259 matches
-
între generații sau clase în interiorul acestora. Ineficient... DB, acest neostoit izvoditor de teze execrabile altoite pe polemici răscoapte, se gîndește că, după ce-a dezgropat marxismul și-a înhumat în locul lui, Crăciunul, n-ar putea să-și trimită brandul la hibernat tocmai în postul Paștelui! Prin urmare, omul se-apuca, mai nou, să înfiereze icoanele din școli în numele homofobiei Sfintelor Scripturi. În primul rînd “d-le confuzie”, statul laic nu este un stat ateu(și eventual marxist, cum ți-ar plăcea
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Atunci suntem aproape noi ne răspundem și plecăm aproape împreună. Ghișeul Poștei, 1985 Oameni cu ochii închiși așteaptă în fața ghișeului fumează dimpotrivă alții tac Piele pe față e spartă de trăsăturile somnolente ale deșertăciunii Ca și cum ar ține capul în mâl hibernează nici un impuls nici un cuvânt Toți se țin de acelaș lanț care vine din urmă și-i însoțește în viitor și fiecare își linge veriga Există un sentiment de sfinx care le îngăduie totuși să le bată inima încă un pas
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
XI. UN BUNIC CU GÂNDURI MULTE, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2308 din 26 aprilie 2017. Un bunic cu gânduri multe Mă grăbeam să plec acasă Colbul,gândul grizonat De nimica nu-mi mai pasă Visul parca-i hibernat Printre gânduri cam trecute Hibernate-n trup târziu Printre bătălii pierdute Nu mai sunt argintul viu. Mă grăbeam să fiu cu tine Biet hoinar am fost destul Stele mi-am tras peste mine De-intuneric sunt satul Seri puștii la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
MULTE, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2308 din 26 aprilie 2017. Un bunic cu gânduri multe Mă grăbeam să plec acasă Colbul,gândul grizonat De nimica nu-mi mai pasă Visul parca-i hibernat Printre gânduri cam trecute Hibernate-n trup târziu Printre bătălii pierdute Nu mai sunt argintul viu. Mă grăbeam să fiu cu tine Biet hoinar am fost destul Stele mi-am tras peste mine De-intuneric sunt satul Seri puștii la malul mării Cânt șoptit de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
umbră și într-o poziție înclinată panourile solare nu functioneaza eficient și nu au reușit reincarcrea bateriilor. Motiv pentru care după ce bateriile de la bord au rămas fără energie cercetătorii de la ESA au pierdut contactul cu Philae care la ora actuală hibernează pe cometă la o distanță față de noi de circa 500 de milioane de kilometri! Philae însă a reușit să efectueze o serie de măsurători asupra solului și a gazelor de pe cometă care vor fi extrem de utile: la ora actuală cercetătorii
Robotul Philae de pe Cometa a intrat in hibernare! Misterul cantecului cometei [Corola-blog/BlogPost/92521_a_93813]
-
zi ca atunci cînd am scris primul rînd al acestei cărți. Un soare pe care nu vrei să-l lași să plece, de care vrei să profiți, să-l absorbi În trup, să-l Închizi acolo În viscerele tale, să hiberneze În tine promisiunea că viața continuă. Nu poți să stai În casă, nu poți să ratezi aceste ultime Întâlniri. Cu brațele goale, cu picioarele În sandale cobori scara alergînd, nu ai răbdare să aștepți liftul și ieși pe alee, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
frunze ce se va acoperi de nea iar pământul îl va transforma la primăvară într-un grăunte orb și surd! (acum mi-e sufletul ascuns dup-o cortină ce tremură în faldurile unui clopot de mătase ce se pregătește să hiberneze toată iarna trezindu-se la primavară în clinchetul de clopoțel al unui ghiocel care va străluci-n lumină ... iar tu de mă vei chema să desțelenim cuvântul iertarea o voi aduce chiar din rai iar din izvorul cu apă vie
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
fel trece pe lângă mine nepăsător dar am avantajul că nici nu conștientizez când a și trecut. Acum, că se apropie iarna, mi-e mai frig, sunt singur, știu că am trăit, spun că încă trăiesc, dar mi-am lăsat la hibernat speranțele neîmplinite iar visele au trecut și ele nepăsătoare pe lângă mine. Și uite-mă luat prin surprindere de vârstă. Și când mă gândesc, era ca ieri, când distanța dintre mine și cei bătrâni părea atât de mare... Berthold ABERMAN-TELLU Nazaret
O POVESTE CU TÂLC de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361098_a_362427]
-
