275 matches
-
Cu alte cuvinte, sapropelul e un fel de deșeu al vremurilor trecute, dar pe care omul l’a aflat ca util din punct de vedere terapeutic. Atât de multă energie fixată chimic de către alge, precum și lipsa oxigenului, consumat de puținele heterotrofe, face ca sapropelul să aibă proprietăți reducătoare. În aceasta rezidă, cred eu, efectul său benefic, chiar dacă el este atribuit unor substanțe anume, dar care nu sunt decât forma În care alte elemente decât carbonul și hidrogenul pot coexista cu sapropelul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezidă, cred eu, efectul său benefic, chiar dacă el este atribuit unor substanțe anume, dar care nu sunt decât forma În care alte elemente decât carbonul și hidrogenul pot coexista cu sapropelul. Iodul, de exemplu, un oxidant puternic, incompatibil cu viața heterotrofelor, inclusiv a bacteriilor ce se Îndeletnicesc cu infectarea rănilor, este prezent În sapropel sub formă organică, redusă. Fierul e prezent ca sulfuri - de unde culoarea neagră -, iar sulful ca hidrogen sulfurat - de unde mirosul -, dar ambele sunt forme reduse. Și dacă tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu acces direct la o sursă de energie primară, plante adică, cât și heterotrofe, ce apelează la energia fixată de autotrofe, animale adică, cu o oarecare aproximație. În ecosistemul nostru ideatic putem asocia autotrofia femeilor, iar heterotrofia bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
autotrofia femeilor, iar heterotrofia bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați, precum caracterul redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu consecința dezechilibrării biosferei, s’a mai Întâmplat. Ce-ar fi să ne aruncăm o privire În acea lume? Ca și acum, ca dintotdeauna, și atunci, plantele și animalele sau, pentru cel care mă știe de mai Înainte, autotrofele și heterotrofele, au fost complementare, atât În ceea ce privește nevoile pe care și le doresc satisfăcute de mediu, cât și efectul viețuirii asupra acestuia. Urmarea firească este că ele nu-și pot Împărți egal puterea, ci poartă o luptă, cam În genul stângii și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bălți. Și au Început să-și blesteme libertatea, amintindu-și de vechea sclavie din ocean, precum după evadarea din Egipt, evreii În deșert... Dar fără să ia măsuri; nici nu puteau de altfel. Salvarea le-a venit din partea foștilor stăpâni, heterotrofele, Îmblânziți Între timp. Nu animalele s’au grăbit la asta, ci o ciupercă; nu una ca acelea pe care le puneți acum În ceaun, ci una microscopică. Cu efect complementar, adică consumatoare de substanță reducătoare, ciuperca a reușit nu numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fulg de nea: altă etapă de negentropizare. Dar el cade pe pământ, Într’o lume entropică, pe arbori care „dorm“ - entropie deci -, pe animale, În ansamblul lor entropice chiar și când sunt treze, pe sol, populat de acele tipic entropice heterotrofe mai mici ori mai mari. Cu toatele râvnindu-i negentropia. Și așa, apa pierde pe rând toate câștigurile din cer: afânatul omăt se tasează, căci ramificarea fulgului dispare prima. Devine gheață, adică nu mai e nici cristalină; devine apă, adică nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a provoca speciația, nu conservarea rezultatelor ei. Solul e un „element“ greu și desigur leneș. Mesajele chimice, atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceea ce experimentul pur poate evidenția. De la simpla antinomie reprezentată de exergonicul biocâmp vegetal, respectiv endergonicul biocâmp animal, mai general heterotrof, se ajunge ca secundul să se diversifice depășindu-și chiar limitele: animalele superioare au, după specie, fie biocâmp endergonic - tipic heterotrofelor ce sunt -, fie exergonic - ca un fel de plante. Exemplul tipic e reprezentat de cei mai apropiați tovarăși ai omului, câinele, respectiv pisica. Mai departe În evoluție, omul reia, În populația sa, ceea ce se manifestă În „populația“ de specii animale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de energie fixată chimic. Și, cum tot ce e prea mult strică, nici planta nu mai poate, la sfârșitul verii, să trăiască pe grămada de energie care-i devine solul dintre rădăcini și o apucă somnul. E momentul potrivit pentru ca heterotrofele solului, mici microorganisme - ce pleonasm! - să profite de somnul plantei pentru a-i devaliza „cămara“: au nevoie taman de această energie, dar așa Îi fac plantei un imens serviciu, căci la primele raze primăvăratece de Soare planta va găsi un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la gând cu bucurie, ar spune Întreaga biocenoză care profită de generozitatea, cum se vede deloc dezinteresată a plantei: la urma-urmei, nu cumva tot niște heterotrofe se ocupă cu hibernala regenerare a unui sol pe potriva dorinței plantei? Dar generozitatea plantei, temelia energetică a vieții tuturora, e Încă mai mare: ea se revarsă și asupra sănătății celorlalți, supuși ca și ea unui permanent „bombardament“ mutagen, atât chimic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o piramidă, dar fără să cred că era vorba de perpetuum mobile. Zic oricui e dispus să mă asculte, și oricând, că substanța Închide În Natură un circuit, punctat de autotrofe - să le spun acum doar plante - și de antiteticele heterotrofe - să le spun simplist animale. Ce frumos exemplu de perpetuum mobile ar putea fi, dacă nu ne-am gândi și la energia care pune În mișcare acest circuit? Și care vine dinafară, de la Soare, precum motorul mașinii o ia din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moartă și prin urmare