159 matches
-
devenind narațiune sustrasă timpului. Alunecarea povestirii spre fabulos, spre ireal, se petrece mai ales la Sion, între toți marii memorialiști romantici; basmul inventat de Sion provoacă unele dintre cele mai reușite pagini ale memoriilor: "Din țigani se recrutau argați, văcari, herghelegii, bivolari, porcari, salahori, prășitori sau săcerători - apoi bucătari, pitari sau franzelari, sofragii, vizitii, surugii, grădinari, croitori, cizmari, fierari, lăutari. Din țigance apoi, cocoanele își formau servitoare, cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea talentului lor
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
Eurodans din Iași, Silvia Călin a participat la ateliere de dans contemporan susținute de Pascaline Verrier, Pascal Allio și Christine Bastin și a fost membră a Companiei „Orion Balet”. Ulterior a semnat coregrafii pentru piese de teatru regizate de Teodora Herghelegiu și de Dragoș Galgoțiu. De astă dată, în spectacolul The Nothing Box, a combinat cele două moduri de expresie scenică, teatrul și dansul, susținute substanțial și de video-proiecțiile lui Mihai Păcurar. Între subiectul spectacolului anunțat de program și desfășurarea lui
Lumea dansului la început de an by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4919_a_6244]
-
Cristi Juncu, Fundația Persona și Teatrul Act București; ora 20, la Teatrul Vechi, Teatrul Nottara cu „Bigudiuri“ de Cornel Mimi Brănescu, regia Radu Nichifor; ora 22, la Club Frontiera, Teatrul Inexistent București cu „Mama e numai una“, spectacol de Teodora Herghelegiu; sâmbătă, 21 mai, ora 17, Sala Studio, „David’s Boutique“ de Radu Afrim; ora 19, Teatrul vechi, Ariel cu „Amphitrite“, regia Horațiu Mihaiu; ora 20, la Teatrul Slavici, „Shoah. Versiunea Primo Levi“, spectacol de Mihai Măniuțiu; 21,30, la Club
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
dorit, iar tatăl său nu putea face nimic. Tot din cauza tradiției! După două zile de goană prin stepă au ajuns la poalele munților unde pe pășunile cu iarbă grasă erau tot felul de crescători de cai. Se angajară la un herghelegiu ca slugi pe timp de doi ani. Urmau să-și primească plata la sfârșitul perioadei. Au fost doi ani liniștiți, au dormit cu caii sub cerul liber chiar și iarna, iar la încheierea învoielii cerură banii cuveniți. Herghelegiul, care aflase
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
de August Strindberg, regia Cătălina Buzoianu (1995). La Teatrul „Act” din București: Doamna Bruscon, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007). La Club „La Scena”: rol în „Top Dogs/ Șomeri de lux”, de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu (2004). La Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra) din București: Charlotte, „Noile suferințe ale tânărului W”, de Ulrich Plentzdorf, regia Olimpia Arghir (1973); Brenda, „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu (1975); Gertrude, „Hamlet”, de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei (2000); Gloucester
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
Sucevei 7-8 (1971). 3 Petru Rezuș, „Invățătura creștină despre cuvânt, mijloc de expresie în cele trei confesiuni", Ortodoxia 1 (1959). 4 Dumitru Vanca, Icoană și cateheză, Reîntregirea, Alba-Iulia, 2005. 5 John Breck, Puterea cuvântului în Biserica dreptmăritoare, traducere de Monica Herghelegiu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999; o lucrare publicată inițial în Statele Unite, la cunoscutul centru de teologie ortodoxă, Seminarul Sf. Vladimir: John Breck, The power of the word in the worshiping church, St. Vladimir
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
Tudor Mușatescu, regia Alexandru Dabija; Mircea, recuziter, în „Liniște! Sărut. Acțiune!”, o adaptare de Peter Kerek după filmul „Living in Oblivion”, de Tom Dicillo, produs de Lemon Sky Production; Marc, în „Mă întorc de departe”, de Claudine Galea, regia Theo Herghelegiu; Sigi Esser, în „Grădinile Groazei”, de Daniel Call, un spectacol de Mariana Cămărășan și Alexandra Penciuc; Dennis McAlvane, în „Pentru că pot”, de Arthur Kopit, regia Alexandru Mâzgăreanu; Omul de afaceri, în „Micul Prinț”, după Antoine de Saint-Exupery, regia Carmen Lidia
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
arătos, cap de baron, așteaptă calm, în ger, să i se deschidă. Blocul de vis-à-vis. Îl urmăresc, un timp, de la fereastră, și-ncepe să mi se facă milă. Iau telefonul și sun. La capătul fiului, o voce inconfundabilă: doamna Victoria Herghelegiu, fostă prim-solistă a Operei ieșene: mii de mulțumiri. Chiar și la telefon, timbrul strălucitor nu-și pierde din farmecul care a pasionat cîteva generații de spectatori. O Traviată în iarnă. Oricît de ingenioasă ar fi speculația lui Ted Anton
