68 matches
-
în arca eterică în amestecul omogen al lumilor ce-l înconjoară. Prin omogenitatea și continuitatea lui, el este vântul care simbolizează transferul prin spire concentrice, pas cu pas, spre punctul central al pelerinajului, porul fântânii. Acesta e paradiul terestru, grădinile hesperidelor ș.a. Acest suflu călător prin norii romboizi, pentru a ajunge la capătul podului curcubeu, este complementar cu sulful, focul filosofal din apropierea livezilor Persephonei, prag al Câmpiilor Elizee unde Rudolf Steiner plasează păzitorul pragului spre clopotul marilor mistere, unde numai meditația
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
târziu ai Egiptului, Greciei, Romei. Moise a ridicat douăsprezece coloane în Sinai. Dansând în jurul arcei Indienii amerindieni celebrau prin douăsprezece personaje mitul potopului. Cei doisprezece zei scandinavi locuiau pe muntele Asgard, urmând tradiția vechiului consiliu atlantic. În grădina feniciană a Hesperidelor conducător era Atlas, după cum descrie Platon, care îl citează adeseori pe Socrate în operele sale. Epoca aurului a lui Cronos, epoca argintului, cea a bronzului și a fierului sunt descrise în încercarea de a reconstitui vârstele omenirii de dinaintea Atlantidei, aflată
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înrâurit dezvoltarea gândirii și înțelegerii lumii și puterii absolute reprezentată prin lumină și prin soare. Asocierea cu cerurile a realizat-o Atlas 633, tatăl spiritelor numite Pleiade, componente ale constelației Taurului și ale Hyadelor din același grup stelar și al Hesperidelor, cele trei surori care păzesc livada cu mere de aur634. Eusebius îl asociază cu patriarhul Enoh, părinte al astrologiei în Biblie, iar Roger Bacon îl consideră unul din primii magicieni. Cartea lui Enoh este un memorial al credințelor din Atlantida
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în zona Tigrului și Eufratului. Rezumat al lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia (începutul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
A mai colaborat la „Revista celorlalți”, „Flacăra”, „Simbolul”, „Insula”, „Floare-albastră”, „Seara”, „Facla”, „Mișcarea literară”, „Salonul literar”, „Graiul vremii”, iar în ultimii ani de viață la „Pagini dunărene”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. Poeziile și le-a strâns în volumele Poeme (1911), Grădina Hesperidelor (1912), Imperii efemere (1925). Avea sub tipar, în 1929, Armonii lascive. În 1902 îi apăruse culegerea de caricaturi Politicienii noștri. A fost prieten cu Ion Minulescu, care a exercitat o înrâurire asupra liricii sale, l-a cunoscut pe Tudor Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
pseudonimul Adrian Alexandru, în 1904, la „Pleiada”, aflată sub auspiciile marelui poet, pe care îl cunoscuse în 1903. După război, la reapariția „Literatorului”, în 1918, S. devine prim-redactor al revistei. Alcătuiește unicul număr (4 aprilie 1912) al publicației „Grădina Hesperidelor”, iar la Arad înființează și conduce revista „Salonul literar” (15 martie 1925-15 mai 1926). Colaborează și la „Românul”, „Românul literar”, „Vieața nouă”, „Revista idealistă”, „Viața literară și artistică”, „Convorbiri critice”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Scena”, „Ilustrațiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
simbolul urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii. Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și În obiceiurile populare, pomul de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
GRĂDINA HESPERIDELOR, publicație literară apărută la București în 4 aprilie 1912, cu mențiunea „Manuscrisele se trimit d-lui Al.T. Stamatiad”. Din cuprinsul numărului unic al revistei fac parte o serie de poeme de factură postsimbolistă sau postparnasiană, aparținând unor autori ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287323_a_288652]
-
