69 matches
-
poartă numele "Dănășană", "Dănășeană", "Dăneșană" sau "Dunășană". În literatura de specialitate a fost denumit și "Galbena de Ardeal". Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb-liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde închis, cu limbul ondulat, cu amprente slabe pe fața
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
Intestinul formează diverticuli lungi ce pătrund în fiecare picior. Organele excretoare sunt în a doua și a treia pereche de picioare, se deschid pe al patrulea și al cincilea articol. Păianjenii de mare au sexele separate, cu excepția unei singure specii hermafrodite. Atât femele, cât și masculii au câte o preche de ovare și, respectiv, testicule situați dorsal sau lateral față de intestin. Fecundația este externă. Ponta este purtată de mascul. De asemenea, el are grijă de juvenili. În rest, foarte puțin se
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
cm, roșiatică la bază. Are patru muchii și poartă o singură frunză, lungă de 20-80 cm. Frunzele sunt alterne, lungi, uniforme, cu vârful ascuțit, așezate pe 2 rânduri. Spadicele (cocean, știulete) este tubulos, lung de până la 22 cm. Florile sunt hermafrodite, de culoare galbenă. Apar într-o inflorescență cărnoasă, de formă cilindrică. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. Fructele sunt sub formă de bace alungite, de culoare roșiatică, de obicei sterile. Înmulțirea plantelor se face pe cale
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
le (Nymphaeaceae) (din latina "nymphaea" = nufăr) este o familie de plante erbacee acvatice, cu rizomi și rădăcini adventive, cu frunze cordiforme lung pețiolate, plutitoare sau emerse, cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine tropicală, ierboase (erbacee), acvatice, prezentând adaptări morfologice și anatomice speciale la
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un periant (înveliș floral) monohlamideu sau diplohlamideu, cu elementele dispuse hemiciclic. Învelișul floral de culoare albă, roz sau galbenă, cu foliolele
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
apei prin numeroase rădăcini. Tulpină perenă groasă și scurtă. Frunzele sunt mari, cordate, pieloase, lung pețiolate, cu limbul ovat și adânc cordat. Frunzele plutesc la suprafață datorită numeroaselor canale aerifere din limb și pețiol. Înflorește în lunile iunie-septembrie. Florile mari, hermafrodite, albe sau ușor roze, lung-pedicelate, sunt susținute de foile externe ale periantului în formă de bărcuțe și sunt frecventate de muște și de coleoptere. Sepale în număr de 4-5, petale numeroase, dispuse în spirală. Stamine numeroase. Fructele în formă de
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
cu tulpini cărnoase, suculente sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este gamosepal, adânc, 5 (sau 4) fidat. Corolă este gamopetală, hipocrateriformă, campanulată sau infundibuliformă, cu 5 (4) lacinii, cu gâtul de regulă acoperit cu scvame. Androceul cu 4-5
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
flagel), cu rol în digestie, realizată printr-un sistem de vacuole digestive. Cavitatea internă comunica cu exteriorul prin pori (inhalanți) și oscul (orificiu exhalant), pe unde circulă hrană antrenată de apă circulanta care asigură mișcarea flagelilor coanocitelor. Spongierele sunt organisme hermafrodite; din oul spongiferelor se dezvoltă o larva ciliata liberă, care apoi se fixează pe substratul mineral. Înmulțirea asexuata se face prin înmugurire. Datorită naturii structurale ale acestora, spongiferele sunt organisme acvatice într-o proporție covârșitoare marine, dar există și specii
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
prin pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta. Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor. Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate avea loc din cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