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
săptămână din două sau din patru, erau muncitori permanenți. În ocne exista o diviziune tehnică a muncii. Șavgăii erau tăietori de sare. Rufetașii erau împărțiți în grupe mari și fiecare grupă în cete, în frunte cu un conducător: curteni, gurari, herghelegii, burdujeni (lucrau la tascele din piei de bivol), chelari de drum (țineau evidența carelor încărcate), curelari, chetrari etc. În ceea ce privește numărul lucrătorilor de la salinele din Tg. Ocna, n-avem posibilitatea unei evaluări precise, deoarece conducerea Cămării recurgea la evaziunea fiscală prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ascunse) într-o formulare memorabilă menită să îl discrediteze pe bătrânul Constantin Cantemir. Ajuns voievod al Moldovei printr-o mare îngăduință („parahorisis”) divină - „poate fi pentru păcatele creștinilor acelui pământ”, se rostește „candid” G. -, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu fusese întâi „herghelegiu”, „apoi lefeciu, apoi și ceauș la steagul spătărescu aici în țară”. Demersurile acestor inepuizabili agenți ai răului sfârșesc lamentabil în eșecuri pilduitoare. Ținta lor, voievodul, descris și proiectat fără șovăire în spațiul de lumină emanând de la preceptul ordonator al întregii
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225. footnote>. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
a prăvăliei lui noi spânzurase o firmă de patru metri lățime. Un zugrav îndemînatic scrisese pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum se țineau șelarii, pălărierii și croitorii. Dorobanțul, pe numele său adevărat Gheorghe Herghelegiu, ținea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri și centuri, jartiere de elastic. "Prima" si mosorele; lângă el era bodega "La ocaua lui Cuza", care avea orchestră de balalaici și 110 bufet bine asortat, apoi intrai în gura gării. Împrejurul pieței
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecut cu vie au dispărut. CREȘTEREA ANIMALELOR Relieful zonei și flora specifică au oferit locuitorilor condiții prielnice creșterii animalelor încă din cele mai vechi timpuri. Între anii 1772-1774, erau consemnați la Oncești 2 ciobani, 1 văcar, 1 porcar și 2 herghelegii. În anul 1816 figurau crescători de oi în satele Slobozia, Tarnița, Glăvănești și Dănceni. Caii erau necesari mai ales pentru înzestrarea oștirii. Caii moldovenești, turcești și cei „asturcani” nu se scoteau din țară decât pentru solii. În satele aflate pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Constantin Mavrocordat din anul 1742, când sătenii din Lichitișeni și Oncești trebuiau să presteze această muncă. Animalele (boi, vaci, oi, porci, cai) erau o însemnată bogăție . În anii 1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un herghelegiu. În Tarnița figurau crescători de oi încă din anul 1816. Pe măsura măririi suprafețelor cultivate, pășunatul liber s-a restrâns în hotarul moșiei pe imașurile obștești. Pe aceste imașuri, proprii fiecărui sat, se organizează atât stâna de oi, cât și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cei mai mulți jurnaliști buni erau cei plecați de aici. Întâi, a plecat Alina Mungiu. Apoi, George Pruteanu ... Liviu Antonesei: George Pruteanu? Spuneam că nu există pădure fără uscături! Ah, nu Alina a fost prima plecată, ci alții, Radu Eugeniu Stan, Marius Herghelegiu, Dorina Băieșu, Liviu Avram, o mulțime. Atât de mulți că nici nu mi-i amintesc pe toți. Oricum, văd adesea câte o poză de jurnalist, ori un jurnalist participând la vreo emisiune de televiziune și figura lui îmi spune ceva
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ani și au fost îngropat în gropnița Bisericii Sf. Nicolae-Domnesc din Iași... apoi, i-au luat oasele la Sf. Mănăstire Bursuci. Iaca, măi Fanachi, aista o fost răzeșul Constantin Silișteanu, crescător de cai; Constantin al lui Teodor din Silișteni... întâi herghelegiu, apoi lefegiu, pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a Fălciului. Nu putem să-i las uitării... pentru ca, aceia de după noi să-i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a trecut pe la hotelul unde locuiam și mi-a spuse că fiu-său i-a spus că fusese cu Liz. Mi-a mai zis că luase numele meu din niște dosare de la poliție și a-nceput să mă interogheze în legătură cu... herghelegiii mei. L-am menționat pe Charlie I., iar Vogel și-a amintit de el de pe vremea când lucra la Moravuri. Apoi s-a speriat, fiindcă și-a adus aminte și că Charlie avea problema aia cu mărturisirile. L-a sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