ci o parte aproape egală ca mărime cu cea pe care o cunoaștem”, nu aducea o revelație. Ea nu făcea decît să confirme ceea ce se știa din Biblie și din autorii greci și latini : existau tărîmuri îndepărtate - Eden, Atlantida, Grădina Hesperidelor, Insulele Fericiților - și rase stranii deja descrise de Pliniu. Comparate cu cele ale popoarelor exotice cunoscute de către antici, obiceiurile indigenilor din Lumea Nouă nu ofereau nimic foarte nou. Mărturia anticilor era mai degrabă coroborată. În pragul secolului al XVI-lea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ca prozator și critic literar, cu un articol de susținere a poeziei simboliste, relevând valoarea „necunoscutului” G. Bacovia. Colaborează la „Spre lumină” (revistă școlară din a cărei redacție a făcut parte), „Veselia”, „Moldova de Sus”, „Universul literar”, „Sămănătorul”, „Farul”, „Grădina Hesperidelor” și, mai susținut, încă de când era elev, la „Vieața nouă” a lui Ovid Densusianu. A folosit pseudonimele I. Cim., I. Cimbru, I. Cimbru-Frăgar, Evandru, I. Frăgar, I. Ieronim, M. Zopir ș.a. Întreaga sa viață profesor de o rară valoare, R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
fruct cu regim TABU. Ce? Nu putea să se abțină naibii și să rumege un măr pădureț? Totul ar fi fost O.K., iar noi acum ne-am fi lăfăit, bine mersi, ca niște baroni locali în splendida grădină a Hesperidelor sau a Raiului, fără să mai cunoaștem efectele energizante ale bombelor atomice, frumusețea dumnezeiască a lagărelor morții, a gulagurilor și nici crivățul Bărăganului. În ciuda faptului că aveau coroanele puțin dezvoltate, păduricea de salcâmi era plină de ciori. Vă mai amintiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
inhibiției creierului ne „apără” de o conștientizare prea acută și prea durabilă a unei lucidități „de fond”. De parcă, da-da, de parcă am fi fost „trimiși” pe această lume pentru a-i culege roadele miraculoase, acele mere de aur din grădina Hesperidelor, dar am fost „dotați” În același corp și În aceeași minte cu reflexe de a fugi de „ele” În clipa când Întindem mâna să le apucăm. În această lungă și labirintică existență, care uneori are aerul - sau caricatura! - unui basm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 18 martie până la 5 aprilie 1912 (trei numere). Ca și alte publicații simboliste, precum „Revista celorlalți”, „Fronda”, „Simbolul” sau „Grădina hesperidelor”, I. reprezintă direcția nouă, de inovare a expresiei artistice în poezie: „Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem, prin urmare, să călcăm drumuri neumblate și să născocim motive noi.” Colaborează cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287565_a_288894]
-
în același timp lipsa inițială și închizând cercul narativ (XIX). În Ardiu crăișor I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori, cele mari făgăduindu-i lui Ardiu pe mezină, în schimbul vieții lor. Sora cea mică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o singură zi... Reușesc până la urmă. Reușesc datorită istețimii, curajuli, prietenilor pe care și-i fac: albine, furnici, Ochilă,Flămânzilă.... La fel și lui Heracle i se poruncise de către regele Euristeu să-i aducă mere de aur din grădina nimfelor hesperide, trei mere de aur. Pe unde vine asta sau este o simplă închipuire, devine curioasă Janeta. ─ Alexandru Mitru explică în „Legendele Olimpului” că „Țara hesperidă sau țara încercării se pare că era pentru cei vechi occidentul Africii și elinii care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
i se poruncise de către regele Euristeu să-i aducă mere de aur din grădina nimfelor hesperide, trei mere de aur. Pe unde vine asta sau este o simplă închipuire, devine curioasă Janeta. ─ Alexandru Mitru explică în „Legendele Olimpului” că „Țara hesperidă sau țara încercării se pare că era pentru cei vechi occidentul Africii și elinii care pluteau pe Marea Mediterană vedeau în depărtare muntele Atlas. În fiecare seară dincolo de acest munte priveau norii poleiți în culorile galben, roșu purpuriu ale apusului
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
