72 matches
-
presupunere pare a fi confirmată de caracteristicile zeilor tauromorfi prezenți în sistemele mitologice cunoscute . Ceea ce se venerează, în primul rând, la acești zei, soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
poate explica și preferința manifestă de figurare a divinității masculine sub forma taurului și raritatea reprezentărilor antropomorfe. Principalul argument este constituit de poziția secundară pe care zeii genezici o ocupă în cultele fecundității, îndeosebi cele agrare, funcția lor esențială fiind hierogamia (ELIADE 1992, 18). Se face astfel loc unui primat al funcției asupra formei. Trebuie, de asemenea, luată în calcul și prelungirea vânătorii, ocupație exclusiv rezervată bărbatului, ca mijloc de subzistență în societățile de agricultori și prestigiul de care se bucură
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1999, 417 ; NIȚU, MANTU 1987, fig. 2). Pornind de la solidaritatea mistică dintre fecunditatea pământului și forța creatoare a femeii, pe de o parte, și de la solidaritatea bărbatului cu grăunțele fecundatoare, interpretarea complexului vas-protome ne apare ca o figurare explicită a hierogamiei, necesară în desfășurarea anumitor ritualuri. Un posibil argument ce pare a sprijini ipoteza noastră poate fi găsit în cosmogonia indiană figurată în arta decorativă. Aici, vasul plin apare ca un simbol al feminității aflat în legătură cu „planta Vieții” sau cu altă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat de oamenii culturilor premoderne. Universul mental arhaic a fost saturat de imagini, simboluri, credințe și mitologii ale Magnei
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mircea Eliade. Despre ce este vorba? Tehnica (post)modernă nu mai are justificarea mitologică și religioasă pe care o avea tehnica arhaică și premodernă. Atunci simplul act al cultivării pământului, de exemplu, era dublat de subtila simbolistică mitico-religioasă a acestei hierogamii cosmice. Altă mentalitate, ale interpretării, alte forme de asumare a tehnicii. Or, comunitățile electronice, Internetul sunt departe de a fi justificate mitic și religios. Iar unii teologi moderni nu s-au dovedit a fi, așa cum era de așteptat, la înălțimea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sa, sămînța care l-a rodit, lunecarea cîtorva lumini pe șosea, jumătate de kilometru în pîclă albă, tot scenografie, neamul de oameni peste ce trece, peste sinea lui? Spre Tecuci, de la Mărășești, nu mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE Nicolina Buhăești Roman "Vineri, 5 iulie 2002, ora 2,00, în gara Nicolina": citez aici punctul de vedere pe care îl exprimă instituția deictică, eu către ce merg? pe drum sînt tot acasă. În tren, miros de motorină sub canapeaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Doamne! pe aici este verde România profundă, scriem și pe scris Aici-România, soare palid din butonul soneriei de acasă, pădurea de pe altă lume, cum soarele pe altă lume în orizont, halta Stănița pădure și cumpăna de ape spre Siret, Vulpășești hierogamie îndoiturile de deal cu soarele, o întîmplare din acelea plastice, grîul rozaliu, bozul întins cît o postață, le dau pe toate pe lanuri, după frămîntările de vîlcele și dîmburi înfundate cu pădurea, Siretul baltă, diguri, pășune. Ora 7,30, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Iași, patru la macaz, lopata, trupurile clădirile sub peron. CUPRINS I. VULPĂȘEȘTI VULPES VULPES (Iași Buhăești Roman Onești) 7 II. OMUL-MELC (Iași Buhăești Roman Onești Adjud Tecuci Iași) 11 III. RĂSTĂLMĂCIRI (Iași Buhăești Roman Adjud Saline Tecuci) 13 IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE (Nicolina Buhăești Roman) 16 V. FGM E LINIȘTE! (Iași Bacău Adjud Saline Tecuci Iași) 18 VI. TREN ATÎT CÎT TREBUIE (Iași Bacău Adjud Saline Tecuci Iași) 22 VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE (Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori) 27 VIII. PARTEA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
albastre tremură ude în văzduhul tămâiat. Până și trunchiurile copacilor poartă suflete sub coajă. Albastrul și stelele deschid spațiile primordiale ale aurului solar și al părului mirilor ce îndeplinesc ritualul suprem al nunții. Întâlnirea iubiților realizează astfel sublima împlinire, nunta, hierogamia, taina supremă a dragostei, cu valențe cosmice, interpretate ca atare de hermeneutica liricii universale. Nunta reprezintă de la poemul lui Solomon o poartă între Jakin și Boaz, simbol suprem, sărbătoare a spiritului într-o alchimică uniune între suflet și trup. Opuși
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reflecteze asupra condiției femeii, asupra condiției umane, în general. Există un temei mitologic al comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane legendare, istorice-reale și create prin ficțiune literară, temei oferit de zeități feminine, implicate exclusiv sau prin uniri sacre (hierogamii) cu divinități masculine în cosmogonie (crearea universului), teogonie (apariția și dezvoltarea divinităților), antropogonie (crearea și evoluția omului). Unele divinități feminine sunt și simboluri ale fertilității pământului, ale fecundității, maternității, feminității, iubirii, voluptății, sunt patroane ale prostituatelor sacre din temple, modele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
feminității exprimate prin sexualitate, maternitate, iubire maternă, paternă, filială, erotică exclusivă, selectivă sau multiplă. Unele curtezane sunt creaturi legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între forțele divine masculine și feminine. Sunt cunoscute în istorie: istharishtu (preotesele zeiței Ishtar), qadeshtu (preotesele zeiței Qadesh), devadasis, în India, hierodulele în Grecia, bacantele și menadele în Roma. După modelul lor, sectanți cu diferite orientări necreștine și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia egipteană, zeul primordial, Atum, născut din el însuși, dintr-un ou cosmic, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