liberi în bivuac, cu încuietori de fier la picioare, pentru a nu fi furați de geambașii căldărari, care furnicau în preajma convoiului. Printre tufe de pelin și de Laptele-Câinelui, caii pășteau troscotul Baisei, în răcoarea nopții, până când nasurile pururea iritate ale herghelegiilor, cu ochi roșii de praful copitelor, adulmecau zorile bălane, ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra ușor, dintr-o narațiune, partea cu miez, pricepu că în noaptea când plantonul Marin Tărniceru alergase, de colo-colo, ca să abată din latura bostănăriei imensa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
jurisdicție peste o altă eparhie, așa cum a făcut-o Biserica Ortodoxă Rusă în Basarabia în 1812, atunci când a anexat provincia, preluată de la Principatul Moldovei, și din nou în 1944, când a preluat-o de la România. Potrivit opiniei exprimate de Monica-Elena Herghelegiu, canonul 34 și modul în care înțelegem termenul ethnos sunt cruciale pentru a decide cine va avea jurisdicția canonică asupra teritoriului Basarabiei. Noul Testament folosește expresia ta ethne pentru a descrie un grup de persoane care împărtășesc o formă similară de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
England, vol. 1, (1827), (http://www.gutenberg.org/files/39711/39711-h/39711-h.htm Héraud Guy, Le fédéralisme, Presses d'Europe, Nice, 1995. Herban Dorin-Adrian, "E-democrația: instrument al libertățiisau dependența tehnologică și informațională?", în Informatica Economica, nr. 1(25)/2003. Herghelegiu Monica-Elena, "The Statute of Organization of the (autonomous) Metropolitan Church of Bessarabia", în Kanon XXI (2010). Hirschman Albert O., Abandon, contestare și loialitate. Reacții față de declinul firmelor, organizațiilor și statelor, traducere de Radu Carp, Laura Cucu și Simona Pop, Nemira
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
au succedat, vezi: Patriarhia Română, Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. Despre originile conflictului de jurisdicție canonică de te teritoriul Basarabiei și despre statul actual al Mitropoliei Basarabiei, vezi: Monica-Elena Herghelegiu, The Statute of Organization of the (autonomous) Metropolitan Church of Bessarabia, Kanon XXI (2010), pp. 169-191. 236 Despre disputele canonice ale Bisericilor Ortodoxe în Republica Moldova și cum sunt acestea legate de relația dintre această țară și Federația Rusă, vezi: Radu
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
236 Despre disputele canonice ale Bisericilor Ortodoxe în Republica Moldova și cum sunt acestea legate de relația dintre această țară și Federația Rusă, vezi: Radu Preda, Ortodoxia & ortodoxiile. Studii social-teologice, coll. "Theologia socialis 10", Eikon, Cluj-Napoca 2010, p. 84. 237 Monica-Elena Herghelegiu, op. cit., p. 185. 238 O scurtă perspectivă istorică asupra Mitropoliei Basarabiei și Mitropoliei Moldovei după 1989 se regăsește în: Veaceslav Ciorbă, Biserica Ortodoxă din Basarabia și Transnistria (1940-2010), Pontos, Chișinău, 2011, pp. 275-277. 239 Nr. 952/03, CEDO - 2007. 240
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Balazs - Gergely Laszlo - Ionică Marian Stelian - Jakocs Sandor - Mincu Mihail - Peter Jozsef - Sterie Elisabeta - Szabo Sandor. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Bolonyi Nicolae - Cega Gheorghe - Cerchejan Vladimir - Davidescu Adrian-Nicolae - Ghemes Nicolae - Gheorghiță Gheorghe - Herghelegiu Dinu - Muraru Lucretia - Oncu Dumitru - Riza Ioana - Stan Ion. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA ----------------
DECRET nr. 311 din 9 iulie 1997 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118463_a_119792]
-
1985 Ștefan Berbece 6, începând cu numărul 3-4 din 1986 Florea Ioncioaia 7. După căderea comunismului, din colectivul de redacție făceau parte 8: Gabriel Avram, Sorin Avram, Dorina Băeșu, Cezar Caluschi, Luminița Chelaru, Anca Comoți, Daniel Condurache, Iulian Doroftei, Marius Herghelegiu, Sorin Iftimi, Eduard Iricinschi, Alexandru Lăzescu, Dan Mititelu, Alina Mungiu, Cristian Mungiu, Cornel Popa, Sterian Pricope, Radu Eugeniu Stan, Ovidiu Șimonca, Florin Zamfirescu. Cu care dintre redactorii-șefi ați colaborat cel mai bine? Care era cel mai profesionist? Dumitru Pană, Ștefan
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]