33 matches
-
-lea. Aceasta afișează o incintă poligonală, simplă, care avea la colțuri patru turnuri și o mulțime de contraforturi de susținere a zidurilor. Turnul de poartă ce se află în partea de sud - est avea prevăzută o poartă masivă și o hersă, primul nivel al turnului având destinația de locuință. Pe partea estică se poate vedea un turn mic care avea rolul de apărare al accesului pietonal spre biserică. În partea sud - vestică și nord- vestică zidurile erau flancate de două turnuri
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
cu metereze cu rame din lemn care se închideau. Pentru că în nord era o zonă mlăștinoasă, zidul cetății avea o înălțime mai mică și era dotat doar cu guri de turnare. În fața intrării se afla o barbacană prevăzută cu două herse, iar deasupra ei se afla turnul măcelarilor. La începutul secolului al XVII-lea a fost ridicată clădirea cu gangul scund de intrare, asemănător cu cel de la Prejmer.
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
ce își are durerea întipărita în piatră. Orgă datează din 1788 și este realizată de către un vestit constructor de orgi de la acea vreme, Johann Prause. Turnul de poartă aflat în vestul bisericii, folosit astăzi drept turn clopotnița, mai păstrează urmele hersei și guri de tragere la primele patru etaje. Se spune că în acest turn a existat odată și un ceas.
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
de șanțuri umplute cu apă. Intrarea principală se face prin un pod fix, protejat de o barbacană, care conduce la un casteluț ("châtelet"), în acest caz o poartă încadrată de o pereche de turnuri. Poarta însăși este apărată de o hersă și de găuri în tavan ("assommoirs" sau "murder-holes"), prin care se puteau lansa proiectile asupra atacatorilor pentru a le asoma. Casteluțul era și decorat cu statui în nișe și cu steme sculptate, care au fost mutilate în timpul Revoluției. În interior
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
exista o capelă dedicată Sf. Cyriacus (Chiriac sau Țiriac), atestată în anul 1446. Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de vest, care putea fi închis cu o hersă. Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console.
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
cu rolul bețivului Sly în Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare.Bodo a mai jucat pe scena Teatrului din Haifa, între altele în și în rolul lui Bérenger din „Rinocerii” de Eugen Ionescu, Bottom din „Visul unei nopți de vară”, Herșale din „Hersele Ostopoler”, comedie inspirată de snoave populare al carei erou era Hersele din Ostropol, un fel de Păcală sau Balakir al evreilor din vestul și sudul Ucrainei. de asemenea Trufaldino în „Slugă la doi stăpâni” de Goldoni, alte roluri în piesele
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
mai jucat pe scena Teatrului din Haifa, între altele în și în rolul lui Bérenger din „Rinocerii” de Eugen Ionescu, Bottom din „Visul unei nopți de vară”, Herșale din „Hersele Ostopoler”, comedie inspirată de snoave populare al carei erou era Hersele din Ostropol, un fel de Păcală sau Balakir al evreilor din vestul și sudul Ucrainei. de asemenea Trufaldino în „Slugă la doi stăpâni” de Goldoni, alte roluri în piesele „Zile de aur (”Yamim shel zahav) de Shlomo Shva (1965),„Cercul
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
trupei noului teatru în limba idiș înființat la Țel Aviv - Idișpil. Bodo a jucat în majoritatea producțiilor acestui teatru, de exemplu în „Vrăjitoarea” de Avraham Goldfaden, „Leizerke Roitșvanț” (după românul rus al lui Ilya Ehrenburg în adaptarea lui Maciej Wojtyszko, „Hersele Ostropoler”, „Visul lui Goldfaden”, „Peripețiile lui Beniamin al III-lea”, „Gebirtig”, Tinerii de aur de Neil Simon (cu care a fost candidat la actorul cel mai bun al anului la Concursul anual Ofir), „Dzigan și Szumacher”, muzicalul „Cantorul din Vilna
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]