494 matches
-
formularul standard al sitului Natura 2000 R0SCI0040 Coasta Lunii, Bombina variegata și Bombina bombina, hibridează în mod natural acolo unde se suprapun arealele, iar situl ROSCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi se află în banda altitudinală de hibridare a speciilor. Bombina variegata A. Date generale ale speciei - Bombina variegata Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod EUNIS: 638 Cod Natura 2000: 1193 2. Denumirea științifică Bombina variegata 3. Denumirea populară Izvoraș cu burtă galbenă, Buhai de baltă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
bine adaptat la secetă și arșiță, la materialul existent, precum și promovarea soiurilor de grâu identificate prin înființarea loturilor demonstrative. Prin proiect se dorește îmbogățirea colecției cu genotipuri de grâu de primăvară și umblător prin inducerea variabilității în programul de hibridări, dar și prin schimb de material cu alte centre. Pentru atingerea obiectivelor propuse, se vor face atât observații asupra comportamentului din punct de vedere productiv și calitativ a celor mai performante soiuri de grâu de primăvară și umblător existente, în
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
acoperi perioada de semănat din toamnă și primăvară; ... – Inițierea unui studiu fiziologic pentru aprecierea perioadei de iarovizare la genotipurile de grâu facultativ; ... – Stabilirea celor mai bune epoci de semănat precum și a densitățlor ideale de semănat; ... – Stabilirea unei scheme de hibridare privind crearea de noi soiuri de grâu de primăvară și umblător cu carateristici productive ridicate și adaptabilitate ridicată la actualele condiții de climă și sol, rezistente la boli și dăunători. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
secetă și cu indici calitativi superiori. Promovarea în cultură a noilor genotipuri, va determina, atât creșterea eficienței culturilor de triticale de toamnă, cât și creșterea interesului fermierilor pentru extinderea suprafețelor cultivate. Scopul cercetărilor este și diversificarea materialului biologic prin crearea (hibridare), selecția și testarea de noi linii/soiuri de triticale, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stress termic și hidric, cu potențial productiv și calitativ ridicat, rezistență la boli, cădere și scuturare, în scopul reducerii pierderilor la recoltare. Rezultate scontate
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
realizeze soiuri noi de lucernă cu capacitate de producție ridicată pentru masă verde și cu o valoare nutritivă bună, cu perenitate superioară celei existente, rezistente la secetă, temperaturi extreme și boli foliare. Va fi mărită variabilitatea genetică prin utilizarea în hibridări a unor surse de germoplasmă din areale geografice diferite astfel încât să fie cumulate în noi genotipuri gene și sisteme de gene responsabile pentru adaptabilitate la condiții extreme (secetă, arșiță, temperaturi scăzute). Crearea și introducerea de noi soiuri în cultură
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
consangvinizate și populații locale de porumb din colecția de germoplasmă care vor fi multiplicate în condiții de câmp, după care va urma selecționarea, pe baza testelor de câmp și multiplicarea lor. Evaluarea plantelor, linii consangvinizate și hibrizi simpli obținuți prin hibridare, se va face în câmp, după descriptori morfologici de caracterizare a arhitecturii plantelor; descriptori fiziologici de caracterizare a adaptabilității la factorii de stress biotic și abiotic, a noilor genotipuri create. În laborator se vor realiza activități de caracterizare biochimică (determinarea
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
acoperi perioada de semănat din toamnă și primăvară; -Inițierea unui studiu fiziologic pentru aprecierea perioadei de iarovizare la genotipurile de grâu facultativ; -Stabilirea celor mai bune epoci de semănat precum și a densitățlor ideale de semănat; -Stabilirea unei scheme de hibridare privind crearea de noi soiuri de grâu de primăvară și umblător cu carateristici productive ridicate și adaptabilitate ridicată la actualele condiții de climă și sol, rezistente la boli și dăunători. Scopul proiectului este acela de a identifica soluții genetice și
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
bine adaptat la secetă și arșiță, la materialul existent, precum și promovarea soiurilor de grâu identificate prin înființarea loturilor demonstrative. Prin proiect se dorește îmbogățirea colecției cu genotipuri de grâu de primăvară și umblător prin inducerea variabilității în programul de hibridări, dar și prin schimb de material cu alte centre. Pentru atingerea obiectivelor propuse, se vor face atât observații asupra comportamentului din punct de vedere productiv și calitativ a celor mai performante soiuri de grâu de primăvară și umblător existente, în
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
