184 matches
-
ce se găsesc în substanța fundamentală adăpostite în niște cavități numite condroplaste. Substanța fundamentală conține 70 % apă, restul fiind format din săruri minerale și substanțe organice, iar fibrele țesutului cartilaginos sunt de natură colagenă. Există trei varietăți de țesut cartilaginos: hialin, elastic și fibros. Funcționarea biomecanică a unei articulații este influențată de două caracteristici principale, și anume: -forma anatomică a suprafețelor articulare, aceasta fiind dată de tipul mișcării (de rostogolire, de alunecare sau combinată); -grosimea stratului de cartilaj care, împreună cu proprietățile
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Țesutul cartilaginos își găsește utilitatea funcțională în zonele în care apar presiuni și frecări mecanice importante, compoziția chimică și proprietățile fizice impunându-l pentru micșorarea tensiunilor de contact, prin elasticitatea sa și îmbunătățirea mișcării. Există trei tipuri de țesut cartilaginos: hialin, care acoperă suprafețele osoase articulare (diafizele), elastic, care conține în plus, față de țesutul cartilaginos hialin, și fibre elastice (se găsește în pavilionul urechii, în conductul auditiv extern, în unele cartilaje ale laringelui etc.) și fibros, care conține în substanța fundamentală
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
importante, compoziția chimică și proprietățile fizice impunându-l pentru micșorarea tensiunilor de contact, prin elasticitatea sa și îmbunătățirea mișcării. Există trei tipuri de țesut cartilaginos: hialin, care acoperă suprafețele osoase articulare (diafizele), elastic, care conține în plus, față de țesutul cartilaginos hialin, și fibre elastice (se găsește în pavilionul urechii, în conductul auditiv extern, în unele cartilaje ale laringelui etc.) și fibros, care conține în substanța fundamentală un mare număr de fibre colagene așezate paralel între ele și grupate în benzi (se
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
laringelui etc.) și fibros, care conține în substanța fundamentală un mare număr de fibre colagene așezate paralel între ele și grupate în benzi (se găsește în discurile intervertebrale, la locul de unire a anumitor tendoane cu osul etc.). Țesutul cartilaginos hialin permite atât compresibilitatea, cât și elasticitatea atunci când este supus unei încărcări mecanice,asigurând în acest mod amortizarea articulară. În figura 2.14 este prezentată o imagine artroscopică a unei articulații, fiind relevate zonele cartilaginoase ale diafizelor osoase. Țesutul cartilaginos este
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
patrulateră, concavă, descriind un arc de cerc de ~ 70° cu o rază de aproximativ 20 cm. Suprafața externă a maleolei interne este plană și intră în contact cu fața internă a astragalului. Toate suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin de 1,5 - 2 mm grosime și sunt menținute în contact de o capsulă fibroasă, întărită lateral de un ligament intern și unul extern. Ligamentul lateral intern prezintă un strat superficial (ligamentul deltoidian) și unul profund. Ligamentul lateral extern este
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
diametru de 5-7µm. Cromatina nucleară mai puțin gronjoasă și nu prezintă aranjamentul regulat întâlnit la plasmocitul normal. Citoplasma acestor celulele este intens bazofilă, se colorează în albastru intens la coloroția May Grunwald-Giemsa. În citoplasma celulelor mielomatoase se pot întâlni sferule hialine (corpi Russell), vacuole multiple care dau celulei aspect de mură (celula Mott) sau incluzii cristaline azurofile, uneori aproximativ cu corpii Auer din leucemia mieloblastică (cristale proteice). Unele celule pot prezenta trei sau mai mulți nuclei. Altele prezintă caractere mai accentuate
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
rădăcinilor un plasmodiu multicelular ce induce hipertrofierea celulei plină cu o masă plasmatică ce are o structură granulară, multe picături uleioase și vacuole. Într-un stadiu mai avansat al bolii, în celule, apar în mod holocarpic numeroși spori imobili, sferici, hialini sau ușor gălbui, cu episporul neted, de 1,6-4,3 µm în diametru. Acești spori rezistă în sol mai mulți ani. Primăvara, la temperaturi peste 16oC, la optimum de 27-30oC și umiditate ridicată, sporii germinează și dau zoospori triunghiulari, biflagelați
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aerare, excesul de umiditate și pH-ul acid, sunt factori favorizanți ai instalării și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile parazitate se găsesc oospori globuloși, galben-brunii de 26-34 µm în diametru. Epidemiologie. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 15-17oC și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida. Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de zoosporangi sferici, hialini, de 13-21 µm în diametru, separați de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici (fulcre) ramificate la vârf dicotomic. În interiorul unei cleistotecii se găsește o singură ască cu 8 ascospori elipsoidali și unicelulari, hialini, de 2226 x 12-15 µm. Forma cu cleistotecii a fost semnalată în țara noastră de E. Docea (1952). Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de numai 30 %. Frunzele uscate prezintă uneori și forma perfectă a ciupercii, cleistotecii sferice, cu apendici simpli, de 72-230 µm în diametru, formă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x 4-6 µm, cu 3-5 septe. Pe talul ciupercii pot apărea, în condiții vitrege, organe de rezistență sub formă de clamidospori sferici, strălucitori. În momentul sporulării, miceliul capătă culoarea roz-roșiatică din care cauză bolii i se mai dă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din care cauză bolii i se mai dă numele de “roșeața spicelor”. Pe tinerele plantule atacate și pe rădăcini sunt întâlnite frecvent conidiile de tip Fusarium roseum f.sp. cerealis var. culmorum, ce se prezintă ca spori unicelulari sau bicelulari, hialini, de 5-12 x 2,5-3 µm, ușor curbați sau sub formă de macroconidii de 25 50 x 4,5-7,5 µm, ușor curbate, falciforme. Pe spicele atacate se întâlnește și forma conidiană Fusarium roseum f.sp. cerealis, var. avenaceum ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
3-6 pereți transversali, înguste, curbate, cu capetele ascuțite, având dimensiuni 40-80 x 3,5 µm. La această formă conidiană clamidosporii nu s-au observat niciodată. Periteciile se formează mai rar, sunt sferice sau ovale, negre-violacee și conțin numeroase asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de vânt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen se permanentizează în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm. În urma procesului de sexualitate apar primăvara periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]