62 matches
-
2 fălci cu livada care este <acolo>... pentru pomenirea părinților noștri și a noastră”. ― Iaca unde au ajuns viile unuia care a umblat cu “hiclenie”. La mănăstirea Sfântul Sava din Iași, dragule. ― Și cine-i nefericitul care a umblat cu “hiclenie”, părinte? ― Coste Băcioc vornic, care a pierdut “patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care... le-a pierdut și toate celelalte ocini ale lui,... pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu mult timp înainte de stăpânirea lui Isac Balica pe o vatră cu urme de străvechime. Moneda bizantină de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al lui. Probabil că marele dragoman pusese mâna prin diplomații ruși de rangul doi pe misiva conținând concluziile consfătuirii de la București. Erau treizeci și patru de puncte și fiecare dintre ele poate să fie un cap de acuzare și de condamnare pentru hiclenie împotriva marelui sultan... Are dreptate Constantin Brâncoveanu, au stat alături, el spunea că la ctitorii, dar de fapt voia să spună că au stat alături la toate și, dacă va cădea capul domnului, vor cădea și capetele lor, al lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
peste munți și i-o pune lui vodă în față. Constandinul Stancăi, făcându-și ochii mari și dându-și capul pe spate, citește și pufnește în râs, fără să țină seamă de protocol: „Auzi și dumneata, spătare Mihai, ce spun hiclenii aci că de când domnesc Cantacuzinii în țară boierii pământeni nu mai au trai. Cantacuzinii, hm..., adică noi. Află și domnia ta, spătare, de la ei că amândoi suntem din același neam..., poate uitași“. Plătită cu aur greu, prietenia cu Mavrocordat îi schimbase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl ia cu el pe Toma Cantacuzinul, marele spătar al Valahiei, nepotul meu din partea fratelui Matei, pe Dimitrie Cantemir și pe doamna Casandra, nepoata mea din partea lui Șerban Vodă. Dacă nu-l lua țarul, pe Cantemir îl tăiau turcii pentru hiclenie, dar pe Casandra ba, că turcii nu taie muieri și Casandra cea cu ochi verzi, mazilită la Stambul, Doamne ce mai intrigi ar fi urzit, ca și până atunci de altfel. Deci iată că două persoane din complotul de astă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru asta un hatișerif la care a lucrat caligraful sultanului două săptămâni încheiate ca să-l scrie arăbește. I-a mai dăruit și minunatul palat de pe malul Bosforului, al lui Dimitrie Vodă Cantemir al Moldovei, căruia, după ce a fost acuzat de hiclenie, i-au confiscat toate bunurile... Mare om Brâncoveanu, acum se împacă și cu aprigii lui dușmani, Cantemireștii. A obținut învoiala ca să-i pețească fata lui Antioh, aflat aci ca un fel de ostatic, pentru beizadeaua Radu. Se pare că domnița
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
uneori de marea boierime, pe care și-o alătura la domnie, având nevoie de asentimentul ei la urcarea pe tron. -Instituția centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la moarte; Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș și-au întărit autoritatea în raport cu marea boierime. În contextul creșterii dominației otomane: o a scăzut autoritatea domnului; o a sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cea mai mare concesie, pe care a făcut-o Ștefan în tratatul de la Overcăuți, a fost aceea prin care se angaja să recunoască boierilor, care-1 slujeau pe Petru Aron, drepturi asupra moșiilor din Moldova. Ștefan le confiscase acestora moșiile pentru hiclenie. Deci încă de la începutul domniei sale Ștefan înțelesese să facă uz de toate drepturile sale ca domn pentru a pedepsi pe boierii fugari cu confiscarea averilor. Prin tratatul din 4 aprilie 1459 Ștefan promitea să le restituie moșiile. Dar actul voievodului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va restitui odată toate moșiile ca, în cel de-al treilea salv-conduct, domnul să-i promită fostului logofăt că îi va restitui numai trei sate, iar în ultimul salv-conduct că îi va restitui patru sate. Să-i fi confiscat pentru hiclenie Mihului doar o parte din sate din care îi va restitui o parte din ele? Atunci nu are sens promisiunea din primul salv-conduct, în care îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ceea ce presupune că domnul confiscase toate satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul de baștină, de la care pornește creșterea averii lui Mihul logofăt, era moștenit în familie și, de aceea, cu vânzarea lui trebuiau să fie de acord și urmașii popii Iuga și cei ai lui Nan. Ștefan cel Mare confiscase pentru hiclenie, satele lui Mihul, dar, până la urmă, cel puțin o parte din ele au fost restituite familiei, pe principiul că nu tot neamul se hiclenise odată cu Mihul. Ion Donat a remarcat, în studiul său despre domeniul domnesc din Țara Românească, faptul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scuză greșelile, metehnele au fost și din acestea. "Ajunge!