Tu ), „ nu-mi pot sfărâmă lanțurile / mi-am pierdut cheia “ ( Lanțurile ), „ mă caut printre fulgi “ ( Fulg ). Dorința de evadare din realitate se poate materializa / împlini, doar prin somn : „ curând / mă voi pierde în somn / dezbrăcată de gand / vreau doar să hibernez un timp “ ( Curând ). Somnul nu e aici, neapărat, o prefigurare a morții, ci o întoarcere la ritmul pur al materiei în zona de plenitudine și de liniște. Universul conceptual e mai degrabă bacovian, dând senzația unei asfixii spirituale, a căderii
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
have lost the key” (The chains), “I seek myself amid snowflakes” (Snowflake). The deșire to escape reality can be materialised or fulfilled only by means of sleeping: “soon/ I will wander into sleep/ naked of thought/ I only want to hibernate for a while” (Soon). Here, sleep is not necessarily a foreshadow of death, but rather a return to the pure rhythm of matter, to the area of plenitude and silence. The conceptual universe is rather Bacovian, giving the impression of
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
iarnă. Pădurea-i goală și pustie, doar vântul trece hoinărind, și de mâncare nicăieri ursoaica nu a mai găsit. Micuții nu mai sug demult, ursoaica lapte n-are, și caută cu disperare, mici resturi de mâncare. Sunt hămesiți, n-au hibernat, și nimeni nu gândește să le ofere ajutor când puii vor mai crește. Ei se hrănesc cu rădăcini și resturi din gunoaie și uneori, în miezul nopții, dau iama în saivane. O oaie, uneori o capră, un porc sau un
ALARMĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366823_a_368152]
-
generație matusalemică umana ar trai 525 de ani. Distractiv, mai ales dacă mergi cu prezumțiile comparative mai departe. Mă abțin, altfel aș putea fi considerat fluturist, dar trebuie să adaug că, în Mariposa Monarca Reserve, generația matusalemică nu cred că hibernează ca ursul polar, ci adunați cu miile, pe ramurile coniferelor, fluturii stau într-o interacțiune de transmitere de informații numai de ei înțeleasă și poate chiar meditează, în felul lor. În Mexico, vechii azteci și mayași au avut un cult
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > (NE)IUBITE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului citesc fericirea cu ochii libelulei sunt câmpuri unde florile pasc liniștea pământului strigătul culorilor hibernează în tine șevalete revarsă albul perfid între noi se cerne lumina peste râul cuvintelor reci degetul meu mic pictează pești sticloși ploi vexate se zice că ar veni potopul cuvintele ar arde ca-n Alexandria pe rafturi ordonate placid îmi
(NE)IUBITE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349537_a_350866]
-
culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când Soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește. Perpetua-i existență protejată e de Soare, de Lună, în timp de noapte, și stele strălucitoare. Luceafărul dimineții îi trimite a lui rază să-i trezească muritorii ce
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Și nimic mai mult dar nici mai puțin Ignoranța știe totul însă nu face nimic Tăcerea răstoarnă toate cuvintele Nu pune totuși poetul pe fugă Ce urmează S-ar putea citi Sub fiecare lacrimă hibernează câte-un poet Lăsat la voia poeziei se îndrăgostește cu fiecare vers Înhăitându-se cu proxima centauri cu târfa împăratului Istoria își bagă nasul și-n cele șapte arte Mă rog își ba gă nasul ei muzical Știați că lucrurile
EREZIA NIMICULUI COTIDIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349330_a_350659]
-
Steaua, la Festivalul de Poezie Poemele luminii , iar în anul 1995, am primit Premiul Asociației Scriitorilor din Moldova -Iași, la Porni Luceafărul. Tot în 1995, îmi apare volumul Poeme infracționale, scris și manufacturat în Penitenciarul Botoșani, unde singurătatea mea a hibernat un an și jumătate , din motive, pardon, cauze arhicunoscute și depășite, din fericire. Totuși nu pot trece cu vederea din această perioadă , înființarea revistei cu circuit închis Caietele lui Cain. Nici interviul pe care mi l-a luat revista Timpul
ADDENDA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347524_a_348853]
-
