69 matches
-
de pe platoul continental și panta taluzului continental. Peștii tineri trăiesc de obicei în apele mai puțin adânci în comparație cu cei adulți. Speciile mici și puietul peștilor mai mari sunt, în general, gregare, în timp ce adulții duc o viață solitară. Multe specii sunt hermafrodite, unele dintre acestea se dezvoltă inițial la momentul maturității sexuale ca masculi și se transformă mai târziu în femele (protandrie, hermafroditism protandric), altele se transformă din femele în masculi (protoginie, hermafroditism protoginic), iar câteva specii au ovare și testiculele funcționale
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
le (Nymphaeaceae) (din latina "nymphaea" = nufăr) este o familie de plante erbacee acvatice, cu rizomi și rădăcini adventive, cu frunze cordiforme lung pețiolate, plutitoare sau emerse, cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine tropicală, ierboase (erbacee), acvatice, prezentând adaptări morfologice și anatomice speciale la
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un periant (înveliș floral) monohlamideu sau diplohlamideu, cu elementele dispuse hemiciclic. Învelișul floral de culoare albă, roz sau galbenă, cu foliolele
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
apei prin numeroase rădăcini. Tulpină perenă groasă și scurtă. Frunzele sunt mari, cordate, pieloase, lung pețiolate, cu limbul ovat și adânc cordat. Frunzele plutesc la suprafață datorită numeroaselor canale aerifere din limb și pețiol. Înflorește în lunile iunie-septembrie. Florile mari, hermafrodite, albe sau ușor roze, lung-pedicelate, sunt susținute de foile externe ale periantului în formă de bărcuțe și sunt frecventate de muște și de coleoptere. Sepale în număr de 4-5, petale numeroase, dispuse în spirală. Stamine numeroase. Fructele în formă de
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele. Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile sunt mici, tubuloase, bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale persistente, grupate în spice la vârful tulpinii. Caliciul gamosepal, persistent, cu trei, patru sepale. Corola gamopetală regulată, tubuloasă (cu un tub corolar scurt), cu 4 lacinii membranoase
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
late, simple, întregi sau mai mult sau mai puțin divizate. Stipele foarte mici sau reduse, denticuliforme (ca niște dințișori). Inflorescența este un racem piramidal sau spic, terminală sau dispusă la subțioara frunzelor. Flori spirociclice, bilateral simetrice (zigomorfe), de obicei bisexuate (hermafrodite). Formula florală K C; A G, mai frecventă K C AG. Caliciu dialisepal, din 2-8 sepale (de regulă 4-6), mai mult sau mai puțin inegale, cu estivație valvară, libere sau uneori puțin unite la bază, persistente sau caduce. Corola dialipetală
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
cu limbul slab gofrat, revolut. Dinții sunt lungi, cu o margine concavă și una convexă. Lăstarul tânăr este viguros, verde, cu meritale mijlocii (10-12 cm) și perișori rari. Coardele sunt canelate, iar toamna capătă o culoare brun închis. Florile sunt hermafrodite normale, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii ca mărime (275-304 g), cilindro-conici, uniaxiali, bi sau triaripați, semicompacți (fig. 5.3). Bobul este de mărime mijlocie spre mare (4 g), eliptic, cu pielița de culoare albastru-violet, acoperită de
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
cu tulpini cărnoase, suculente sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este gamosepal, adânc, 5 (sau 4) fidat. Corolă este gamopetală, hipocrateriformă, campanulată sau infundibuliformă, cu 5 (4) lacinii, cu gâtul de regulă acoperit cu scvame. Androceul cu 4-5
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
crește de obicei în păduri umede și pe malurile apelor curgătoare. Strugurele sălbatic este deseori clasificat ca "V. vinifera", subsp. "silvestris" (în unele clasificări considerat "Vitis silvestris"), cu "V. vinifera", subsp. "vinifera" restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. "silvestris" este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea. Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules atât
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
longitudinal. Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un trunchi excretor. Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o structură similară cu gulerașul citoplasmatic al choanocitelor de la spongieri. Aparatul genital-majoritatea speciilor de plathelminți sunt hermafrodite (o excepție notabilă de la această regulă fiind genul Schistosoma, aparținând clasei Trematoda și care pot provoca boli grave la om). Gonada femelă este împărțită in 2 segmente: segmentul vitelogen care indeplinește funcția de producere a celulelor viteline și segmentul germigen
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
sunt reprezentate de vasul dorsal și cel ventral, câte unul pentru fiecare inel, sângele este roșu, dar nu prezintă inima. Sistemul nervos este ganglionar, ventral și scalariform. Ganglionii dintr-un inel sunt legați cu ganglionii din celelalte inele. Râma este hermafrodita.Organele de înmulțire se află în treimea anterioară a corpului. Indivizii pot face schimb de organe sexuale. Ouăle sunt depuse într-un cocon. Din ouă ies rame mici. Lipitorile sunt viermi inelați, majoritatea paraziți, care se hrănec cu sângele animalelor
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului joacă un rol important în succesul reproductiv.
