101 matches
-
la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de carbon, carbohidrați, substanțe hidrocarbonate, substanțe dulci, zaharuri etc. În produsele horticole sunt conținute în cantități mai importante trei grupe de glucide: glucidele hidrosolubile (monoglucide glucoză, fructoză; diglucide - zaharoză etc.), homopoliglucidele (amidon și celuloză) și heteropoliglucidele (substanțe pectice, gume vegetale, hemiceluloze). Glucidele totale sunt definite ca proporția de monoși diglucide, exprimate procentual față de substanța proaspătă comestibilă a unui produs (g%). Ele sunt o noțiune de chimie analitică, reprezentând rezultatul unei determinări de laborator care permite caracterizarea produselor din punct de vedere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
medullare). B) Celuloza este un poliglucid cu macromolecule liniare, mănunchiurile acestor lanțuri paralele formând fibrele. Fibrele de celuloză împachetate dens, înconjoară celula în straturi suprapuse care se încrucișează. Aceste fibre sunt cimentate într-un liant format din alți polimeri vegetali, hemiceluloze și substanțe pectice. Conținutul în celuloză al produselor horticole este în general sub 1%, fiind mai mare de un procent la conopidă, fasole verde, țelină, agrișe și coacăze negre. Fibrele vegetale (celuloză+substanțe pectice) au un important rol în alimentație
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este indispensabil pentru sănătatea noastră. 7.3.4. Conținutul în heteropoliglucide al produselor horticole Heteropoliglucidele sunt substanțe macromoleculare, rezultatul unor polimerizări la care participă două sau mai multe tipuri de monomeri (Lehinger, A.L., 1987). Substanțele pectice, gumele vegetale și hemicelulozele sunt cele mai reprezentative heteropoliglucide din produsele horticole. A) Substanțele pectice (“pectos”=coagulat) constituie o clasă de polimeri vegetali cu masă moleculară variabilă (35.000-360.000), compuși din subunități de acid D-galacturonic legate -1,4 glicozidic, care formează scheletul de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
metoxilare (esterificare cu alcool metilic), precum și poliglucidelor asociate. Protopectina (pectoza) este substanța pectică a fructelor verzi, cărora le asigură rigiditatea țesuturilor. Insolubilă în apă, chiar la încălzire, prin hidroliză disociază în componentele sale, care sunt: acizi pectinici, acizi pectici, glucide, hemiceluloze, celuloze și lignine. Acizii pectinici (pectinați) sunt constituiți din lanțuri macromoleculare care conțin 100-200 resturi D-galacturonice și au un grad de metoxilare mai ridicat. Gradul lor de esterificare cu grupări metoxil (-O-CH3) peste 50%, este considerat ridicat, iar la peste
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de pectinat de calciu și magneziu. Între lanțurile galacturonice există numeroase legături chimice, prin intermediul Ca 2+ , Mg 2+ dar și de tip eter sau ester. Hidroliza enzimatică sub acțiunea protopectinazelor scindează aceste legături, eliberând și individualizând acizii pectinici, celuloza și hemiceluloza. Depolimerizarea și scăderea gradului de esterificare, de acetalizare a grupărilor hidroxilice, sunt specifice fiecărui produs, legate fiind de complexitatea moleculelor, tipurilor de enzime pectolitice, precum și intensității metabolismului. Factorii activatori sau inhibitori sunt numeroși: pHul, temperatura, prezența unor anioni sau cationi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
foarte eficienți în decolorarea apelor reziduale textile (Demirbas, 2009; Robinson și al., 2001). În scopul transformării în cărbune, au fost extensiv studiate componentele materialelor lignocelulozice (David și Hon, 1995). Reziduurile agricole sunt materiale lignocelulozice care conțin trei componenți structurali principali: hemiceluloze, celuloză și lignină, precum și materiale extractibile. În general, cei trei componenți majori au mase moleculare mari, în timp ce compușii extractibili sunt molecule mici și se găsesc în cantități reduse. Studiile arată că adsorbția coloranților pe cărbunele activ astfel obținut necesită timp
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și recuperarea sărurilor a fost de aproximativ 90%. 3.2. Rumegușuri Rumegușul este un produs secundar abundent din industria prelucrării lemnului, disponibil la prețuri de cost neglijabile sau chiar nule (Garg și al., 2004a). Conține diferiți compuși organici (lignină, celuloză, hemiceluloze) cu grupe polifenolice ce pot lega coloranții prin diferite mecanisme. Dintre materialele lignocelulozice, rumegușul este utilizat ca adsorbent, în special pentru coloranții bazici, cu o capacitate care variază în funcție de structură și dimensiunea particulelor (Batzias și Sidiras, 2007a). 3.2.1
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Batzias și Sidiras, 2007a). 3.2.1. Caracteristicile materialului adsorbent și influența acestora asupra capacității de adsorbție Compoziția diferitelor tipuri de rumegușuri este variabilă. De exemplu, rumegușul de fag are compoziția: 41,5% celuloză (grad de cristalinitate 80%), 27,3% hemiceluloză, 25,7% lignină, 0,05% cenușă și aproximativ 5,5% compuși extractibili și alte componente (Batzias și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
