88 matches
-
unui sulfat - de Fe ori altceva - aflat în soluție la sulfură, sursa de S2- pentru consumul Fe2+ de la anod. Procesul catodic este astfel stimulat, atât prin consumul biologic de H, cât și prin acela chimic de S2-. Este evident că heterotroful nu poate epuiza sursa sa de energie (hidrogenul) doar pentru a închide un bilanț; nevoile sale vitale - am arătat anterior că reducerea sulfatului nu este decât un proces subsidiar pentru el, desfășurat în scopul asigurării unui mediu reducător (v. §2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
2.2.1.1.1) - mai necesită un aport de hidrogen, care vine de la substanța organică reducătoare aflată în apă fie a priori, fie provenită din liza organismelor ori din secrețiile acestora. Desigur metalul, eliberat prin preluarea ionului sulfat de către heterotrof, este fixat ca hidroxid, ca și FeS rezultat din procesul anodic. În final, pentru că mediul în care se desfășoară global procesul de coroziune nu poate fi decât unul oxidant, Fe2+ se oxidează la Fe3+ (ca și cationul legat de sulfat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
spre întreaga biocenoză - direct pentru autotrofe, indirect pentru heterotrofe. În realitate substratul, biotopul, este degradat în timp, entropizat, chiar dacă din punct de vedere chimic se menține conservarea massei. Un exemplu este lichenul - prototipul biocenozei - constituit dintr’un autotrof și un heterotrof de presupus, datorită vechimii filogenetice a lichenului, ca aflate într’un echilibru (quasi)perfect. Totuși, lichenii sunt recunoscuți ca pionieri care transformă substratul stâncos în sol, o stare entropizată a acestuia, prin cedarea către acesta a excesului de entropie. Aceste
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și volatilitatea lui. O observație generală arată doze mai mari necesare combaterii algelor decât a fungilor, fapt pe care îl legăm cu caracterul independent energetic al autotrofelor, care își pot orienta efortul spre neutralizarea algicidului, în antiteză cu dependentul energetic heterotrof. Remarcăm totodată inutilitatea combaterii fungilor care, în condițiile unei eventuale dispariții a autotrofelor pier de la sine. În strânsă relație cu clorul putem discuta cazul hipocloritului de sodiu. Tratarea cu hipoclorit de Na (oxidant) a apei de adaos distruge formele de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
două cazuri constă în valoarea rH-ului constă în valoarea rH-ului optim (24,8 la Secale cereale, respectiv 14,6 la Chlorella). Comentarea figurii 88 pune în discuție faptul că algele au și posibilitatea utilizării unui metabolism de tip heterotrof (v. §2.2.2.3.2.5), fapt susținut de valoarea reducătoare a rH-ului optim dar sunt caracterizate în mod obișnuit, determinat genetic, de un metabolism autotrof (ramura reducătoare a dependenței este mai abruptă decât cea oxidantă). Din punctul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun la dispoziția heterotrofelor bacterie - organism unicelular, de regulă heterotrof, procariot, cu o largă diversitate în ceea ce privește mediul, respirația, nutriția, ecologia etc.; fiind cele mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de specii încă existente sau fosile, dar situate pe așa-numitul fillum evolutiv fotoautotrof - v. autotrof flagelat - reprezentant al unei clase de protozoare, caracterizat prin prezența unuia sau mai multor flageli, cu ajutorul cărora acest organism se poate deplasa fung - organism heterotrof, din încrengătura Mycophyta la care, la majoritatea speciilor, este vorba de un corp micelar, unicelular au pluricelular, adică filamente ramificate (hife) Ψ - punctul de neutralitate redox în mediul curent (rH 28,3) G - greutate gen - v. sistematică genom - set complet
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