secetă și cu indici calitativi superiori. Promovarea în cultură a noilor genotipuri, va determina, atât creșterea eficienței culturilor de triticale de toamnă, cât și creșterea interesului fermierilor pentru extinderea suprafețelor cultivate. Scopul cercetărilor este și diversificarea materialului biologic prin crearea (hibridare), selecția și testarea de noi linii/soiuri de triticale, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric, cu potențial productiv și calitativ ridicat, rezistență la boli, cădere și scuturare, în scopul reducerii pierderilor la recoltare. -Promovarea noilor
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
realizeze soiuri noi de lucernă cu capacitate de producție ridicată pentru masă verde și cu o valoare nutritivă bună, cu perenitate superioară celei existente, rezistente la secetă, temperaturi extreme și boli foliare. Va fi mărită variabilitatea genetică prin utilizarea în hibridări a unor surse de germoplasmă din areale geografice diferite astfel încât să fie cumulate în noi genotipuri gene și sisteme de gene responsabile pentru adaptabilitate la condiții extreme (secetă, arșiță, temperaturi scăzute). Crearea și introducerea de noi soiuri în cultură
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
linii consangvinizate și populații locale de porumb din colecția de germoplasmă care vor fi multiplicate în condiții de câmp, după care va urma selecționarea, pe baza testelor de câmp și multiplicarea lor.Evaluarea plantelor (linii consangvinizate și hibrizi simpli obținuți prin hibridare) se va face în câmp, după descriptori morfologici de caracterizare a arhitecturii plantelor; descriptori fiziologici de caracterizare a adaptabilității la factorii de stres biotic și abiotic, a noilor genotipuri create. In laborator se vor realiza activități de caracterizare biochimică (determinarea
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
sunt atunci - o struțocămilă?”. „Nu, i-am spus, fiecare răspunde pentru faptele lui - tu pentru ale tale, bunicul tău pentru ale lui.” Dar m-am Întrebat atunci: oare câți oameni din România au avut astfel de cazuri În familie, de hibridare Între călău și victimă? Marius Lazăr: Probabil că nu există familie În care să nu fie așa. Andrada Fătu-Tutoveanu: Pe acest fond, fiecare are dreptul la o atitudine nuanțată, nu maniheistă. Anca Hațiegan: Mie mi-a rămas În minte Întrebarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care le au. Ideea este că trebuie ameliorată calitatea plantelor, dar în mod paradoxal, nu este bine să semănați semințele provenite de la plantele de tipul F1, din simplul motiv că acestea nu își reproduc caracterele genetice. Plantele provenite din hibridarea între două varietăți dau, într-adevăr, două tipuri de semințe, destul de puțin interesante pentru cine vrea să se apuce de legumicultură: ele produc fie semințe inerte, adică lipsite de orice putere de încolțire, fie semințe care vor da plante ce
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
noi: e vorba despre una virtuală, posibilă. Lucrurile, procesele, indivizii ca atare au atât o prezentă reală, cât și una imaginară, ireală. Un om este ceea ce constatăm că este, dar și ceea ce el crede, speră, visează că ar putea fi. Hibridarea permanentă dintre real și virtual stă probabil la baza spiritului prospectiv și progresiv al conștiinței umane. Fiecare obiect virtual anunță unul real. Ca să stăpânim realitatea, ne bazăm pe „prelungirile” ei virtuale. Virtualul de azi devine realul de mâine. Cuvântul virtual
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
stabili legături, de a intra în comunicare, în reverberație și vibrație informațională. Virtualul este dincolo de real, cu ceva din el și, uneori, împotriva lui. Pe de altă parte, și realul pretinde uneori să fie „dublat”, aureolat de ireal, de virtual. Hibridarea permanentă a realului de virtual și invers stă probabil la baza progresului spiritului prospectiv și progresiv al conștiinței umane. Fiecare obiect virtual trimite spre un altul, deschide noi posibilități de invenție și de imaginație. Universul (obiectual, semantic) devine dilatant, fluid
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
domeniile nu mai sunt definitive; disciplinele formale clasice devin ele însele relative din punctul de vedere al structurii, în condițiile în care au loc două fenomene aparent contradictorii, dar complementare în sine, ca efecte ale decentrărilor specifice postmodernismului: - procesul de hibridare - apariția unui mare număr de discipline noi, majoritatea fiind discipline de graniță; - procesul concomitent de deconstrucție a domeniilor tradiționale ale cunoașterii și de reconstrucție a unor noi domenii integratoare, într-un joc al articulărilor de tip caleidoscopic. Așa cum arăta și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
formale clasice și de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline). Omogenitatea instituțională și conceptuală este bine păzită de norme și reguli structurate într-o ierarhie academică. Singurul pas spre (dez)integrarea structurilor „științifice” a fost făcut prin așa-numitele procese de hibridare (dezintegrare și reintegrare într-o formă nouă a disciplinelor și subdisciplinelor de graniță). Disidența de acest tip din cadrele disciplinare este însă temporară, iar revenirea la disciplinaritate și la atributele ei se face într-o formă nouă, cu ținta clară