alte componente (Batzias și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. conține 40,7% celuloză, 27,1% hemiceluloză, 25,8% lignină, 6,4% alți componenți (Gong și al., 2009). Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la masa uscată este: carbohidrați 71,02%; proteine 1,46%; cenușă 5,88%; fibre 6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de a reține coloranți. Modificarea lor chimică le poate însă îmbunătăți semnificativ eficiența. Acidul sulfuric adăugat pentru corectarea pH-ului poate fi parțial neutralizat de cenușa din rumeguș. Pretratarea cu acid sulfuric poate îmbunătăți capacitatea de adsorbție a rumegușului (hidroliza hemicelulozelor și hidroliza parțială a celulozei), dar nu în condiții blânde (temperatura 23șC); tratarea la temperaturi ridicate (de exemplu 100șC) îmbunătățește considerabil proprietățile de sorbție. Rezultatele arată că pretratarea acidă mărește viteza de adsorbție a Albastrului de metilen pe rumeguș de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
echilibru, cât și a constantei de viteză de ordin unu. Efectul este mai puternic în cazul materialului prehidrolizat timp de 4 ore, comparativ cu cel hidrolizat timp de o oră (Batzias și Sidiras, 2007b). Această îmbunătățire poate fi atribuită: - îndepărtării hemicelulozelor în timpul tratării cu acid sulfuric (de la 27,3% în materialul netratat, la 15,4% după o oră, respectiv 0,8% după patru ore), rezultând în „deschiderea” structurii matricii lignocelulozice, cu creșterea ariei suprafeței materialului adsorbent; - activării suprafeței materialului datorită creșterii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ca fiind etapa determinantă a procesului de adsorbție. În cazul studiului pe coloană, prin aplicarea modelului BDST, s-au obținut valori ale capacității de adsorbție (N, mg L-1) mai mari pentru materialul tratat, comparativ cu materialul original. Conținutul de hemiceluloze, celuloză și lignină a rumegușului de fag original rămâne practic nemodificat prin tratarea cu săruri. Umectarea (îmbibarea) eficientă a hemicelulozelor și celulozei rezultă în „deschiderea” structurii matricii lignocelulozice, fiind probabil răspunzătoare de proprietățile avansate de adsorbție ale materialului tratat. Mai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
valori ale capacității de adsorbție (N, mg L-1) mai mari pentru materialul tratat, comparativ cu materialul original. Conținutul de hemiceluloze, celuloză și lignină a rumegușului de fag original rămâne practic nemodificat prin tratarea cu săruri. Umectarea (îmbibarea) eficientă a hemicelulozelor și celulozei rezultă în „deschiderea” structurii matricii lignocelulozice, fiind probabil răspunzătoare de proprietățile avansate de adsorbție ale materialului tratat. Mai mult, tratarea cu săruri conduce la activarea suprafeței interne a particulelor de rumeguș, cu creșterea numărului de situsuri active disponibile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
2.4. Fibrele alimentare Sunt polizaharide pe care stomacul uman nu le poate digera. Alimentele bogate în fibre dau senzația de sațietate și, în consecință, se reduce aportul de lipide și de calorii. Fibrele alimentare solubile (gume, mucilagii, pectine, unele hemiceluloze) se găsesc în tărâțele de ovăz, fasolea uscată și, într-o măsură mai mică, în orz și în fructe. Fibrele solubile formează geluri în intestin, reducând astfel rata de absorbție a nutrimentelor și întârzie golirea gastrică, cu scăderea consecutivă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
pentru producerea de noi acizi biliari, cu scăderea colesterolemiei;fibrele alimentare ajunse în intestinul gros sunt supuse florei de fermentație de la acest nivel și generează acetat, propionat, butirat, produși care inhibă sinteza hepatică de colesterol. Fibrele insolubile (celuloza, lignina, majoritatea hemicelulozelor) nu au efect asupra colesterolemiei, menținând doar un tranzit intestinal normal (combat constipația). Din totalul de 3 0-35 g de fibre alimentare pe zi, se recomandă ca 5-10 g să fie fibre solubile (13). Acest lucru se poate realiza prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la ficat unde sunt transformate în glicogen sau lăsate să treacă în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
diferiți constituenți de natură vegetală care nu sunt degradați de enzimele proprii organismului uman [6], dacă se are în vedere punctul de vedere a lui Schweizer (1986) în categoria fibrelor alimentare intră următoarele componente ale pereților celulelor vegetale: lignina, celuloza, hemicelulozele, pectinele, gumele, mucilagiile; sunt incluse în fibre alimentare și polizaharidele din alge precum polizaharidele bacteriene 179 [6], 177 Gavril Niac, Alimentație, nutrienți, alimente (Știința alimentației, tehnologii culinare, Editura EMIA, Deva, 2004, 58. 178 Banu C (coordonator), Principiile conservării produselor animale
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]