88 matches
-
-l oferă plantei, iar planta Îi oferă În schimb hidrații de carbon, condiții În care poate fi mai binevenită stabilirea sediului acestei asociații În frunze. Însă, asociatul bacteriei, adică planta, constituie În același timp și biotopul, adică mediul. Pentru un heterotrof ca bacteria, mediul trebuie să fie reducător, iar planta poate asigura aceste condiții doar la nivelul rădăcinii, de asemenea heterotrofă. Caracterul biocenotic al relației plantă- bacterie fixatoare de azot Îi conferă o mare productivitate. Anume, În lipsa bacteriei, planta produce de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces liniar este și tehnologia, de care am discutat În capitolele anterioare. Ambele procese liniare, tehnologia și lanțul trofic heterotrof din zorii Vieții, au un caracter comun: produc deșeuri și, Încă, sunt primitive; are cineva pretenția că tehnologia a atins perfecțiunea? Acea Viață primitivă era cam tot un fel de tehnologie: consumă o resursă, acele substanțe sintetizate abiotic, pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În evoluția Vieții. Și el s’a produs. În ceea ce Oparin a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se găseau și porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
caracterizat de o entropie mare. Reamintindu-ne de cele discutate În capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt” nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel, nelimitați de nimic, mușchii au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
privății are loc un prim proces, anaerob, de fermentare, În care substanțele organice sunt oxidate, adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele aparțin de fapt segmentului heterotrof al unei biocenoze. Dacă procesul s’ar opri aici, ceea ce a rezultat ar fi poluant. Pentru că, pe de o parte e un material oxidat, iar pentru noi oxidarea e sinonimă cu poluarea, iar procesul invers, de reducere, e sinonim cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul Soarelui, a salvat Viața pe Terra. Dar biocenoza, mai precis segmentul ei heterotrof, mai trage și alte foloase de pe urma plantei: Îi sustrage chiar “materialul de construcție”, celuloza, și ea un polimer al glucozei. Și pentru asta trebuie o “cheie”, o altă enzimă, anume celulaza. Melcii o posedă; la fel ciupercile, chiar dacă nu sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aplică propria lor armă chimică. Arma chimică pe care o discutăm acum a avut un rol pozitiv și În evoluția Vieții. Lichenii sunt rezultatul unui compromis Între două organisme primitive care s’au Întâlnit Într’o picătură de apă: unul, heterotrof, ciuperca, altul, care poate fi și heterotrof, alga. Personal, am convingerea că În momentul compromisului și alga era heterotrofă; vicisitudinile mediului au determinat-o să devină ulterior autotrofă. Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe care o discutăm acum a avut un rol pozitiv și În evoluția Vieții. Lichenii sunt rezultatul unui compromis Între două organisme primitive care s’au Întâlnit Într’o picătură de apă: unul, heterotrof, ciuperca, altul, care poate fi și heterotrof, alga. Personal, am convingerea că În momentul compromisului și alga era heterotrofă; vicisitudinile mediului au determinat-o să devină ulterior autotrofă. Și, pentru că acel compromis se bazează pe un potențial redox apropiat pentru ambele organisme, lucru menținut În mediul intern
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic, până-l face de nelocuit pentru el Însuși, rezultă că plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primul creat de Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea de dincolo. După cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Împușcând doi iepuri dintr’o lovitură, să ne aflăm modelul În lumea vie. Să facem deci o paralelă, anume cu biocenoza. Avem nevoie de un autotrof, acel organism care se cuplează direct la sursa de energie primară, și de un heterotrof, acela care profită de surplusul de energie fixată, dar nu degeaba, ci dându-i mereu de lucru primului. Cu alte cuvinte, biocenoza realizează un circuit Închis de substanță, ce asigură un flux de energie dinspre sursa primară, cum ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful? Cu ghilimele, bineînțeles. Dați-mi voie să găsesc “autotroful” rivierei În munte, căci el este rezultatul unei captări de energie primară care, punând În mișcare scoarța Terrei și Încrețindo, a format și formează Încă relieful. Iar dacă reținem și faptul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
punând În mișcare scoarța Terrei și Încrețindo, a format și formează Încă relieful. Iar dacă reținem și faptul că apa doar umple formele negative ale aceluiași relief, fiind vorba deci de o acțiune consecutivă și dependentă, ca și consumul de către heterotroful biocenozei a energiei chimice fixate de autotrof, găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încă relieful. Iar dacă reținem și faptul că apa doar umple formele negative ale aceluiași relief, fiind vorba deci de o acțiune consecutivă și dependentă, ca și consumul de către heterotroful biocenozei a energiei chimice fixate de autotrof, găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de către heterotroful biocenozei a energiei chimice fixate de autotrof, găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la sfărâmarea muntelui, respectiv umplerea cu sfărâmături a mării; cel puțin ca tendință, chiar dacă niciodată Îndeplinită. Ce rezultă? Evident o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate salva, iar acela vine tot de la mac. Căci rădăcina lui, ca oricare alta, e heterotrofă, dependentă deci de hrana oferită de restul plantei sau găsită ca atare, ca substanță reducătoare, În sol. Ea se comportă deci ca oricare alt heterotrof din sol. Iar la asta se adaugă o particularitate a macului; anume, morfina e sintetizată, cu consumul de energie, deci de substanță reducătoare, corespunzător, la nivelul rădăcinii. Mai multă substanță reducătoare În sol, creată de grâu, Înseamnă mai multă morfină
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ansamblu e o sursă de negentropie În mediul nostru particular - planeta -, iar exemplul de deunăzi al lichenilor, mari iubitori de negentropie, care se fixează pe tot ce e negentropic, fie el abioticul munte ori bioticul arbore, dar niciodată pe vreun heterotrof, neemitent de negentropie, este concludent. Deci noi, aceia care trăim Într’un mediu entropic și care nu avem la dispoziție “negentropia” financiară care să ne permită evadarea spre acele medii negentropice prin excelență - munte sau mare - noi deci, n’avem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unui organism oarecare posibilitatea de a exploata, ori mai bine coopera cu mediul. Dar negentropia e strâns legată de energie, căci dacă n’o găsește, organismul și-o poate produce, dar consumând energie. Și atunci, pentru om, ca pentru orice heterotrof - ce utilizează deci doar energie chimică - accesul la negentropie este supus aceleiași ciclicități ce guvernează, cel puțin În zonele temperate, fixarea de către plante a energiei solare sub formă chimică. Concluzia e la Îndemână: toată zbaterea estivală după negentropie, căreia Îi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]