de proiect : cele mai sângeroase bătălii fiind cele care nu au avut loc niciodată, nu-i așa? Câte câmpuri de bătălii hrănesc oare un fir de iarbă? Câți copii nenăscuți din cauza martirilor condiției umane alimentează azurul utopiilor noastre? Câte văduve hibernează între nopțile noastre de dragoste? Câte insomnii, Doamne, mai costă astăzi un sărut?...Paturi îndrăgostite pluti-vor în derivă pe râul amar al zilelor: ce foc le va readuce la viață? Dio își închipuia că după căsătorie va avea dragoste
DEŞERTUL DE CATIFEA (91) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365014_a_366343]
-
după nori, cald sau frig, o nouă șansă înaintea vântului australian. Dependența de lucru mecanic, paletele înalte și albe, îndârjite și demne, un inaccesibil calcul artificial, dar corect - deducere a pragmaticului suveran. Cele două medii arătau indecis, mă gândeam să hibernez pentru a mă putea întoarce oricând la foaia de hârtie, să exist la transparență dintre ele, ca și cum aș păcăli incidența și legile fizicii, cu scopul de a putea salva trecutul, ca timp fără istorie, o unitate indivizibila și incolora. Și
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
Toate Articolele Autorului URSUL ȘI MIEREA Despre trecutul său de urs Nu are de ce să-i fie teama, Nimic nu are de ascuns, Doar amintirile îl cheamă. E foarte bine că visează, La trecut. Pentru prezent? E iarnă, dar nu hibernează, La mersul vieții chiar atent! Unii îi mai tulbură bârlogul, Și nu vor să-l lase în pace, Chiar de va veni prologul, Asta-i viața, n-ai ce face! Nu își suge nici o labă, Dar consumă multă miere, Cum
URSUL ŞI MIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366784_a_368113]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ÎN ALB SĂ HIBERNEZ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă cu zvâcniri de teamă și cu fulgere de piatră, Mă acopăr cu o toamnă ce-am păstrat-o într-un vers: Este toamna vieții
ÎN ALB SĂ HIBERNEZ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352565_a_353894]
-
și mă joc cu cerul, să-l aduc mai jos c-o treaptă Să mă-mbrace în albastru, ploaia s-o hipnotizez; Anulează, Doamne, toamna, cerne-ți iarna ce m-așteaptă Cu al ei miraj și albu-n care vreau să hibernez! versuri - Vio Petre marți 06.10.2015 Referință Bibliografică: În alb să hibernez / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN ALB SĂ HIBERNEZ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352565_a_353894]
-
Să mă-mbrace în albastru, ploaia s-o hipnotizez; Anulează, Doamne, toamna, cerne-ți iarna ce m-așteaptă Cu al ei miraj și albu-n care vreau să hibernez! versuri - Vio Petre marți 06.10.2015 Referință Bibliografică: În alb să hibernez / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN ALB SĂ HIBERNEZ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352565_a_353894]
-
a se tot schimonosi, Cum de tot ăia dau raite - voturi a cerși? Chivernisesc..dar, cu morala îndatorează, Promit precum că ‘plaiața lor e cea brează. Resposabilitatea-i reală la cel ce votează, Ei, dar ce-i la acela votat ce hibernează? Doarme pe el și prin foruri străine acum, Iar din căscarea-i face etichete de album! Cum de au tupeul de a chivernisi-n voturi, Cele nedate le sunt de fapt alte ‘ponturi? Atât de ‘patrioți învățați doar țara să
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CÂNDVA... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 557 din 10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Crăiasa anotimpurilor, iarna, și-a etalat colecția veșmintelor de sezon. Mantaua albă de zăpadă acoperă pământul, care hibernează somnoros. Ninge, natura este în sărbătoare. Văzduhul își cerne perdeaua de nea. Fulgii jucăuși se împletesc în părul femeii, privește fascinată cum se topesc, transformându-se în picuri mici de perle. Viscolul formează vârtejuri, spulberând omătul. Un castel dăltuit în
CÂNDVA... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351424_a_352753]
-
spus că mai trece pe aici? - Știu eu? Cum i-o fi voia. - Măi, măi! Să treacă la iarnă! își dori, ursuz, uriașul. Iepurașul nu se putu opri să nu râdă: - Nepoliticos mai ești, stăpâne! Doar știi că atunci vei hiberna. Mă lași pe mine să-i ies în cale și cine știe ce i-o mai trece prin minte! Acum fu rândul ursului să râdă: - Prost mai ești, măi Iepurilă! - De ce? Nedumerirea se citea în ochișorii aprinși ai iepurașului. - Nici el, țeposul
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]