Tulpina lungă de 10 - 40 cm poartă câteva frunze dispuse pe două rânduri, liniar-lanceolate, cu nervuri paralele, lipsite de pețiol, lungi de 10 - 30 cm și subțiri ca niște săbii. Tija florală este subțire și uneori curbată. Florile sunt alogame, hermafrodite, protogine, fiind grupate în inflorescențe decorative în formă de spic unilateral. Sunt simple sau involte, au formă de trompetă, sunt foarte delicate, colorate în diverse nuanțe pale (alb, galben, crem, portocaliu, roz, roșu, mov, violet), fiind plăcut mirositoare, iar parfumul
Frezie () [Corola-website/Science/303965_a_305294]
-
specifică deșerturilor din Mexic și sudul S.U.A. La adăpostul învelișului cerat, presărat cu spini, cactusul depozitează în celule sale mari cantități de apă, care, în caz de nevoie, poate fi folosită de cei rătăciți prin deșert. Florile sunt solitare și hermafrodite sau foarte rar Unisexuate. Există specii cu flori Zigomorfe care sunt în general actinomorfe. Periantul este compus din numeroase petale în spirală, cu aspect petaloid. De multe ori tepalul extern are aspect de sepaloid. Se unesc la bază ca să formeze
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
crește de obicei în păduri umede și pe malurile apelor curgătoare. Strugurele sălbatic este deseori clasificat ca "V. vinifera", subsp. "silvestris" (în unele clasificări considerat "Vitis silvestris"), cu "V. vinifera", subsp. "vinifera" restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. "silvestris" este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea. Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules atât
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
până la 18-20 cm, iar spre partea superioară sunt din ce in ce mai înguste și mai mici. Tulpina și frunzele sunt lipicioase. Florile sunt grupate în antodii terminale, cu diametrul de 3-5 cm, câte 20-50 la o plantă. Acestea au pe margine flori ligulate, hermafrodite, fertile, 15-40 la populațiile locale și 60-500 la soiurile cu inflorescențe învolte (,bătute"). Procentul de flori ligulate (care interesează în primul rând pentru valorificare) din întreaga inflorescența este între 20 și 45% în funcție de soi. În centrul inflorescenței se găsesc florile
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
2A+lx (spermatozoizi), iar prin fecundație, zigotul va fi 4A+3x, deci cu echilibrul dintre autosomi și cromozomii sexuali deranjat, anormal, ceea ce duce la apariția unor descendenți intersexuați și sterili. De aceea, poliploidia la animale devine posibilă doar la formele hermafrodite cu auto-fecundație (ceea ce este destul de rar), sau la formele partenogenetice. Fenomene foarte complexe de poliploidie se cunosc la protozoare. La unii radiolari (ordinul Pheodaria) poliploidia ajunge și chiar depășește 1000 n. Legat de aceasta se produc însemnate și complexe schimbări
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
cu ramuri și crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse și au 4-8 cm lungime și 2-4 cm lățime, au o formă ovală alungită, sunt verzi pe partea superioară și mai palide pe partea inferioară, ele sunt acoperite de puf. Florile sunt hermafrodite și mici, ele au 5-10 milimetri în diametru, cu patru petale alb-crem, produse în grupuri de 3-5 centimetri în diametru, și sunt polenizate de insecte. Floarea are patru stamine care sunt doar cu puțin mai scurte decât petalele și ies
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
reprezintă absența uterului sau trompelor uterine la o persoană aparent de sex feminin, dar care poate avea în interior testicule slab dezvoltate. a este o afecțiune congenitală excepțională consecutivă unei anomalii a embriogenezei. Persoanele intersexuale au mai fost numite și hermafrodite, însă termenul nu este considerat tocmai unul potrivit, având în vedere că este folosit și în biologie, pentru a face trimitere la plantele și animalele bisexuate. Termenul provine de la numele zeului Hermafrodit, fiul lui Hermes și al Afroditei. Nimfa Salmacis
Intersexualitate () [Corola-website/Science/305935_a_307264]
-
