67 matches
-
ca prozator și critic literar, cu un articol de susținere a poeziei simboliste, relevând valoarea „necunoscutului” G. Bacovia. Colaborează la „Spre lumină” (revistă școlară din a cărei redacție a făcut parte), „Veselia”, „Moldova de Sus”, „Universul literar”, „Sămănătorul”, „Farul”, „Grădina Hesperidelor” și, mai susținut, încă de când era elev, la „Vieața nouă” a lui Ovid Densusianu. A folosit pseudonimele I. Cim., I. Cimbru, I. Cimbru-Frăgar, Evandru, I. Frăgar, I. Ieronim, M. Zopir ș.a. Întreaga sa viață profesor de o rară valoare, R.
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
de 15 000 m2 și se ridicau pe patru terase până la 77 m înălțime; ar fi fost distruse de perși, odată cu Turnul lui Babel Hannibal - 247-183 î.Hr., om de stat și general cartaginez, considerat contraponderea militară a lui Scipio Africanul Hesperidele - nimfe care locuiesc într-o grădină frumoasă, situată, după unele legende, în Munții Arcadiei din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
247-183 î.Hr., om de stat și general cartaginez, considerat contraponderea militară a lui Scipio Africanul Hesperidele - nimfe care locuiesc într-o grădină frumoasă, situată, după unele legende, în Munții Arcadiei din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor crește mărul cu fructe de aur hlamidă - mantie dreptunghiulară albă sau roșie purtată la festivități și prinsă de umăr cu o agrafă Ilerda (bătălia de la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Hesperidele - nimfe care locuiesc într-o grădină frumoasă, situată, după unele legende, în Munții Arcadiei din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor crește mărul cu fructe de aur hlamidă - mantie dreptunghiulară albă sau roșie purtată la festivități și prinsă de umăr cu o agrafă Ilerda (bătălia de la Ilerda) - în 49 î.Hr., Iulius Cezar îl înfrânge din nou pe Pompeius la Ilerda, în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la interpretarea că Pomul Vieții, care dă nemurirea, este ascuns, că el nu apare decât după însușirea cunoașterii binelui și răului. E ascuns ca floarea nemuririi pe care Ghilgame o caută în fundul oceanului sau ca merele de aur din grădina Hesperidelor, păzite de monștri 2. Adam gustă din roadele Pomului Cunoașterii, dar nemurirea i-ar fi fost dată doar de fructele Pomului Vieții. Dumnezeu îl alungă din Rai pentru a nu deveni nemuritor (Facerea 3, 22); Șarpele, cauza căderii, este un
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
era convingerea, fondată pe nenumărate evidențe, că spiritul templier era de inspirație celtică, druidică, era spiritul arianismului nordic pe care tradiția Îl identifica cu insula Avalon, sediul adevăratei civilizații hiperboreene. Știți, desigur, că diferiți autori au identificat Avalonul cu grădina Hesperidelor, cu Ultima Thule și cu Colhida Lânii de Aur. Nu Întâmplător cel mai mare ordin cavaleresc din istorie este Toson d’or. Fapt prin care devine clar ce anume ascunde expresia «Castel». E castelul hiperborean unde templierii păstrau Graalul, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
simbolism” - v. „De vorbă cu mine însumi” de I. Minulescu, în Scrieri, 23, Ed. Minerva, București, 1972, p. 400). Epuizarea simbolismului se traduce inclusiv prin manierizarea sa epigonică din efemerele, palidele Farul, Sărbătoarea eroilor (satelite ale Vieții noi) sau Grădina Hesperidelor (a lui Al.Th. Stamatiad). Publicații precum Cronica a lui I.N. Theodorescu, Arghezi și Gala Galaction, ca și prima serie a Chemării lui Ion Vinea, unde S. Rosenstock debutează sub pseudonimul Tristan Tzara (nu în Versuri și proză, cu traducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
program, „Curentul nou la noi“, I. Ludo face un istoric al estetismului european și al simbolismului decadent de la noi, recapitulează activitatea micilor publicații estetizante (Literatorul, Linia dreaptă, Vieața nouă, Revista celor l’alți, Versuri și proză, Farul, Simbolul, Insula, Grădina Hesperidelor și Fronda) și, desigur, face elogiul lui Arghezi... Orientare simbolistă „sintetică”, fără accente polemice, recenzii de I. Ludo și Geri Spina, traduceri din Wilde, D’Annunzio, Baudelaire, colaborări ale lui Arghezi, G. Bacovia, Emil Isac, N. Davidescu ș.a. Făcînd, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
