33 matches
-
lunca Bahluiului, am luat în considerare toate tipurile de sol întâlnite până la adâncimea de doi metri. Se observă astfel existența a două tipuri de sol de origine aluvială: soluri halomorfe de la suprafață până la 1,5 m adâncime, urmate de soluri hidromorfe. Solurile halomorfe sunt răspândite pe luncile râurilor Prut, Jijia, Bahlui și pe unii versanți din câmpia Moldovei (PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU - JUDEȚUL IAȘI 2004, 24). Acestea sunt rezultatul unui proces de salinizare și/sau alcalizare și se caracterizează
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe unii versanți din câmpia Moldovei (PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU - JUDEȚUL IAȘI 2004, 24). Acestea sunt rezultatul unui proces de salinizare și/sau alcalizare și se caracterizează printr-un pH puternic alcalin (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Solurile hidromorfe sunt formate sub influența puternică a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). În acest caz, lăcoviștile constituie un tip de sol hidromorf, de culoare închisă, relativ bogat în humus, format
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
puternic alcalin (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Solurile hidromorfe sunt formate sub influența puternică a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). În acest caz, lăcoviștile constituie un tip de sol hidromorf, de culoare închisă, relativ bogat în humus, format în zona de stepă sau silvostepă, în condiții de exces local de umiditate, datorită prezenței apei freatice la mică adâncime. Acest tip de sol prezintă permeabilitate variată, mai frecvent mică, o reacție
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU N. (1983), Clasa solurilor hidromorfe, Geografia României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984), Considérations pédogéographiques générales sur les Carpates Roumaines, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.28, București. BARBU N. (1984), Considerații geografice asupra "Sistemului român de clasificare a solurilor", Terra nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980) cărora li se adaugă solurile intrazonale: clasa protisolurilor (soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate cf. SRCS 1980), clasa antrisolurilor (soluri neevoluate), clasa hidrisolurilor (soluri hidromorfe, cf. SRCS 1980), cu o dezvoltare mai redusă în suprafață. * Cernisolurile (molisoluri după SRCS-1980): Sunt reprezentate prin tipurile cernoziom și faeoziom. Cernoziomurile au o largă răspândire, ocupând suprafețele interfluviale, versanții slab înclinați și terasele râurilor, fiind soluri cu fertilitate ridicată
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
explică prezența acestor soluri, existența lor fiind condiționată însă și de substratul friabil, slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția brutală a omului. Se întâlnesc pe versanții râurilor. Aceste soluri au o fertilitate foarte scăzută. Hidrosolurile (soluri hidromorfe după SRCS 1980): Sunt reprezentate de gleiosoluri care se dezvoltă pe depozite fluviatile. Ele apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. Sunt soluri umede, caracteristice pentru luncile și terasele (mai ales inferioare) slab drenate ale râurilor, cu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de 18.099 de hectare; soluri halomorfe (sărăturate) (salsodisoluri*) de tip soloneț și solonceac
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au amenajat medii ecologice acvatice (3 lacuri), încheind cu "Microdelta Dunării", medii propice pentru flora și vegetația
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]