circa 2.700 de specii de plante anuale, bienale, perene, erbacee, rar lemnoase, uneori cu tuberculi subterani, tulpinali, răspândite în regiunile calde, tropicale, mai puțin în cele temperate. Au frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele. Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile sunt mici, tubuloase, bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale persistente, grupate în spice la vârful tulpinii. Caliciul gamosepal, persistent, cu trei, patru sepale. Corola gamopetală regulată, tubuloasă (cu un tub corolar scurt), cu 4 lacinii membranoase
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
sunt reprezentate de vasul dorsal și cel ventral, câte unul pentru fiecare inel, sângele este roșu, dar nu prezintă inima. Sistemul nervos este ganglionar, ventral și scalariform. Ganglionii dintr-un inel sunt legați cu ganglionii din celelalte inele. Râma este hermafrodita.Organele de înmulțire se află în treimea anterioară a corpului. Indivizii pot face schimb de organe sexuale. Ouăle sunt depuse într-un cocon. Din ouă ies rame mici. Lipitorile sunt viermi inelați, majoritatea paraziți, care se hrănec cu sângele animalelor
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
longitudinal. Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un trunchi excretor. Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o structură similară cu gulerașul citoplasmatic al choanocitelor de la spongieri. Aparatul genital-majoritatea speciilor de plathelminți sunt hermafrodite (o excepție notabilă de la această regulă fiind genul Schistosoma, aparținând clasei Trematoda și care pot provoca boli grave la om). Gonada femelă este împărțită in 2 segmente: segmentul vitelogen care indeplinește funcția de producere a celulelor viteline și segmentul germigen
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
iunie până în august. Inflorescența este compusă dintr-una sau mai multe flori, liliachii sau violete, grupate pe un pedicel de 1-2 cm. Florile, a căror corolă de aproximativ de 8-10 mm prezintă cinci petale, au formă de pâlnie și sunt hermafrodite. Fructul cărnos, roșu sau portocaliu este o bacă, lunguiață sau ovoidă, de 1-2 cm. Perioada de maturație este din august până în noiembrie, în funcție de climat. Fructele conțin 4-20 semințe sferice, maronii, care sunt răspândite de păsări. Nu se cunoaște cu precizie
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
sunt copaci foioși, ajungând până la 40 metri înălțime, cu frunze cu o anvergură de 6-20 cm, străbătute de nervuri. Numărul exact de specii este incert deoarece multe dintre ele hibridizează spontan, atât în sălbăticie cât și cultivate. Teiul prezintă flori hermafrodite. Polenizarea se face prin insecte. Frunzele sunt lung-pețiolate, rotunde, ascuțite la vârf, iar pe fața inferioară se observă nervuri proeminente. Teiul produce flori, în număr de 2-10 pe ram, uneori și mai multe, de culoare alb-gălbuie, plăcut mirositoare, așezate pe
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
Frunză e ovala, 2-4 cm în lungime și 1.5-3 cm în lățime, de culoare verde-gri și lichid lipicios pe suprafață . Floarea este de mărime mică, galben-verzuie, cu 5-6 petale și fără sepale. Plantă posedă flori unisexuate, masculine și feminine,hermafrodite pot fi întâlnite foarte rar.Fructul are forma ovala, triunghiulara capsula (fruct) cu lungimea de 1-2 cm. Sămânță e cafenie și conține ulei (ceară lichidă) aproximativ 54%. Un arbust în mediu produce 1 kg de polen, la care unii oameni
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului joacă un rol important în succesul reproductiv.
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
unele dintre nevertebrate. La unele specii de mamifere, inclusiv la om, penisul joacă un rol dublu: astfel el este organ comun de tranzit pentru urină, cât și pentru spermă, prin intermediul uretrei. Gasteropodele prezintă atât organe sexuale masculine, dar și feminine (hermafrodite). Balenele și elefanții posedă cele mai mari penisuri (atât ca lungime, cât și ca circumferință) din regnul animal. La om, penisul este situat în partea de jos a regiunii perineale, anterior față de scrot. ul este omolog clitorisului femeii. Are o
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]