4 și 11 octombrie 1915. Efemera publicație s-a bucurat de mai puțină atenție din partea cercetătorilor decît micile reviste literare Art Nouveau apărute în perioada 1908-1912: minulescienele Revista celor l’alți și Insula, ieșenele Fronda și Versuri și proză, Grădina Hesperidelor și „revista de poezie” Simbolul. Ultima, pentru faptul că a găzduit modestul debut simbolist al viitorului Tristan Tzara (S. Samyro), alături de cîteva poeme în proză nonconformiste ale lui Adrian Maniu, de grafica lui Marcel Iancu și de o notiță redacțională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
traduceri ale lui Baudelaire (în Convorbiri literare, IV, 1 martie 1870, de către V. Pogor) pînă la „profilurile” unor precursori precum Macedonski, Petică, Arghezi, Iuliu Cezar Săvescu și ale revistelor moderniste (Linia dreaptă, Vieața nouă, Revista celor l’alți, Insula, Grădina Hesperidelor, Simbolul, publicațiile simboliste ieșene), unde informațiile sînt preluate - declarat - din Istoria... lui Lovinescu, dar „privite, bineînțeles, sub alt unghiu de vedere”. Este corect semnalată diseminarea ideilor și colaborărilor „revoluționare” în „revistele mari cu directive tradiționale” și - după război - chiar „în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este, supraveghează ea însăși lumea Infernului, ținuturile lui Hades. Un adevărat sistem de relații poate fi, așadar, stabilit între Hades, Phersu, Perseu și Persefona. În Teogonia lui Hesiod, Gorgonele sălășluiesc, împreună cu monștrii, la marginea lumii, lângă tărâmul întunericului, în Grădina Hesperidelor. Simboluri ale monstruozității, ele viețuiesc departe și de oameni, și de zei. Perseu retează capul Meduzei și scapă de celelalte două Gorgone, dar capul acesta își păstrează intactă puterea de a-i împietri pe cei ce-l privesc. Străine atât
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în zona Tigrului și Eufratului. Rezumat al lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia (începutul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
simbolul urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii. Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și În obiceiurile populare, pomul de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ci o parte aproape egală ca mărime cu cea pe care o cunoaștem”, nu aducea o revelație. Ea nu făcea decît să confirme ceea ce se știa din Biblie și din autorii greci și latini : existau tărîmuri îndepărtate - Eden, Atlantida, Grădina Hesperidelor, Insulele Fericiților - și rase stranii deja descrise de Pliniu. Comparate cu cele ale popoarelor exotice cunoscute de către antici, obiceiurile indigenilor din Lumea Nouă nu ofereau nimic foarte nou. Mărturia anticilor era mai degrabă coroborată. În pragul secolului al XVI-lea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
o singură zi... Reușesc până la urmă. Reușesc datorită istețimii, curajuli, prietenilor pe care și-i fac: albine, furnici, Ochilă,Flămânzilă.... La fel și lui Heracle i se poruncise de către regele Euristeu să-i aducă mere de aur din grădina nimfelor hesperide, trei mere de aur. Pe unde vine asta sau este o simplă închipuire, devine curioasă Janeta. ─ Alexandru Mitru explică în „Legendele Olimpului” că „Țara hesperidă sau țara încercării se pare că era pentru cei vechi occidentul Africii și elinii care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
i se poruncise de către regele Euristeu să-i aducă mere de aur din grădina nimfelor hesperide, trei mere de aur. Pe unde vine asta sau este o simplă închipuire, devine curioasă Janeta. ─ Alexandru Mitru explică în „Legendele Olimpului” că „Țara hesperidă sau țara încercării se pare că era pentru cei vechi occidentul Africii și elinii care pluteau pe Marea Mediterană vedeau în depărtare muntele Atlas. În fiecare seară dincolo de acest munte priveau norii poleiți în culorile galben, roșu purpuriu ale apusului
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
