174 matches
-
au scos-o de la naftalină. "Prostănăcia Sa" a mai dat o lovitură - și încă ce lovitură! - partidului care n-a avut altă obsesie decât să se arate altfel decât e în realitate. Ei bine, l-am văzut în întreaga sa hidoșenie drapată în roșu: cu chip de Che Guevara și cu idei ieșite direct din scăfârlia lui Lenin. Din punctul de vedere al observatorului de pe margine, important e ce va urma. Semnele sunt, evident, catastrofale: după felul discreționar în care se
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
va putea nimeni să ne detroneze: Piteștiul e unic prin rafinamentul drăcesc cu care fibra morală a oamenilor a putut fi mutilată. Cu unele evenimente istorice se întîmplă așa cum se întîmplă cu ființele umane. }i se întipăresc în minte prin hidoșenia lor. Sunt atît de slute că nu pot să treacă neobservate. Le remarci prin simpla lor disproporție și, astfel, ele sunt remarcabil de urîte. Dacă există o parte românească remarcabil de monstruoasă, aceea nu poate fi decît Piteștiul. Un manager
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
de la locul său, dar valiza și cărțile fetei arătau că familia era pe cale de a se destrăma. În acea clipă, Teo se simți ca un om singur într-un deșert, urmărit de umbre nedeslușite care îl înspăimântau prin grotescul și hidoșenia lor și care parcă voiau să-l devoreze. Zăbovi un timp în vestibul, fără să știe pe ce drum să apuce, învălmășit, răscolit, căutând parcă adăpost pentru sufletul său ce pășise într-un imperiu al întunericului. Ieși din casă. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
viață destul de săracă și îl determină să descopere corupția caracteristică lumii dregătorești și nedreptățile existente în societatea feudală. În sufletul lui Wu Cheng'en germinează și încolțește sămânța nemulțumirii și rezistenței, așa cum se exprimă într-un poem scris de el: "hidoșenia realității sociale este cauzată de faptul că conducătorii nu știu să-i pună în valoare pe cei înzestrați, permițându-le celor răi să facă ravagii după bunul lor plac". Scriitorul își dorea foarte mult să schimbe situația întunecată, însă n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Ochii, aruncați unul mai sus, unul mai jos, pe o față plată, cu un nas redus la două găuri, ca la peștii abisurilor. Purta totdeauna, vară, iarnă, o bască trasă până în sprânceană. Faptul că nu era destul de bătrân îi făcea hidoșenia și mai greu de suportat. Mirosea îngrozitor. Hidoșel vedea toată ziua filme și povestea filme. Cred că era singurul care văzuse mai multe decât mine. Stătea la coadă și vorbea cuiva de lângă el. M-a fascinat de la bun început faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ei în timp ce îi insultă într-o limbă de neînțeles. Acoperit de noroi și de zgârieturi, plin de sânge și cu piciorul atârnând, oferea o priveliște de-a dreptul deplorabilă, insă agresivitatea trăsăturilor lui, ura din ochii lui și, mai ales, hidoșenia tatuajelor care-i acopereau corpul îl făceau să pară o ființă apocaliptica, scapătă din Iad. Dintre sprâncene îi porneau două linii negre, care se lățeau pe masura ce urcau pe frunte și apoi coborau, în linie curbă, spre obraji, unde formau câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
latura caricaturală a personajelor, hidosul, dădu din coate, scoase un număr de onomatopee inimitabile, o doză întreagă. Carmina asista înmărmurită, palidă, la acel duș acid. Când Alexe, când Nina preluau pe rând comanda, mitraliau cu argumente și contraargumente, ironizau până la hidoșenie totul, exercitau asupra fetei o presiune irezistibilă care, golită de orice sentimente sau reflecții personale, se lăsa manipulată mintal de cei doi profesori, înclina să creadă în existența acestei lumi deformate până la hâd, în superioritatea lor, în triumful lucidității. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
