36 matches
-
parte care reprezintă elementul originar, de provenința antiohiană (siriană) și capadociană în Liturghia noastră. Partea de la inceput (până la Apostol) și cea de la sfârșit, precum și unele cântări și rugăciuni din partea centrală a Liturghiilor Ortodoxe de astăzi (că imnul Unule-Născut, Sfinte Dumnezeule, Heruvicul, Simbolul credinței și Axionul, precum și ritualul Vohodului cel mare sau ieșirea cu Cinstitele Daruri), reprezintă „adaosuri posterioare epocii Sfanțului Vasile sau dezvoltări proprii și mai târzii ale Liturghiei ortodoxe, dobândite la Bizanț”{\cîte 94}. Ceea ce aparține sigur Sfanțului Vasile din
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nostru s- au arătat cu râvnă În vremi, ca să facă câteva ceva În limba noastră, precum fericitul Întru pomenire Arsenie Ieromonahul Coziianul, Calist Protopsaltul Sfintei Mitropolii a Bucureștilor și Șărban Protopsaltul Curții Domnești. Carii, nu numai Anastasimatarul melos, Stihirarul melos, Heruvicele, Priceasniile toate, Catavasiile, Irmoasele toate și altele dar și partea cea mai multă a Papadichiei o au prefăcut românește, cu toată desăvârșita alcătuire, minunați dascăli și alcătuitori vremii lor stând În cea veche musichie“. Motivul pentru care aceste „alcătuiri“ sau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
obiceiul său în Biserică, la Sfânta Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele mamei. Din aceasta au înțeles toți că o să se arate mare luminător lumii și slujitor Sfintei Treimi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Urmează Liturghia credincioșilor când ne apropiem de prefacerea darurilor. Cinstitele daruri, ce se află Încă la Proscomidiar, sunt Încă simbol al lui Hristos. Ele, coboară În chip mistic pe Hristos alături de credincioși, iar pe credincioși Îi face contemporani cu El. Heruvicul deșteaptă pe creștinii prezenți, ca, Închipuind ei În taină pe Heruvimi. Adică, asemănându-se În mod misterios Heruvimilor și cântând dimpreună cu dânșii, Treimii celei de viață făcătoare Întru sfânta cântare, să lepede toată grija cea lumească, adică să nu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
asfințit. Erau vremurile în care, în toată Sfânta Duminică și în toate zilele de sărbătoare, întreaga suflare a satului, la chemarea clopotului se îndrepta primenită cu hainele cele mai frumoase spre biserică, să ia parte la slujba religioasă, să cânte Heruvicul și Tatăl nostru, să recite în cor cu întregul sat Credeul, să asculte cu sfințenie Cazania și predica părintelui, să iasă mai apoi pe poienița din fața cooperativei ca să asculte poruncile de la primărie pentru săptămâna următoare. Erau vremurile în care întregul sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
astăzi mineiurile grecești au tropare proprii pentru aproape fiecare sfânt. De asemenea sfinții occidentali au fost reabilitați, încât mineiul grecesc este destul de universal. În cadrul euharistiei, grecii au o modă tridentină de ordin practic: după citirea evangheliei se trece direct la heruvic, iar ecteniile - toate - sunt omise. Ritul bizantin grecesc se mai deosebește prin liturgica postului mare. În fiecare vineri seara, la dupăcinar, se cântă o parte din imnul "Acatist" (numit la slavi " Acatistul Bunei Vestiri"). Ritul slav are o mare diferență
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
cuminecarea se face prin îngingere. De asemenease folosesc mai multe agnețe dreptunghiulare. Cât privește rugăciunile rostite de preot, ele se spun cu voce tare, și nu în taină. Sunt scoase ecteniile pentru catehumeni, precum și jumătate din ectenia peste daruri (între heruvic și sărutarea păcii), dar rămân celelalte. Răspunsul la ectenia după cuminecare este: "Mărire ție, Doamne, mărire ție" în loc de "Kyrie eleison". Mai există multe alte diferențe, toate legate de pompa liturgică. Ritul bizantin, așa cum se face de către români, e o curioasă
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
pâinea și vinul aduse ca darururi sunt luate de pe Masa proscomidiarului, situată în partea nordică a altarului (uneori ocupând propria absidă), se trec prin Ușa de Nord și înapoi prin Ușile Împărătești și sunt așezate pe altar. Această Ieșire întrerupe Heruvicul și este însoțită de o serie de rugăciuni de mijlocire în funcție de obiceiurile fiecărei jurisdicții. Liturghia Darurilor Înainte Sfințite, care se face Miercurea și Vinerea în timpul Postului Mare este o Vecernie combinată cu Sfânta Împărtășanie care a fost sfințită în duminica
Vohodul Mare () [Corola-website/Science/318185_a_319514]
-
colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În anul 2000, în cadrul Festivalului Augustin Bena, formația din Zalău a fost întâmpinată cu aplauze la scenă deschisă, fiind deosebit de apreciată pentru calitatea interpretării lucrărilor corale și a repertoriului abordat: „"Heruvic"” de Ioan Chezan și Eugen Pînzar, „"Ave Maria"” de Marius Cuteanu, „"Colind din Sălaj"” și „"Mare hibă-i la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de Adrian Pop, „"Cucule, de unde vii
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
în toate provinciile României. Printre piesele corale corale bisericești create de Podoleanu, se regăsesc „Răspunsuri mari” (în Mi major și La minor) în care se întâlnesc formule comune „Răspunsurilor” tradiționale (Glasul V) după melodia lui Anton Pann, numeroase axioane și heruvice. A compus și un concert intitulat „Pe a binelui cărare”. În 1898 printr-o colaborare cu Dumitru Georgescu-Kiriac, a creat un "„Proiect de programă pentru studiul cântului în școalele secundare de băieți și fete”". A fost în 1908 autorul cărții
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
cele 146 de fragmente investigate). Și, iată că, recent, Diana Spânu, arondând o manieră analitică inductivă, grație căreia proporția de aur este mai întâi bănuită, pentru ca abia apoi să fie dovedită și argumentată, relevă prezența Proporției Divine în două Imnuri Heruvice aparținând muzicii bizantine. Dar, chiar și atunci când reușesc să convoace atenția asupra unor eventuale ubicuități și izotropii a principiului sectio aureea în cadrul construcțiilor sonore consacrate, excursurile teoretice se cade să țină cont de semnificațiile teoremei lui Gödel conform căreia, față de
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]