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
flagel), cu rol în digestie, realizată printr-un sistem de vacuole digestive. Cavitatea internă comunica cu exteriorul prin pori (inhalanți) și oscul (orificiu exhalant), pe unde circulă hrană antrenată de apă circulanta care asigură mișcarea flagelilor coanocitelor. Spongierele sunt organisme hermafrodite; din oul spongiferelor se dezvoltă o larva ciliata liberă, care apoi se fixează pe substratul mineral. Înmulțirea asexuata se face prin înmugurire. Datorită naturii structurale ale acestora, spongiferele sunt organisme acvatice într-o proporție covârșitoare marine, dar există și specii
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
prin pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta. Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor. Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate avea loc din cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
infecțiile melcilor cu larve de trematode. La fel ca la stadiile asexuate ale trematodelor, câțiva nematogeni rămân și în gazdele mai bătrâne. Funcția lor este să crească populația de paraziți pentru a ține pasul cu creșterea gazdei. Rombogenii au gonade hermafrodite înăuntrul celulei axiale. Aceste gonade, numite corect „infuzorigene”, se autofertilizează pentru a produce larve infuzoriforme. Acestea au o morfologie foarte distinctă, înotând cu inele ciliate. S-a considerat mult timp că această infuzoriformă, care iese atunci când gazda eliberează urină din
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
margini întregi, adesea glabre, alterne, rar opuse. Învelișul floral simplu, de obicei penta-tetramer, cu flori cu simetrie radiară (actinomorfe), rar ușor bilateral simetrice (ușor zigomorfe), adesea apetale (fără petale). Formula florală adesea KC AG sau KCAG Florile de obicei bisexuate (hermafrodite), la unele specii unisexuate (monoice sau dioice) sau poligame și sunt dispuse în raceme, capitule, spice, umbele, fascicule, mai rar solitare. Receptaculul (axa florală) este tubulos formând un potir (hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
Frunză e ovala, 2-4 cm în lungime și 1.5-3 cm în lățime, de culoare verde-gri și lichid lipicios pe suprafață . Floarea este de mărime mică, galben-verzuie, cu 5-6 petale și fără sepale. Plantă posedă flori unisexuate, masculine și feminine,hermafrodite pot fi întâlnite foarte rar.Fructul are forma ovala, triunghiulara capsula (fruct) cu lungimea de 1-2 cm. Sămânță e cafenie și conține ulei (ceară lichidă) aproximativ 54%. Un arbust în mediu produce 1 kg de polen, la care unii oameni
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau 6 sunt mici, cu tendința de recurbare. Ovarul are 2-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul este gros și cilindric. Polenul este steril. Cârceii sunt verzi, bifurcați, glabri. Frunza adultă
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
fecundație. Rezultă un descendent ce primește două fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite. În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
unele dintre nevertebrate. La unele specii de mamifere, inclusiv la om, penisul joacă un rol dublu: astfel el este organ comun de tranzit pentru urină, cât și pentru spermă, prin intermediul uretrei. Gasteropodele prezintă atât organe sexuale masculine, dar și feminine (hermafrodite). Balenele și elefanții posedă cele mai mari penisuri (atât ca lungime, cât și ca circumferință) din regnul animal. La om, penisul este situat în partea de jos a regiunii perineale, anterior față de scrot. ul este omolog clitorisului femeii. Are o
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
2A+lx (spermatozoizi), iar prin fecundație, zigotul va fi 4A+3x, deci cu echilibrul dintre autosomi și cromozomii sexuali deranjat, anormal, ceea ce duce la apariția unor descendenți intersexuați și sterili. De aceea, poliploidia la animale devine posibilă doar la formele hermafrodite cu auto-fecundație (ceea ce este destul de rar), sau la formele partenogenetice. Fenomene foarte complexe de poliploidie se cunosc la protozoare. La unii radiolari (ordinul Pheodaria) poliploidia ajunge și chiar depășește 1000 n. Legat de aceasta se produc însemnate și complexe schimbări
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
și anus. Omatidiile chaetognathelor derivă din microtubuli, care, la rândul lor formează structuri conice, care conțin grăunțe și structuri fasciculare. Corpul conic a derivat din cili. Microtubulele omatidiilor sunt lungi de 20 nm și late de 50 nm. Chaetognathele sunt hermafrodite. Ouăle sunt planctonice sau se atașează de alge. Din ouă ies versiuni miniaturale ale adulților și stadiul larvar nu e bine definit. Chaetognathele sunt de obicei clasificate de către embriologi ca făcând parte din Deuterostomia. Dar filogeniștii le clasifică în Deuterostomia
Chaetognatha () [Corola-website/Science/326302_a_327631]
-
ca la mama lui. Cineva foarte simplu, poate că Ruby, îi spusese odată că mama lui fusese un înger, și el așa și-o imagina, un înger, cam băiețos, cu păr buclat, și-i recunoștea mereu chipul în figurile înaripate, hermafrodite, din vitraliile victoriene ale bisericii St. Paul, pe care o vizitase uneori în plimbările pe care le făcea, însoțit de Ruby. Alex era cu totul altceva, o persoană minunată și foarte puternică pe care o adora. Ruby era făptura animalică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
negroidă” are liniile feței remarcabil figurate: fruntea îngustă, orbitele profunde, arcade masive, nas inexistent (poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi provine și „Hermafrodita”, ce a generat numeroase ipoteze asupra semnificației sale: E. Piette (1907) vedea sub abdomenul rotunjit „un enorm falus”; H. Delporte (1979) pune sub semnul întrebării această interpretare, sugerând „pliuri de grăsime”; J.P. Duhard (1988) oferă altă ipoteză: o operă perfect
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
imaginea ei, Sophia 57, apoi În Sophia și fiica ei Zoe58, va interveni ca personaj feminin În povestea creării omului. Dintr-o picătură de lumină pe care ea o aruncă pe Ape ia naștere Eva de Lumină, alias Povățuitoarea și Hermafrodita 59. Pentru a-l crea pe om, cei șapte Arhonți Își varsă sămînța În mijlocul pămîntului și plăsmuiesc un trup a cărui structură seamănă cu a lor, Însă a cărui formă este cea a lui Adam-Lumina; Îl numesc Adam, după prototipul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]