câteva cuvinte despre bătrâna de la etajul unu, pândarul blocului. Eu îți propun s-o numești popândar, ar putea fi inclusă în zoologie ca specie nouă, apropiată cumva de rozătoare. Din păcate există foarte mulți asemenea popândari. Ochiul critic deformat până la hidoșenie. O să vă dau numărul meu de telefon. E rândul dumneavoastră să mă sunați. Azi am beneficiat de efectul surprizei creat de apelul meu. Am avut impresia că nu erai tocmai dispusă pentru această ieșire. De regulă eu după amiaza sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Tu ești o greșeală, Mioara, o spaimă care trebuie păstrată în nămolul sufletului, împăcată cu ideea că trăiești cu acest deșeu, un blestem pe care îl vâri în întunericul din tine, oprindu-l de a ieși vreodată. Și-ar arăta hidoșenia, e acolo și gata, deși unii semeni nu se feresc de a o expune, îi reprezintă, iar politicienii o cosmetizează estetizând-o cu hainele decapotabile și o aruncă mulțimii ca pe o damă de consumație. Luați-o! Aceasta e PÂINEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mai etern decât piramidele! În substanța invizibilă a pasiunii care nu poate fi imortalizată de nicio peliculă. Grimasele pe care le creează sunt însă hidoase. Și Magiștrii cu măști de lup pe cap mi-arătau fotogramele statice ale chipului, infinitatea hidoșeniei umane. Ce mimică urâtă are dragostea! Pasiunea n-are nimic frumos pentru că doare. O durere surdă, grea cât globul pământesc, apăsătoare cât un ocean. Te doare pieptul ca și cum ai fi o mumie apăsată de lespedea sarcofagului, sângele curge cu durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sacralității vieții. Sunt un nimeni important râdea el de propriul avatar. Dacă ar fi mers la fiecare dintre profesori acasă, scria Gustav mai departe, ai fi crezut că lumea e un bâlci în care zadarnic vrei să te distrezi pentru că hidoșenia dezlănțuită în oameni te împiedică să fii vesel, văzând decăderea în frumusețea prăbușirii sale. Jos masca! Profesorii erau bieți supuși intemperiilor, cu trenulețele electrice ale nepoțelului pe ascuns, spun aici despre Sfântu' de Fizică. L-a mai surprins sărutând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zi ce i-a scăpat astrului nopții. În felul acesta, șobolanii nu pot decât să se ascundă în sine, singura gaură în care nu pătrunde nimic. Decât impresiile filtrate de Lumină. Evidențiate de Forța ei. Dezvăluite în toată splendoarea sau hidoșenia lor. Astfel, interiorul transformat era logic să nască viziuni cu încărcătură de adevăr revelat. Mai frumos, mai profund, mai înțelept decât adevărul elaborat. Așa că orice găselniță de până atunci căreia i se spunea metaforă, parabolă sau alegorie își pierduse haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rotopercuta fierul înciudat zadarnic, trecu la represalii cu fainul, scânteile luminau Universul incognoscibil, strânse pleoapele încercând să-l taie mai fin după ce tură triodina la maximum, electronii îi deformau și mai tare chipul, polizorul nu făcu decât să-i estetizeze hidoșenia, deformările se vălureau sub lovitura barosului, crestele ascuțite se modulau precum sânii ei sub palparea palmelor lui flămânde, de fiară, de lider al dracilor, ale Sfântului Gheorghe Habulea zis Satelitu, de a străpunge cu sulița balaurul dorințelor și Liubelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
doar când citea cu glas tare comentariul muzeal. Am avut dovada pe la vârsta de douăzeci de ani, pe când străbăteam o expoziție de artă primitivă. Într-un colț, erau niște ciomege abjecte încrustate cu culori nasoale. Tata s-a apropiat de hidoșenia asta, probabil intrigat că se poate expune așa ceva. Citi tare explicația: „Insulele Samoa, ciomege sculptate. Julie, Baptiste, haideți să vedeți.” Și adăugă, fără ironie ori subînțeles: „Remarcabile, aceste ciomege sculptate.” Îmi aduc aminte că am schimbat cu sora mea priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
extraterestre, patriarhul rostește o rugăciune și pentru sufletele lor, iar Dumnezeu îi reînvie, dându-le astfel prilejul de a se pocăi. Ultima viziune a lui Abraham este aceea a Morții, mai întâi într-o splendoare măsluită, apoi în adevărata-i hidoșenie, înspăimântătoare. Scena, de un realism unic în literatura intertestamentară și nu numai, rămâne colaterală subiectului nostru. Viziunea pură și simplă din Testamentul lui Abraham este descrisă în capitolele X-XIV. Ea va constitui modelul și sursa principală a unei scrieri faimoase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Cercetării ca să condamne copiii la tembelism, să-i așeze cu fața către trecut, către ce este găunos în existența noastră și urît mirositor? Cine dă socoteală pentru aberațiile astea? De ce trebuie să ucizi minți și suflete, să le transformi în hidoșenii fel de fel? De unde atîta impertinență și lipsă de responsabilitate? Și cu ce scop, tovarăși? Mi-e frică de toți care intră cu bocancii în mintea băiatului meu. Și nu știu cum să-l apăr. De ce-am rămas aici?...