brâu alb, numite de elini Calea Lactee, ceea ce vedem noi noaptea, adică partea ecuatorială a Galaxiei în care densitatea stelară este mai mare. Când se afla la cea de a douăsprezecea poruncă, aceea de a aduce merele de aur din grădina hesperidelor, dificultatea în care se găsea Heracle era aceea că nu știa drumul spre acea grădină. Calea spre grădină n-o știa decât unul singur care din nefericire este înălțat din porunca lui Zeus pe o stâncă în Caucaz și legat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Vîrstă de Aur, localizînd această epoca ideală în Oceanul Atlantic, între Albion (Anglia) și America, în presupusa Atlantida. Lumea de Aur a lui Blake, deoarece se află în "pădurea lui Dumnezeu", ar putea semnifică și "lumea" merelor de aur, sau Grădină Hesperidelor, care, în interpretarea lui Vossius, este firmamentul cu stele (stelele fiind merele de aur)97 (acesta este guvernat de Urizen că "Prinț al Luminii"98). Din punct de vedere științific este interesant și faptul că Blake vorbește aici despre "dealurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
72. Există numeroase speculații privind mitul Atlantidei conform cărora aceasta ar putea fi identificată cu civilizația minoică din insula Cretă (id.). Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de Coloanele lui Hercule (Strîmtoarea Gibraltar). Grădină Hesperidelor și Insulele Fericiților sînt uneori identificate cu această regiune mitică (în Grădina Hesperidelor erau ținute merele de aur; vezi Vossius: Hesperidele ar fi orele serii, grădină ar fi cerul, merele de aur ar fi stelele, furtul merelor de către Hercule ar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
identificată cu civilizația minoică din insula Cretă (id.). Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de Coloanele lui Hercule (Strîmtoarea Gibraltar). Grădină Hesperidelor și Insulele Fericiților sînt uneori identificate cu această regiune mitică (în Grădina Hesperidelor erau ținute merele de aur; vezi Vossius: Hesperidele ar fi orele serii, grădină ar fi cerul, merele de aur ar fi stelele, furtul merelor de către Hercule ar fi dispariția stelelor la revărsatul zorilor). (Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de Coloanele lui Hercule (Strîmtoarea Gibraltar). Grădină Hesperidelor și Insulele Fericiților sînt uneori identificate cu această regiune mitică (în Grădina Hesperidelor erau ținute merele de aur; vezi Vossius: Hesperidele ar fi orele serii, grădină ar fi cerul, merele de aur ar fi stelele, furtul merelor de către Hercule ar fi dispariția stelelor la revărsatul zorilor). (Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, pp. 55, 224, 251; și Dictionary of Classical
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Primii doi își găsesc fericirea în casele bogate ale boierilor. Cel de-al treilea, Făt-Frumos, vede cum săgeata lui ajunge în cer, apoi rămâne în vârful unui copac fără îndoială, arborele cosmic al vieții, precum cel al Evei sau al hesperidelor, frasinul Ygdrasil al nornelor, socul din Tirol sau chiparoșii perșilor. Făt-Frumos se urcă în copac, ia săgeata și se întoarce plouat, urmat de șapte bufnițe. Cea mai mare dintre ele se vâră în patul lui, iar el nu îndrăznește să
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Cruz de Tenerife pentru studiile liceale, iar pe această insulă din arhipelag își va petrece cea mai mare parte a vieții. De foarte tânăr începe să colaboreze la Gazeta de Tenerife, până când ajunge să facă parte din consiliul redacțional de la Hesperide, care îi publică prima operă, Líquenes (1928). García Cabrera a fost membru fondator al revistelor Cartones și Gazeta de Artă, cea care îi editează volumul Transparencias fugadas (1934), urmat în același an de La rodilla en el agua și Los senos
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
din 24 decembrie 1911. Noua atitudine față de munca de creație era apreciată ca împlinirea unui vis frumos: Avem astăzi câteva reviste literare care plătesc pe colaboratori. Așa ceva era la noi, până mai alaltăieri, basmul cu merele de aur din grădina Hesperidelor." Semnalând importanța faptului că "scriitorii români, îndeosebi Veniaminii literaturii noastre, au fost chemați și adunați cu stăruință, acum în urmă, în Societatea Scriitorilor Români", Gala Galaction releva că scopul principal al acesteia era acela de a determina editurile, ziarele și
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]