44 matches
-
de Dunăre.31 Teza continuității, după care românii au locuit întotdeauna pe teritoriul lor de baștină, se bazează pe continuitatea populației geto-dace și daco-romane. Primul element al continuității este permanența geto-dacilor, în nordul Dunării, în timpul stăpânirii romane (106-275). Toponimia și hidronimia Daciei romane sunt în cea mai mare măsură dacice, transmise cuceritorilor (romani) prin daci. Acest fapt reprezintă o puternică dovadă a permanenței populației dacice în vatra ei de locuire. Din cele 12 orașe cunoscute din Dacia, 9 au nume autohtone
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a cumanilor rămași sau refugiați aici, după 1241, vor fi curând aserviți-o dovadă este numele de Coman dat uneori robilor țigani. Contactele îndelungate și strânse cu neamurile turcice (pecenegi, uzi, cumani) și-au pus amprenta și în toponimia și hidronimia extracarpatică, mai ales la est de Carpați (vezi A. Boldur, Istoria Basarabiei, I, Chișinău, 1937, p. 89-90). O parte din toponimele menționate este posibil să fi fost aduse de populația venită de pe versanții apuseni ai Carpaților. Adoptarea unor cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
MARCU BOTZAN HIDRONIMIE ROMÎNEASCĂ SAU BOTEZUL APELOR EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I Câte ceva despre Spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic O formă perfectă... Dacă privești o reprezentare cartografică simplificată a pământului românesc, cu ușurință poți face câteva constatări esențiale. Ce este esențial în simplitatea și rotunjimea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu observația că totuși, în prezent, suntem la începutul unei schimbări, în sensul creșterii treptate a debitului pe brațul sudic (Sf. Gheorghe), în detrimentul celui nordic. În acest teritoriu al deltei, foarte tânăr, au loc și cele mai spectaculoase schimbări în hidronimie, înregistrate de istorie. În antichitatea greco-romană, numele celor șase guri, de la nord la sud, erau: Psilon Thiagola stoma, Boreion stoma, Pseudo stoma, Kalon stoma (Sulina de azi), Naracum stoma, Hieron stoma (Sf. Gheorghe, astăzi)2. Tot în Deltă s-a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu aplicație la litoral, că se poate vorbi și de o microevoluție, recentă, de vârstă istorică. Are și aceasta o oarecare semnificație pentru viața celor implicați, sub aspectul locuirii, comunicațiilor și comerțului, mai ales oferind și informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot menționa astfel variațiile hidrografice în zona de vărsare a principalilor afluenți ai Dunării, din cursul său inferior. Începând cu Jiul, se observă în apropierea vărsării sale o lărgire a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pot furniza cu privire la acest aspect hărțile Stolnicului Cantacuzino din 1700, ale austriacului Specht din 1790-1791 și grecului Rigas Velestinly din 1797, explicând modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare al Țării Hațegului, la Clopotiva, la ieșirea acestui râu din munte
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
freatică pentru alimentarea fântânilor. În Dobrogea s-a împrumutat boaz (boğaz), pentru a desemna un loc strâmt, o trecătoare sau un canal, Bogazkioi fiind numele turcesc al Cernavodăi (adică Satul Canalului sau Satul din Strîmtoare). Turcescul göl a trecut în hidronimia dobrogeană pentru a desemna un lac: ex. Siutghiol. Grecescul limen - port a trecut în română ca liman, desemnând lacul format la gura unui râu de câmpie, prin înnisipare. Mai recent, prin conviețuirea în Transilvania cu coloniștii germani, sașii din Siebenbürgen
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii". Pe ce căi se va fi făcut această confluență de mituri? IV Apele mari au curs către noi din negurile limbii traco-dace Cuvinte vechi în hidronimie. Remanența peste vremuri a macrohidronimiei este un fapt cert și de valoare universală, chiar în condițiile unor schimbări etnice și modificări lingvistice. Cel mult, o populație nouă traduce numele vechi al cursului de apă în limba sa, dar nu-i
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din sudul Deltei Dunării. Rădăcina originară indoeuropeană este salm = sărat, sare. De observat legătura cu toponimele antice de pe brațul sudic al Deltei, Salsovia, la Mahmudia, și Halmyris, la Murighiol. Este evidentă deci conservarea și transmiterea până în zilele noastre a străvechii hidronimii traco-dacice, pentru corpurile mari de apă. Jiul - o victorie a substratului autohton. După cum se va vedea mai departe, analiza documentelor privind râul Jiu, și numele său, ne poate informa asupra felului cum era privit cursul său în trecut, asupra punctelor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