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
că autorul face parte din familia, vitregită de soartă, a nautiștilor cu pretenții de scriitor. Medicul născut la Constanța și stabilit la New York cochetează în chip pernicios cu actul literar, urmarea acestei alianțe contra-natură fiind o pocitură epică de rarisimă hidoșenie estetică. Cu o cultură predominant științifică și posedînd o inteligență curat non-livrescă, Paul Doru Mugur este ilustrarea nimerită a autorului destul de deștept ca să scrie trei paragrafe cu sens, dar și destul de leneș ca să se mai canonească a le lega între
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
imaginare. El nu născocește însă nici personaje, nici evenimente majore. Cele trei prostituate care-i pozau de obicei lui Caravaggio figurează cu nume și cu prenume în documentele vremii, la fel și bătrâna slujnică folosită de el pentru a întruchipa hidoșenia, precum și cei trei efebi prezenți sub diverse identități sacre în mai toate tablourile. Doi dintre ei, Mario (Minitti) și Francesco (Boneri) i-au fost nu doar amanți ci și ucenici, afirmându-se mai târziu ca pictori. Contemporanii au lăsat mărturii
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
de zile, semnalăm și noi ceva primarului Bucureștiului sau primarului Sectorului 6: există undeva, pe strada Valea Cascadelor, pe dreapta când ieși cu mașina din București, două așa-zise blocuri de locuit. Ele arată monstruos, te iau de ochi prin hidoșenie, murdare, negre, o imagine vie a unei vieți fără orizont, disperate. Suntem convinși că atâția străini care au ghinionul să treacă pe acolo părăsesc înspăimântați această capitală europeană. E greu cuiva să creadă că e posibil să întâlnești așa ceva într-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
accepta, cu accentul pe perechea urban/rustic, în cadrul căreia valorile cetății, în loc să fie civice, sînt de mahala, iar cele țărănești, deși au murit de mult, trezesc nostalgii ce culminează în paroxisme comerciale: vindem imaginea trecutului fără să ținem seama de hidoșenia prezentului, iar brandul de țară, în loc să fie un proiect a ceea ce visăm să fim, e o icoană a ceea ce ne închipuim că am fost. Autorul nu crede în predestinări genetice sau în providențe divine, doar într-o evoluție de inspirație
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
sub o basma neagră, cocoșată și înveșmântată în aceleași zdrențe murdare pe care probabil le poartă ziua și noaptea, cu o bâtă într-o mână și o desagă țărănească pe spate. Uneori apare în târguri și târgoveții se îngrozesc de hidoșenia și duhoarea pe care o lasă în urma sa ca o dâră. Astfel, într-una din zile, proaspătul căsătorit, Pătru Valdescu, la brațul gingașei sale soții, se plimba bine dispus prin târg. Vroia ca din toată sărăcia să-și cumpere un
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
magie neagră, de ea să ai parte! Odată și odată răul pe care l-ai făcut sătenilor se va întoarce împotriva ta. De zgripțuroaică ce ești și moartea te ocolește! Ce să facă cu tine? Să se împiedice diavolii de hidoșenia ta prin iad sau să le răstorni cazanul cu smoală? - Ptiu, diavol ce ești, te aranjez cât de curând! - și vrăjitoarea plecă furioasă mai departe bombănind cuvinte neînțelese. Mulțimea se dădu în lături ca să treacă slujitoarea diavolului și strâmbă din
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
rezemase pe pervazul geamului, păreau de urs. Bărbatul sări ca un resort și luă pușca de alături gata s-o descarce prin geam. Femeia se sperie și țâșni din așternut în brațele sale. Instantaneu pușca se descărcă, geamul se sparse, hidoșenia dispăru, iar glonțul ricoșă din fruntea acesteia pe lângă ei în peretele din spate. Buimăciți de această întâmplare care îi putea costa viața, rămaseră câteva clipe neclintiți, stane de piatră. - Cred că-i necuratul, reuși să șoptească femeia tremurând ca varga
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
Nenea Iancu, trecător prin istorie, senin, bonom, îngăduitor, ocrotitor, jemanfișist, „emblema neantului valah”. Pentru un Mitică obișnuit, păstrarea aparenței era mai importantă decât spunerea adevărului. Adevărul care ar putea contrazice prejudecățile comune devenite norme. „Cu timpul, viziunea crudă a cîștigat. Hidoșenia alienantă a prezentului a funcționat letal pentru Mitică” - Dan C Mihailescu, eseist, istoric literar, editor. Ni se repetă mereu că lumea democratică găsește totdeauna soluții simple, practice și eficiente și că în lumea noastră românească e mai greu. În ianuarie
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
înalțe pe el însuși. Când cel invidiat este apreciat, atunci cel care invidiază este gata să exprime contrariul, deschide o luptă, tulbură liniștea pe care alții o doresc. Consecințele invidiei sunt de nedorit. Desfigurează sufletul omului, rânduiala spirituală, îmbracă haina hidoșeniei. Vasile cel Mare, arhiepiscop din secolul al IV-lea, născut în Pont, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini, spunea că, așa cum săgețile care pleacă din arc când întâlnesc un
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]