extensie, întreaga informație, cuprinsă în cromozomi, prin care se reconstituie individul continuator al generației anterioare gimnoplast - ciupercă unicelulară, uneori fără membrană H - înălțimea plantulelor crescute pe un mediu oarecare, ca parametru biometric caracterizând reacția organismului la acțiunea factorilor de mediu heterotrof - primul (din punct de vedere evolutiv) tip de organisme, caracterizat de folosirea ca sursă de energie a aceleia chimice, organice și reduse, din substanțe macroergice homeostazie - menținerea între limite stricte a unui parametru, indiferent dacă fizic, chimic, biochimic, biologic (individual
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la care se face referire p(H2) - presiunea parțială (a hidrogenului) plasmodiu - massă de citoplasmă multinucleată, fără pereți celulari, rezultată prin diviziunea nucleară repetată polichet - reprezentant al unei clase de viermi inelați acvatici, majoritatea marini polifag - calitatea unui organism - neapărat heterotrof - de a folosi ca suport material al energiei (hrană) mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf - calitatea unor specii de a se prezenta în mai multe variante morfologice populație - totalitatea indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de deunăzi cu nămolul. Hm! Să mă Încumet, nu În a tranșa problema, cât În a-i adăuga câteva aspecte inedite. Nu vă mirați de acel cuvânt, prieten. De fapt e vorba tot de ecologia mea, obișnuită lunea. Aidoma unui heterotrof, Radio Iași exploatează - În sensul bun al cuvântului - autotroful de idei ce sunt. E stimulativ de-a dreptul. Ca și nămolul. Să vedem, dar nu chiar direct. Întâmplarea (oare?) face să fi intrat În posesia unor probe de apă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alternativelor au fost plătite bineînțeles de mediu, tot mai scump pe măsura Îndepărtării de prototip, căci suplinirea naturalei mame implică exploatarea, cu degradarea inerentă, a unei pajiști, respectiv roaderea până la pământ a tot ce e verde: iarbă sau arbust. Ca heterotrof, omul apelează la energia chimică fixată de plante, dar și vehiculată de corpul animalelor, sub trei forme: proteine, zaharuri și grăsimi. Dintre acestea, cel mai greu de copiat, de reprodus prototipul, e proteina: se deosebește de la o poștă carnea, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Deci biologic, exterior adică, nu cred că omul poate evolua. Ce să mai capete? Un creier mai mare? Nici din cel ce-l are nu folosește decât câteva procente. Niște oase În plus sau În minus? Tot animal și tot heterotrof rămâne, cât de 41 Gabriela Câmpeanu tehnolog n’ar fi. Și totuși, evoluția nu se poate opri. Am și o limită: evoluția poate explica prezentul În lumina trecutului, dar când e vorba de viitor, Întotdeauna neștiut, călcăm pe terenul mișcător
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu pușca? Legile evoluției nu mă pot lămuri. Căci se referă doar la biologic unde, Într’adevăr, omul provine dintr’un mamifer, acela dintr’o reptilă, aceea dintr’un batracian, apoi, adică Înainte, un pește... și, tot așa, până la unicelularul heterotrof urmaș al coacervatului, el Însuși succesor al unui mineral, care Încheie cu biologia, revelând chimia. Dar nu Într’acolo găsesc răspunsul datorat delicatei noastre amfitrioane. Mă pot ajuta Însă legile evoluției extinse, aceea care acceptă - s’ar putea să mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
baltă, făcea acum mușchiul În sărăcăciosul sol, și Încă mai dihai; deh! Evoluția... Chiar prezentă În sol, șterpelind ce se poate, ciuperca nu putea stăpâni fenomenul, doar Îngroșa stratul de sol. Și s’a găsit alt stăpân: evident, tot un heterotrof, dar evoluat pe măsură, adică eficient. Animalul, care deja ajunsese pește, iar acum, ca batracian, tenta uscatul. Concurența devenea astfel acerbă, stimulând evoluția plantelor și deopotrivă a animalelor. Dar, Încă de la cârdășia algă-ciupercă, lichenul adică, devenise evident un adevăr: nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și hieratica iubire de aproape și, aș Îndrăzni să anticipez, de Natură. În paralel evoluează și sufletul. Spuneți i biocâmp, adică ceea ce experimentul pur poate evidenția. De la simpla antinomie reprezentată de exergonicul biocâmp vegetal, respectiv endergonicul biocâmp animal, mai general heterotrof, se ajunge ca secundul să se diversifice depășindu-și chiar limitele: animalele superioare au, după specie, fie biocâmp endergonic - tipic heterotrofelor ce sunt -, fie exergonic - ca un fel de plante. Exemplul tipic e reprezentat de cei mai apropiați tovarăși ai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
