36 matches
-
nostru s- au arătat cu râvnă În vremi, ca să facă câteva ceva În limba noastră, precum fericitul Întru pomenire Arsenie Ieromonahul Coziianul, Calist Protopsaltul Sfintei Mitropolii a Bucureștilor și Șărban Protopsaltul Curții Domnești. Carii, nu numai Anastasimatarul melos, Stihirarul melos, Heruvicele, Priceasniile toate, Catavasiile, Irmoasele toate și altele dar și partea cea mai multă a Papadichiei o au prefăcut românește, cu toată desăvârșita alcătuire, minunați dascăli și alcătuitori vremii lor stând În cea veche musichie“. Motivul pentru care aceste „alcătuiri“ sau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
asfințit. Erau vremurile în care, în toată Sfânta Duminică și în toate zilele de sărbătoare, întreaga suflare a satului, la chemarea clopotului se îndrepta primenită cu hainele cele mai frumoase spre biserică, să ia parte la slujba religioasă, să cânte Heruvicul și Tatăl nostru, să recite în cor cu întregul sat Credeul, să asculte cu sfințenie Cazania și predica părintelui, să iasă mai apoi pe poienița din fața cooperativei ca să asculte poruncile de la primărie pentru săptămâna următoare. Erau vremurile în care întregul sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obiceiul său în Biserică, la Sfânta Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele mamei. Din aceasta au înțeles toți că o să se arate mare luminător lumii și slujitor Sfintei Treimi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
preferința compozitorului pentru substanța melodică de sorginte bizantină, care-i guvernează creația: Două studii în stil bizantin (1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii - probabil aparținând secolul al XVIII - lea - ci mai ales dacă l privim din punctul de vedere al conținutului, cuprinzând: chinonice de toate tipurile, heruvice, dar și polielee. Urmează un manuscris al lui Gheorghe Căciulă, dascăl la biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Muscel, unde dascălul său, Costache Popescu, a caligrafiat înainte de anul 1873, Antologhia sau floarea cântărilor peste an, predate și învățate, ale (lui) Popescu
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în monahism și moare în anul 1897. Multe dintre cântările cuprinse în manuscrisele caligrafiate de mâna sa sunt menționate ca „faceri” proprii: prescurtări, traduceri, adaptări și chiar creații, în toate glasurile și în toate idiomurile specifice muzicii bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile mari țin de datarea celor mai multe dintre creațiile în discuție, majoritatea fiind copiată în aceste antologii, mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Anton Pann sau Nae Mateescu. Anul 1848 nu reprezintă cu siguranță anul caligrafierii sau a scrierii titlului, ci mai curând al primelor creații incluse în antologie, alfabetul latin nefiind în uz la acea vreme decât pentru caligrafii ardeleni. Multe dintre heruvicele, chinonicele, slavele culegerii sunt „prescurtate”, „corectate”, „modificate”, „înromânite” de copist, cum însuși precizează în diferite locuri. Fila de titlu a Manuscrisului nr. 36 al lui Neofit Ivanovici Manuscrisul nr. 37 tot un antologhion, ale cărui file sunt scrise în perioada
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești în 1801 și înmormântat în același oraș în 1889), și Ilie Cântărețul. Manuscrisul bilingv - greco - român - 49 este scris de Ioniță Stoicescu - Logofețelul, în Ploiești, în anul 1832 și cuprinde cântări ale Liturghiei: heruvice, răspunsuri, axioane și chinonice duminicale și ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Prahova. Și s-au scris de nevrednicia noastră, Ioniță Cântărețul Stoicescu, dascălul școal(e)i de musichie din orașul Ploeștilor jud(ețul) Prahova, în leat 1832, iulie în cinci s au săvârșit de scris”; Caligraful Manuscrisului grecesc nr. 33 - cuprinzând heruvice și chinonice de toate tipurile putând fi considerat, fără rezerve, un heruvico chinonicar este cunoscutul psalt Ilie Cântărețul, apreciat de însuși Macarie Ieromonahul pentru calitățile caligrafice, devreme ce-i încredințează copierea exighisirii Sthirariului lui Hrisafi (Manuscrisul românesc nr. 1690 din
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de Gheorghe Căciulă, Ilie Cântărețul, Ioniță Stoicescu - Logofețelul și cel cu notație cucuzeliană, provenit de la episcopul Dionisie Romano, cel scris la Mănăstirea Dintr-un lemn din Vâlcea și provenind de la monahia Glafira - Manuscrisul grecesc românesc nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cele 146 de fragmente investigate). Și, iată că, recent, Diana Spânu, arondând o manieră analitică inductivă, grație căreia proporția de aur este mai întâi bănuită, pentru ca abia apoi să fie dovedită și argumentată, relevă prezența Proporției Divine în două Imnuri Heruvice aparținând muzicii bizantine. Dar, chiar și atunci când reușesc să convoace atenția asupra unor eventuale ubicuități și izotropii a principiului sectio aureea în cadrul construcțiilor sonore consacrate, excursurile teoretice se cade să țină cont de semnificațiile teoremei lui Gödel conform căreia, față de
El Dorado: varianta nesentimental? by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83815_a_85140]