului, dar efectul acestora a fost de scurtă durată. În 1687, la numai 50 de ani de la proces, în Anglia este tipărită o lucrare care reprezintă începutul maturizării științei moderne și care va sintetiza întreaga concepție copernicană asupra cosmosului devenind modelul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost ulterior dezvoltate și diferite teorii surprind acest aspect al infinității lumii. Dar cel mai important și cel care sintetizează cel mai bine această idee este Giordano Bruno. Chiar dacă opera acestuia a fost văzută ca sinteză a celor două concepții, heliocentrismul și infinitatea universului, acesta dezvoltă în primul rând o viziune prin care universul este infinit cea a heliocentrismului fiind o concepție secundară, dar și unul dintre capetele de acuzare în procesul său. Concepția lui Giordano Bruno poate fi sintetizată astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care sintetizează cel mai bine această idee este Giordano Bruno. Chiar dacă opera acestuia a fost văzută ca sinteză a celor două concepții, heliocentrismul și infinitatea universului, acesta dezvoltă în primul rând o viziune prin care universul este infinit cea a heliocentrismului fiind o concepție secundară, dar și unul dintre capetele de acuzare în procesul său. Concepția lui Giordano Bruno poate fi sintetizată astfel: 1. Universul este infinit el fiind asemenea unei sfere cu raza infinită și centrul peste tot. Concepția aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]