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!!" strigă Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră țara clădindu-și huzurul pe sărăcia și nemernicia oamenilor. Și, Ștefan a făcut din Moldova o țară în care domnea ordinea și dreptatea pravilei; o țară nouă, puternică, înfloritoare. Cine "pohtea" să întoarcă din mers cursul vremurilor noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
venit oaste străină. Prostimea a pus mâna pe topoare și n-au mai aflat drum de întoarcere... Unii, ce-și temeau pierderea capului, au dat bir cu fugiții, pribegindu-se, nădăjduind vremuri mai bune când să lovească. Pe răzvrătiți, pe hiclenii ce-au vândut țara, i-am scurtat olecuță de cap. Rău îmi pare, dar ce puteam face alta? Voiam liniște în țară. Au plătit pentru faptele lor. Ceilalți, dac-au văzut că nu-i de șagă cu "diavolul" aista, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l hodinească... Atunci au plătit cu capul și boier Lazea Pitic și Șandru de Dorohoi și alți boieri, mai mari, mai mici, judecați pentru "hiclenie de țară". Și domnia ta minune! ai scăpat basma curată. O fi pus o vorbă bună soru-sa de apărătură? Ce apărătură?! Cine?! Aista?! Aista-i turc! N-are mamă, n-are tată! N-a avut "dovada"! De-o avea... "salcia!" "Salcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Domnului, dar Ștefan se ferește din calea lui. Nu mă osândi!!... Ai milă!!... Mi-a luat Dumnezeu mințile că m-am luat după aista!! și arată acuzator spre Isaia. Numai el!!... El e capul răutăților!!... El a pus la cale hiclenia!! El a scris cărțile trădării!! El a turnat otrava!! El!!! Numai el!!!.. Eu nu!... Eu nu!...Îndură-te! Am prunci! Cinci! Rămân pe drumuri!...Îndură-te, "Stăpâne"!! O să-ți fiu cu credință! Câine o să-ți fiu!!... Câine!!... Scârnă împuțită! șuieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
privitorilor. Erau organizate și adevărate ștranduri în care domnițele aveau locuri de privilegiu. Boierii, ca și domnitorii odinioară, știau să se bucure de aerul dulce și parfumat care li-l oferea viața. Dar și când erau acuzați ori dovediți de hiclenie! Se ducea liniștea lor. Bisericile multor localități păstrează încă bogăția vremurilor - clopote, cărți sfinte, pietre de mormânt, odoare și obiecte purtătoare de inscripții care vorbesc despre ceea ce s-a petrecut cu sute de ani în urmă, aducându-ne la vedere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banul Toma a fost "«tăiat»" de Radu Paisie la începutul anului 1536, iar fratele sau, fostul spătar Dragomir, se pare că avusese aceeași soartă, cu vreun an mai înainte, din partea lui Vlad Vintilă, care l-ar fi ucis pentru "«rea hiclenie»" și, în consecință, i-a luat "«toate averile»". Pisania datează din 1539, când cei doi ctitori nu mai existau de fapt. Se pare că vitregia vremurilor (îndeosebi seismele) au avut o influență nefastă asupra lăcașului, astfel că boierul Pana Filipescu
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
(sau hicleșug) este un vechi termen juridic românesc, folosit pentru ceea ce azi numim trădare sau chiar înaltă trădare. Înalta trădare, sau „hiclenia”, era cea mai gravă infracțiune în sistemul dreptului feudal. În Țările Române, ca și în alte state, ea consta în încălcarea datoriei de credință față de domn și implicit față de statul pe care acesta îl întruchipa. Ea se manifesta prin rebeliune
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