teogonice (de apariție a divinităților), cosmogonice (de apariție și evoluție a cosmosului) și antropogonice (de apariție, evoluție a omului și de direcționare a destinului lui). Crearea lumii teogonice, cosmogonice și antropogonice a apărut și s-a desăvârșit, în general, prin hierogamii (în greacă, hieros, gamos = căsătorie sacră), uniri sacre între forțele primordiale feminine și masculine. Având acest model hierogamic, oamenii l-au preluat și l-au transpus în ritualuri pentru omagierea zeităților în temple prin uniri sexuale multiple, ceea ce a determinat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
floralia, se practicau și unirile sexuale sacre. Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice ale hierogamiei, ale unirilor sacre, intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
puțin rigidă decât considera Jensen, căci numeroase mituri explică apariția cerealelor pornind de la o ființă primordială jertfită. Să adăugăm că în religiile agricultorilor originea cerealelor este, de asemenea, divină; dăruirea de cereale oamenilor este adesea pusă în relație cu o hierogamie între zeul cerului (sau al atmosferei) și Mama-Pământ, sau cu o dramă mitică implicând împreunarea sexuală, moartea și învierea. 12. Femeia și vegetația. Spațiu sacru și reînnoirea periodică a Lumii Prima, și poate cea mai importantă urmare a descoperirii agriculturii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
avem nici o dovadă, încă, despre existența unui Zeu bărbat, adult"50. Zeița este uneori escortată de un acolit înarmat, dar rolul acestuia este obscur. Totuși, unii zei ai vegetației erau în mod sigur cunoscuți, căci miturile grecești fac aluzie la hierogamii care aveau loc în Creta, hierogamii caracteristice religiilor agrare. Axei Persson a încercat să reconstituie, pe baza reprezentărilor iconografice, scenariul ritual al morții și resurecției periodice a vegetației. Savantul suedez a crezut că poate să situeze diferitele scene de cult
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
unui Zeu bărbat, adult"50. Zeița este uneori escortată de un acolit înarmat, dar rolul acestuia este obscur. Totuși, unii zei ai vegetației erau în mod sigur cunoscuți, căci miturile grecești fac aluzie la hierogamii care aveau loc în Creta, hierogamii caracteristice religiilor agrare. Axei Persson a încercat să reconstituie, pe baza reprezentărilor iconografice, scenariul ritual al morții și resurecției periodice a vegetației. Savantul suedez a crezut că poate să situeze diferitele scene de cult în anotimpurile ciclului agrar: primăvara (epifania
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Pope, El în the Ugaritic textx, pp. 47 sq. Religiile hittiților și ale canaaneenilor bărbos, într-o haină lungă, cu o tiară împodobită de coarne 23. Până în prezent nu s-a găsit nici un text cosmogonic 24. Totuși, crearea stelelor prin hierogamie poate fi interpretată ca reflectând concepții cosmogonice canaaneene. Într-adevăr, textul § 52 ("Nașterea zeilor grațioși și frumoși") îl descrie pe El impregnând pe cele două soții ale sale, Așerat și 'Anat, Steaua de Dimineață și Steaua de Seară 25. Așerat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1-a despicat pe Vrtra care ținea închise apele în întuneric. Or, Cerul și Pământul sunt părinții zeilor (I, 185, 6): Indra este cel mai tânăr (III, 38, 1) și totodată ultimul născut, deoarece el e cel ce pune capăt hierogamiei Cerului cu Pământul. "Prin puterea sa, el a desfășurat cele două lumi, Cerul și Pământul, și a făcut ca soarele să strălucească" (VIII, 3,6). După această faptă demiurgică, Indra îi acordă lui Varuna calitatea de cosmocrator și paznic al
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Urios (Cel care trimite vânturi prielnice), Astrapios (Cel care trăsnește), Bronton (Cel ce tună) etc. Dar Zeus este mai mult decât o personificare a cerului ca fenomen cosmic. Caracterul său uranian este confirmat prin suveranitatea sa și prin nenumăratele sale hierogamii cu diferite zeițe chtonicne. Totuși, exceptând numele și suveranitatea (cucerită, de altfel, prin lupte dure), Zeus nu seamănă cu vechii zei indo-europeni ai cerului, de pildă, Dyaus vedic. Nu numai că nu e creatorul Universului, dar el nu aparține nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sie-și, capabilă să acopere totul, Ouranos (Cerul) înstelat" (Theogonia, 118 sq., după traducerea lui P. Mazon). Hesiod îi descrie pe Ouranos, "plin de iubire, și aducând cu el noaptea, arătându-se și învelind Pământul" (Theogonia, 176 sq.). Din această hierogamie cosmică! A rezultat pe lume o a doua generație divină, aceea a Ouranizilor: cei șase Titani (primul. Okeanos, ultimul, Cronos) și cele șase Titanide (printre care Rheia, Themis, Mnemosyne), cei trei Ciclopi cu un singur ochi și cei trei Hecatoncheiri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Demeter, care a născut-o pe Persephone, și pe Leto. Mama gemenilor divini Apollon și Artemis (910 sq.). În plus Zeus a mai avut numeroase împreunări cu alte zeițe, majoritatea de structură chtoniană (Dia, Europa, Seinele etc.). Aceste legături reflectă hierogamiile zeului furtunii cu divinitățile Pământului. Semnificația acestor multiple căsătorii și aventuri erotice este totodată religioasă și politică. Atingându-se de zeițele locale preelenice, venerate din vremi imemoriale, Zeus le înlocuiește și, făcând aceasta, el începe procesul de simbioză și de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]