O treabă pe cât de simplă pe atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de strugure Încă atârnată de coardă? Dar acea apă e stimulatoare pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de concentrație. Și-l respectă Întotdeauna, căci vehiculează mereu o soluție doar izotonică... „Inteligența“ rinichiului se bazează Însă pe un fapt banal: amintitele substanțe utile sunt reducătoare, pe când celelalte, acidul uric de exemplu, ca deșeuri ce sunt, ale unui organism heterotrof, sunt oxidante. Și astfel se poate rezolva atât selectivitatea cât și traversarea unei membrane contra gradientului de concentrație, prin simplul fapt de a asigura, În spațiul exterior nefronului un mediu reducător; cum extremele se atrag, iar similarii se resping, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nostru. Care nu face decât să accentueze, să ducă la extremul care e simbolul: roșul din antociani, albul din flavonoizi. Care substanțe sunt, din punct de vedere biochimic, chiar antitetice: un reducător, respectiv un oxidant, adică un „autotrof“, respectiv un „heterotrof“... Dar să Încercăm să asociem „subspeciile“ speciei noastre, adică sexele. Păi femeia e o oxidantă, iar bărbatul un reducător. Iese astfel numai bine, dacă sexele se au bine Între ele, Împletitura roșu-alb. Privind la cele spuse deja rezultă că roșul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și mai adaug ceva, vânzând castraveți grădinarului, adică ție, acela cu al 6-lea simț atât de ascuțit: Planta și animalul, mai general autotroful și heterotroful, nu trăiesc Împreună - singura șansă de supraviețuire pentru fiecare - În bună pace, ci alternându-și inițiativa, implicit hegemonia, În cicluri mai scurte sau mai lungi. Iar dacă, prin reducere la absurd, unul dintre ei ar ajunge la „dictatură“, consecința e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu e un parazitism din partea secundului, dar una care asigură primului condiții optime de mediu pe termen lung? Beneficiul amintit constă În faptul că și aici se instituie o relație Între un excedentar energetic, un „autotrof“, și un deficitar, un „heterotrof“, chiar dacă ambii aparțin de fapt heterotrofelor propriu-zise, animalelor de pildă. Și ajungem astfel la culturile mixte, de plante ori microorganisme, ambele cazuri caracterizate printr’o productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
homeostazii a condițiilor de mediu. Și ce-am putea spune despre cultura mixtă care e borceagul, „cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii mixte, cu urmarea firească a unei productivități superioare. Iar borceagul o demonstrează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încă funcționale prin pereții lor, este foarte caracteristic plantelor. Mult mai rară În celula vegetală este heterofagia (ingestia prin fagocitoză, apoi digestia de particule din mediul extern). Din punct de vedere nutrițional, fagocitoza este asociată mai ales modului de viață heterotrof. Fenomenele heterofagice tipice se produc ca mijloace de apărare În caz de atac și de pătrundere În plantă a microorganismelor. Invazia de bacterii sau de ciuperci, patogene sau simbiotice (micorize, nodozități radiculare), este controlată și limitată de fenomene de sechestrare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor miceliene (cu creștere apicală) spre noi zone cu hrană. Ciupercile trăiesc, de regulă, În locuri umede, iar Împotriva rUV luptă tot prin derivați aminici ciclici, precum melanina, care
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]