acest hidronim Auras, căruia nu i s-a găsit încă un corespondent? Prima atestare geografică care să se refere și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu, geograful alexandrin din secolul II e.n. care în "Îndreptarul Geografic" oglindește originea geto-dacică a hidronimiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, dar și începutul influenței latine asupra acesteia. Găsim în acest îndreptar coordonatele geografice ale gurilor de vărsare în Dunăre atât pentru Rabos (Rhabosus Flu), cât și pentru Aluta (Alutes Flu). Cu oarecare aproximație, ele corespund cu cele ale
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
filologică vine din faptul că nu s-a găsit o corespondență între numele Danubius, semnalat în antichitatea romană, și numele Istros, consemnat în același timp de greci, fiecare purtând în rădăcinile lor sensuri diferite. Pentru că este în general admis în hidronimie ca numele unui curs de apă să oglindească la origine o caracteristică majoră a acestuia, evidentă pentru vorbitorii oricărei limbi, numele fluviilor și râurilor mari nu s-au schimbat, cel mult au fost traduse în limba noilor veniți pe cursul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare în hidronimia acesteia ca un arbore cu rădăcini și ramuri bogate. În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C. Poghirc îi atribuie origine traco-dacică, regăsind-o în toponimul dac Arcidava. Afluent al Dunării, hidronimului Vedea specialiștii i-au identificat originea traco-dacică prin radicalul indoeuropean
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pâraie cu nume slave: Jijila și Sorniac. Ținând seama de toponimul atât de apropiat de hidronimul antic, s-ar putea ca unul dintre aceste pâraie să reprezinte Gabranus-ul din hotărnicie, ce și-a pierdut numele antic. Limba latină a completat hidronimia minoră. Cuvintele cu origine latină de uz curent, legate de ape, sunt numeroase în limba română. Completăm acum o mențiune sumară dată în capitolul II. Fântână (lat. fontana) desemnează, mai ales în Oltenia, un izvor, ca în latină; în alte
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
un bazin natural; de la Aquae Callidae la Călan. Acest bazin cu apă termală este reprezentat, se pare, după unele interpretări, și într-una din scenele de pe Columna Traiană. Au venit și slavii și - mai târziu - și alții. Moștenirea slavă în hidronimie este bogată. Se știe că invazia acestora din secolul VI e.n. s-a produs de-a lungul apelor și viața lor era strâns legată de acestea. Chiar dacă, veniți din răsărit, ei au trecut Dunărea pentru a se stabili la sud
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ei au trecut Dunărea pentru a se stabili la sud de aceasta, legăturile umane și culturale au avut importanță și durată, deci și o puternică influență, ce se poate recunoaște și în împrumuturile făcute de limba noastră. Astfel, numai în hidronimia minoră din nordul Olteniei, R. Popescu 60 stabilește o listă destul de lungă de hidronime venite din slava veche Bistra, Bistrița, Cerna, Blahnița, Crasna, Dobra - Dobrița, Izvarna, Șușița, Tismana, Orlea, Sohodol; și totodată și o listă de cuvinte legate de apă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apa căreia i-a dat numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
alta, țin de repartiția generală a contractelor: în Transilvania cu sașii și ungurii, în Oltenia, Muntenia și Dobrogea cu sârbii, bulgarii și turcii, iar cu slavii în toată țara, pe urma unor îndelungate și efective contacte. Această clară influență în hidronimie merită să fie studiată mai de aproape. S-ar părea că de alte concluzii nu mai este nevoie, dacă menționăm și constatarea că și în cazul acestui spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic se verifică faptul că marile cursuri de apă nu-și schimbă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
menționăm și constatarea că și în cazul acestui spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic se verifică faptul că marile cursuri de apă nu-și schimbă numele, cel mult și-l traduc cu păstrarea sensului originar, peste milenii. Dar în cazul acestui spațiu, și în cadrul hidronimiei minore, substratul traco-dacic a supraviețuit, o dată cu altoiul latin aplicat și în hidronimie, vechi de două milenii, în această zonă a Europei aflată în calea atâtor migrații și influențe. Datorită, desigur, structurii deosebite și privilegiate a unui cadru natural propice perenității
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
faptul că marile cursuri de apă nu-și schimbă numele, cel mult și-l traduc cu păstrarea sensului originar, peste milenii. Dar în cazul acestui spațiu, și în cadrul hidronimiei minore, substratul traco-dacic a supraviețuit, o dată cu altoiul latin aplicat și în hidronimie, vechi de două milenii, în această zonă a Europei aflată în calea atâtor migrații și influențe. Datorită, desigur, structurii deosebite și privilegiate a unui cadru natural propice perenității. Anexa 1 Cum s-a unit în epoca Pietrei Cioplite "Apa care
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]