brâu alb, numite de elini Calea Lactee, ceea ce vedem noi noaptea, adică partea ecuatorială a Galaxiei în care densitatea stelară este mai mare. Când se afla la cea de a douăsprezecea poruncă, aceea de a aduce merele de aur din grădina hesperidelor, dificultatea în care se găsea Heracle era aceea că nu știa drumul spre acea grădină. Calea spre grădină n-o știa decât unul singur care din nefericire este înălțat din porunca lui Zeus pe o stâncă în Caucaz și legat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în arca eterică în amestecul omogen al lumilor ce-l înconjoară. Prin omogenitatea și continuitatea lui, el este vântul care simbolizează transferul prin spire concentrice, pas cu pas, spre punctul central al pelerinajului, porul fântânii. Acesta e paradiul terestru, grădinile hesperidelor ș.a. Acest suflu călător prin norii romboizi, pentru a ajunge la capătul podului curcubeu, este complementar cu sulful, focul filosofal din apropierea livezilor Persephonei, prag al Câmpiilor Elizee unde Rudolf Steiner plasează păzitorul pragului spre clopotul marilor mistere, unde numai meditația
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
târziu ai Egiptului, Greciei, Romei. Moise a ridicat douăsprezece coloane în Sinai. Dansând în jurul arcei Indienii amerindieni celebrau prin douăsprezece personaje mitul potopului. Cei doisprezece zei scandinavi locuiau pe muntele Asgard, urmând tradiția vechiului consiliu atlantic. În grădina feniciană a Hesperidelor conducător era Atlas, după cum descrie Platon, care îl citează adeseori pe Socrate în operele sale. Epoca aurului a lui Cronos, epoca argintului, cea a bronzului și a fierului sunt descrise în încercarea de a reconstitui vârstele omenirii de dinaintea Atlantidei, aflată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înrâurit dezvoltarea gândirii și înțelegerii lumii și puterii absolute reprezentată prin lumină și prin soare. Asocierea cu cerurile a realizat-o Atlas 633, tatăl spiritelor numite Pleiade, componente ale constelației Taurului și ale Hyadelor din același grup stelar și al Hesperidelor, cele trei surori care păzesc livada cu mere de aur634. Eusebius îl asociază cu patriarhul Enoh, părinte al astrologiei în Biblie, iar Roger Bacon îl consideră unul din primii magicieni. Cartea lui Enoh este un memorial al credințelor din Atlantida
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Primii doi își găsesc fericirea în casele bogate ale boierilor. Cel de-al treilea, Făt-Frumos, vede cum săgeata lui ajunge în cer, apoi rămâne în vârful unui copac fără îndoială, arborele cosmic al vieții, precum cel al Evei sau al hesperidelor, frasinul Ygdrasil al nornelor, socul din Tirol sau chiparoșii perșilor. Făt-Frumos se urcă în copac, ia săgeata și se întoarce plouat, urmat de șapte bufnițe. Cea mai mare dintre ele se vâră în patul lui, iar el nu îndrăznește să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
inhibiției creierului ne „apără” de o conștientizare prea acută și prea durabilă a unei lucidități „de fond”. De parcă, da-da, de parcă am fi fost „trimiși” pe această lume pentru a-i culege roadele miraculoase, acele mere de aur din grădina Hesperidelor, dar am fost „dotați” În același corp și În aceeași minte cu reflexe de a fugi de „ele” În clipa când Întindem mâna să le apucăm. În această lungă și labirintică existență, care uneori are aerul - sau caricatura! - unui basm
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în același timp lipsa inițială și închizând cercul narativ (XIX). În Ardiu crăișor I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori, cele mari făgăduindu-i lui Ardiu pe mezină, în schimbul vieții lor. Sora cea mică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fruct cu regim TABU. Ce? Nu putea să se abțină naibii și să rumege un măr pădureț? Totul ar fi fost O.K., iar noi acum ne-am fi lăfăit, bine mersi, ca niște baroni locali în splendida grădină a Hesperidelor sau a Raiului, fără să mai cunoaștem efectele energizante ale bombelor atomice, frumusețea dumnezeiască a lagărelor morții, a gulagurilor și nici crivățul Bărăganului. În ciuda faptului că aveau coroanele puțin dezvoltate, păduricea de salcâmi era plină de ciori. Vă mai amintiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]