precum și cu confiscarea averii. Aplicarea pedepsei era atributul exclusiv al domnului, care putea îmbrăca forma cea mai severă, constând în spânzurarea sau tragerea în țeapă a boierilor, pedeapsă care, prin abuz, putea fi extinsă și asupra rudelor acestora. Termenul de "hiclenie" era definit ca un act de trădare imputat unor boieri pentru încălcarea obligației de credință și loialitate față de domn în caz de răzvrătire, răscoală organizată pentru înlocuirea domnului, însușirea de bani din visteria țării, fuga din țară fără încuviințarea domnului
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
față de domn în caz de răzvrătire, răscoală organizată pentru înlocuirea domnului, însușirea de bani din visteria țării, fuga din țară fără încuviințarea domnului. Intrigile, comploturile, alianțele contra Domnului, ca și trădarea fățișă la vreme de război cădeau toate sub incidența hicleniei. Hiclenia se pedepsea în general cu moartea, mai rar cu surghiunul, și întotdeauna cu exproprierea, în ciuda faptului că nici pravilele și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. Acuzația de hiclenie marca
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
domn în caz de răzvrătire, răscoală organizată pentru înlocuirea domnului, însușirea de bani din visteria țării, fuga din țară fără încuviințarea domnului. Intrigile, comploturile, alianțele contra Domnului, ca și trădarea fățișă la vreme de război cădeau toate sub incidența hicleniei. Hiclenia se pedepsea în general cu moartea, mai rar cu surghiunul, și întotdeauna cu exproprierea, în ciuda faptului că nici pravilele și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. Acuzația de hiclenie marca ca
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
incidența hicleniei. Hiclenia se pedepsea în general cu moartea, mai rar cu surghiunul, și întotdeauna cu exproprierea, în ciuda faptului că nici pravilele și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. Acuzația de hiclenie marca ca o pecete pe toți membrii masculini ai familiei pentru mai multe generații, mai ales atunci când ea se referea la un furt din veniturile domnești. În Țările Române, și proprietarul de pământ, care refuza să-și facă datoria de
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
pe toți membrii masculini ai familiei pentru mai multe generații, mai ales atunci când ea se referea la un furt din veniturile domnești. În Țările Române, și proprietarul de pământ, care refuza să-și facă datoria de ostaș, era acuzat de "hiclenie" (tădare). În vremea lui Ștefan cel Mare, "hiclenia" era întotdeauna și peste tot pedepsită cu moartea. Uciderea unor căpetenii în cazuri de neascultare avea, de obicei, un impact psihologic mare și ducea la destrămarea grupului de presiune constituit. Finalitatea era
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
multe generații, mai ales atunci când ea se referea la un furt din veniturile domnești. În Țările Române, și proprietarul de pământ, care refuza să-și facă datoria de ostaș, era acuzat de "hiclenie" (tădare). În vremea lui Ștefan cel Mare, "hiclenia" era întotdeauna și peste tot pedepsită cu moartea. Uciderea unor căpetenii în cazuri de neascultare avea, de obicei, un impact psihologic mare și ducea la destrămarea grupului de presiune constituit. Finalitatea era stabilirea unui echilibru al relațiilor de putere. Când
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
reușea să fugă peste graniță, pedeapsa domnească se concretiza în confiscarea unor stăpâniri. Izvoarele istorice indică, pentru perioada 1436-1600, un număr de 112 stăpâniri funciare (55 de sate și 57 de părți de sate) confiscate de domnii Țării Românești pentru "hiclenie". Vlad Călugărul este domnul din veacul al XV-lea în timpul căruia s-au consemnat documentar cele mai multe confiscări de sate și moșii pentru hiclenie. Un exemplu din cronica lui Grigore Ureche: în 1523 ""în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
stăpâniri funciare (55 de sate și 57 de părți de sate) confiscate de domnii Țării Românești pentru "hiclenie". Vlad Călugărul este domnul din veacul al XV-lea în timpul căruia s-au consemnat documentar cele mai multe confiscări de sate și moșii pentru hiclenie. Un exemplu din cronica lui Grigore Ureche: în 1523 ""în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan Vodă (Ștefăniță Vodă) au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie"". La începutul celei de a doua
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]