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a obiectivelor aferente. Tema este conturată în acest caz de rezultatele așteptate ale învățării (obiective sau competențe cross-curriculare). Figura 28. Modelul infuziei Exemple de teme care se pot încadra în această categorie: - calitatea vieții; - educația pentru mediul înconjurător. 2. Modelul hibridării presupune atingerea unor obiective care, prin complexitatea lor și prin specificul integrat, necesită constituirea unui (sub)domeniu independent („hibrid”). Acest model este viabil pentru temele cross-curriculare ale căror scopuri nu pot fi realizate în cadrul obiectelor de studiu existente; de aceea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
devine necesară articularea unei zone cross-curriculare între disciplinele formale. Iată câteva exemple posibile de astfel de teme, introduse în curriculumul oficial din diferite țări: - igienă și sănătate sau educație pentru sănătate; - economie casnică; - educație rutieră; - educație antreprenorială. Figura 29. Modelul hibridării În conformitate cu acest model, temele cross-curriculare pot fi inserate în curriculumul oficial sub forma unor obiecte separate de studiu sau prin intermediul proiectelor integrate. Aici se ridică o serie de probleme ce țin de legislația școlară, de orientarea politicii curriculare etc. Important
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fac să ne gândim la o simplă “mecanică funcționând îndărătul viului”, căci “devierea vieții în direcția mecanicii constituie adevărata cauză a râsului”. Din aceeași sferă ar face parte și transfigurarea momentană a unei persoane în obiect, clowneriile ce lasă impresia hibridării om-obiect sunt de asemenea rizibile, cu condiția ca identificarea să nu meargă până la capăt. Comicul ridiculizării nu are nici o reținere față de demnitatea sau meritele unei persoane (râdem de cel care a căzut înainte de a ne întreba dacă merita să i
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
și entuziaști, condamnați la irealitate. Încetul cu Încetul, am pierdut sentimentul diferenței. Așa cum mă obișnuiam puțin câte puțin să nu mai Încerc să recunosc rasele În universul acela de chipuri ce purtau Înscrise pe ele istoria unor procese centenare de hibridări necontrolate. Am renunțat să stabilesc unde s-ar situa progresul, unde revolta, unde complotul - cum se exprimau camarazii lui Amparo - aduse de marele capital. Cum puteam să mai gândesc ca un european, când aflam că speranțele extremei stângi erau Întreținute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o totală transparență, vom scoate la licitație semănatu, irigatu, udatu și plantatu, aho!, pardon, Alo? ... Mă sună Palatu. Palatul Victoria? Nu, palatul care e conacul, adică micuța și modesta locuință de serviciu a familiei unde, în timpul liber, ne ocupăm de hibridarea și altoirea cactușilor. Cactușilor? Da. Conform literaturii de specialitate, aceste plante clorofirice alungă spiritele rele și în general necazul, și cum noi avem foarte multe de alungat, vom crea ferme extinse cu acest gen de cultură, pentru care am și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aceste mijloace nefăcând parte din sistemul național de apărare a României, ci având o origine străină (această origine nu este specificată, ci suspendată). Deși Raportul SRI susține ideea de revoluție aproape pură, în culisele documentului transpare, prin varii subînțelesuri, teza hibridării revoluției cu o conspirație dublă (externă și internă) - acesta este și motivul pentru care am considerat adecvat să plasez analiza Raportului SRI în acest capitol. Fiind documentul unei instituții esențiale a statului postceaușist și al unui organism politic (FSN) care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trădat pe Ceaușescu mai întâi parțial, neprezentându-i adecvat situația revoltei de la Timișoara și permițând ca șeful statului să plece în Iran, însă a acceptat propriu-zis revoluția doar după fuga lui Ceaușescu și capturarea lui. Chestiunea „teroriștilor” a depins de hibridarea revoltei populare și a revoluției cu lovitura de stat, în sensul în care „teroriștii” au fost trăgători de elită (străini sau autohtoni) ce au acționat după un scenariu; nu toate victimele produse începând cu 22 decembrie 1989 le-au aparținut
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
propusă de Rodica Popescu este o contradicție în termeni, întrucât segmentul „revoluție anticomunistă” se opune aceluia de „nomenclatură pcr-istă”. Însă probabil că la mijloc este o inabilitate de formulare a unei idei care, de altfel, este foarte limpede, aceea a hibridării mai multor elemente (care se opun unele altora) în vârtejul evenimentelor din decembrie 1989. * Martyn Rady (Romania in Turmoil. A Contemporary History, 1992) nu afirmă limpede teza hibridării revoluției cu o lovitură de stat, ci mai mult o sugerează. Faptul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]