aruncată la gunoi când fețele i-au ajuns la fel. Iar isteața de plantă - cu o experiență de viață cu mult mai Îndelungată decât a noastră - fuge ca dracu’ de tămâie de așa ceva, unind o rădăcină heterotrofă, un fel de minus, cu restul antitetic autotrof, un fel de plus... Cât privește pe fidelii mei ascultători, ba chiar și inspiratori mai ales când mă zgârâie protestând astfel la cine știe ce nefericită acțiune, pisicile adică, ele sunt pline de negentropie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reducător, specific epocii „copilăriei“ aceleiași planete. Noroc că Natura e Înțeleaptă și, cel puțin În zona temperată, trimite plantele la dormitor, toamna, În finalul și consecința efectului viețuirii lor. Dar efectul reductiv, care rămâne, este exact ceea ce-și doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante. Dar, consumând acele „deșeuri“, oxidând substanța mediului, heterotrofele pregătesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante. Dar, consumând acele „deșeuri“, oxidând substanța mediului, heterotrofele pregătesc, pe lângă propriul și viitorul lor „post“, un alt mediu, favorabil ca să nu spun optim, pentru primăvara plantelor. Asta e reînvierea Naturii, aceea pe care o percepem prin muguri, frunze și flori, mai puțin prin zbor de gâze... Primăvară deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care, În cursul diviziunii celulare, folosește fiecare din cele două catene ale sale pentru a reproduce, ca’ntr’o matriță, pe cealaltă. Planta, aceea pe care o vedem cu toții, fasolea de pildă, care asociază o rădăcină scuze pentru profesionalismul termenului heterotrofă, cu o parte aeriană autotrofă, fiind vorba totuși de același genom. Bacteria, de felul ei heterotrofă, asociată, În rădăcina aceleiași fasole, În ansamblul ei autotrofă; care, Împreună, mai și Îngrașă pământul... Și, mai departe, o dihotomie teribil de semnificativă: plantă-animal
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca’ntr’o matriță, pe cealaltă. Planta, aceea pe care o vedem cu toții, fasolea de pildă, care asociază o rădăcină scuze pentru profesionalismul termenului heterotrofă, cu o parte aeriană autotrofă, fiind vorba totuși de același genom. Bacteria, de felul ei heterotrofă, asociată, În rădăcina aceleiași fasole, În ansamblul ei autotrofă; care, Împreună, mai și Îngrașă pământul... Și, mai departe, o dihotomie teribil de semnificativă: plantă-animal, fiecare producând celuilalt condițiile optime de viață. S’o ilustrez tot prin Eminescu și teiul său
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite a-l produce, fie că sunt ele heterotrofele prea multe, fie că algele Însăși Îl
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite a-l produce, fie că sunt ele heterotrofele prea multe, fie că algele Însăși Îl consumă, În lipsa luminii. În sfârșit, mai mor și de moarte bună. Îngroșând astfel mâlul care Începe să apară pe fund, reducând adâncimea lacului, dar și formând un primordiu de sol. Miau Aici e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția neexplodată, dându-i timp să „ruginească“. La noi, cu același veșnic sol, e nevoie de „geniști“. Cred că ai În vedere heterotrofele solului, acelea de care pomeneam mai an. Exact. Acelea caută acea muniție și o distrug, culmea, trăind din asta. Dar au nevoie de oxigen. Pe care-l obțin dacă solul e afânat, mai ales arat de cu toamnă. Au nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am dat de pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică lămurită? „Unde dai și unde crapă“. Adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu planta e de vină, Moti. Aceea, ca negustor ambulant de energie solară, În ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a metalului ulucului. Exact. Acolo e Însă o biocenoză, adică o cârdășie de autotrofe și heterotrofe, În care planta adună și antiteza, animalul și, În genere, tot felul de heterotrofe. Abia astea, care sunt obligate să-și extragă energia necesară vieții din orice, și care profită de mica comoară de energie chimică adunată de plante pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a metalului ulucului. Exact. Acolo e Însă o biocenoză, adică o cârdășie de autotrofe și heterotrofe, În care planta adună și antiteza, animalul și, În genere, tot felul de heterotrofe. Abia astea, care sunt obligate să-și extragă energia necesară vieții din orice, și care profită de mica comoară de energie chimică adunată de plante pentru a se instala pe streașină continuă, transformând tabla În rugină, să sugă energie. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e inevitabil transformat În azotit, mânat de apa ploilor pe drumul știut de ea spre râu ori pânza freatică, ajungând la robinet sau În fântână. Dacă ajunge și În gura vacii nu-i bai pentru voi, căci ea, o antiteză heterotrofă a autotrofei plante, de-l va da În lapte o va face ca azotat, slujind astfel de filtru Între Natura poluată și făptaș. Pe undeva cercul se Închide, cum spunea un vestit ecolog, Commoner. Prin Îngrășăminte, măriți producția agricolă, prilej
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dacă ceva stă e plantă, iar de umblă e animal... dar ce facem cu mulțime de animale marine fixe, motiv pentru care se cheamă de pildă anemone... de mare, desigur? Nimic. Umblă valurile pentru ele... Ciuperca e, ca și animalul, heterotrofă, adică nu se hrănește cu Soare, ci cu hrană organică. Pe urmă, se colorează ca și animalul, cu melanine, de unde umbra de brun pe care o au Întotdeauna, fie albe, fie roșii ca pălăria șarpelui; nu cu antociani, precum florile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]