138 matches
-
cele mai vechi reacții chimice cunoscute (acidul de calciu). Pe la 4000 î.Hr. modelele umane, animale ș.a. au devenit mai realistice . Construcția de morminte apare în cultura Gerzean, incluzând camere subterane (mobilă, amulete).Simbolurile de pe ceramică Gerzeană se aseamănă cu scrierea hieroglifica tradițională . La începutul mileniului IV egiptenii din Maadi importau numeroase bunuri ceramice din Naqada și Canaan . În Maadi economia pare să se fi axat pe metalurgie și comerț . Multe vase din bazalt negru apar tot atunci și există dovezi ale
Egiptul Predinastic () [Corola-website/Science/302990_a_304319]
-
și pentru prima oară au cercetat Valea de vest, unde au descoperit mormântul lui Amenhotep III (WV22). Explorarea europenilor în zona Thebei a continuat în secolul 19, încurajată și de reușita lui Champollion, care, la începutul secolului, a descifrat scrisul hieroglific . Italianul Giovanni Battista Belzoni a descoperit câteva morminte, printre care cel al lui Ay (WV23), în Valea de vest în 1816, și cel al lui Seti I (KV17) anul următor. La sfârșitul explorărilor sale Belzoni a declarat că toate mormintele
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
au făcut simțită influența până în nordul Greciei continentale. Obiectele din argilă și marmură s-a răspândit în afara sferei de influență. Așezările, deși erau lipsite de fortificații, marcau un stadiu protourban caracteristice epocii bronzului. S-au păstrat, din acea perioadă, inscripții hieroglifice indigene pe sigilii și ceramică, dar acesta nu au putut fi încă descifrate. Tot de atunci datează și desenele votive reprezentând „securea dublă”, caracteristice religiei minoice. Creta participă la un fenomen ce se va accentua în prima jumătate a mileniului
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
limbajul euboean scris , derivat din alfabetul grecesc din Epoca Întunecată. Deși, limba eteocretană este considerată a fi limba descendentă a limbii minoice, nu există dovezi arheologice suficiente pentru a permite concluzii. Cea mai veche scriere găsită în Creta este cretana hieroglifică. Nu se știe dacă această limbă era minoică, dar originea sa este încă un subiect de dezbatere. Hieroglifele sunt adesea asociate cu cele egiptene, dar sunt similare și cu tipurile de scriere din regiunea Mesopotamiei. Hieroglifele au intrat în uz
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
Wallis Budge a publicat în 1890 o ediție ce includea Papirusul lui Ani, care nu apare la Edouard Naville. Ediția în engleză a lui Peter le Page Renouf a fost publicată în mai multe părți începînd cu anul 1892. Ediția hieroglifică a lui Budge a fost publicat în 1898 și este încă utilizată pe scară largă. Traducerea în limba engleză din 1901 a lui Budge încă se mai publică. Mai multe traduceri recente în limba engleză au fost publicate de T.
Cartea Morților () [Corola-website/Science/303503_a_304832]
-
documente care au fost găsite sunt datate în perioada 3100 î.Hr., la puțin timp după apariția scrierii în Mesopotamia. Deși unii cercetători au avansat ideea că egiptenii au copiat scrierea de la mesopotamieni, ideea este improbabilă datorită originalității sistemului egiptean. Scrierea hieroglifică era destinată obiectelor funerare și operelor cu caracter monumental, acestea fiind destinate să dureze etern. Datorită grijii deosebite și deci a încetinelii cu care scribii realizau și aranjau semnele, acest tip de scriere era deosebit de incomod pentru comunicările cotidiene. Prin
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
caracterul de imagini, păstrând totuși principiile de bază ale scrierii: grecii au numit noua scriere "„hieratică”", iar în momentul final al evoluției sale se folosea doar în textele religioase. De-a lungul întregii civilizații faraonice, cele două forme de scriere (hieroglifică și hieratică) coexistă, fiind folosit ca suport diferite materiale: piatră pe care scribii-dăltuitori scluptau inscripții oficiale, fragmente de ceramică sau calcar (ostraca) folosite pentru notări scurte cu penelul, tăblițe din lemn, uneori acoperite cu un strat de ceară, folosite de
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
cele din urmă s-a impus în scrierea oficială și în toate domeniile vieții civile, fiind forma obișnuită de scriere în perioada ptolemaică și romană. Piatra din Rosetta care a fost folosită la descifrarea hieroglifelor conține același text în demotică, hieroglifică și în greacă. Din cauza posibilităților pe care le oferea papirusul, plantă care creștea din belșug în mlaștinile Nilului, egiptenii nu au fost nevoiți să realizeze o schematizare mai accentuată a hieroglifelor așa cum s-a întâmplat cu cuneiformele mesopotamiene care erau
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
autorii acestei invenții și nici locul. Sunt cercetători care consideră că primele forme de litere au derivat din scrierea egipteană. Limba egipteană avea semne alfabetice dar egiptenii nu au realizat niciodată importanța lor, altfel ar fi abandonat de mult sistemul hieroglific folosit de-a lungul întregii civilizații faraonice. Alți cercetători au considerat ca fiind încercări de alfabetizare inscripțiile nedescifrate descoperite în Sinai și Palestina (așa zisele inscripții proto-sinaitice și proto-caneene). La jumătatea mileniului al II-lea î.Hr. în regiunea siriano-palestiniană sunt
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
Mondial, Hrozný și-a încetat activitatea academică. Cu puțin timp înaintea morții sale, în 1952, a fost desemnat membru al Academiei Cehoslovace de Științe. După descifrarea limbajului hitit, Hrozný și-a încercat norocul din nou în tâlcuirea așa numitei hitite hieroglifice. Efortul lui nu a fost urmat de succes. În prezent știm că textele pe care a încercat să le descifreze nu erau, de fapt, o versiune de hitita, ci limbajul Luwian. Truda lui Hrozný nu a fost zadarnică, el punând
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
că textele pe care a încercat să le descifreze nu erau, de fapt, o versiune de hitita, ci limbajul Luwian. Truda lui Hrozný nu a fost zadarnică, el punând la punct și publicând o culegere cuprinzătoare pe subiectul acestor texte hieroglifice. Hrozný a încercat, de asemenea, să rezolve „problemele” limbajului proto-indian sau Indus și ale celui cretan. Este important de știut faptul că nici până acum încercările de traducere a acestor limbaje nu au avut succes. Profesorul Bedřich Hrozný a intrat
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
Evul Mediu. Scrierea egipteană pentru hieroglife: n:t:r-R8-m-d-w-t-S43-Z1:Z1:Z1 sau mai simplu: R8-S43-Z1:Z1:Z1 (adesea tradus "medew-netjer" "Cuvintele Divine"). Limba egipteană este împărțită în șase diviziuni cronologice: Limbajul egiptean, inițial sintetic, a devenit analitic mai târziu. Egipteana hieroglifică, hieratică și demotică au fost în cele din urmă înlocuite cu alfabetul copt. Copta este încă folosită în Biserica Ortodoxă Egipteană, și se găsesc urme în limba arabă vorbită în Egiptul modern. Egipteana antică conține 25 de consoane similare cu
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
urmat de un pronume resumptiv. Verbele și substantivele sunt negate de particule "n", dar "nn" este folosit pentru fraze adverbiale și adjectivale. Stresul cade pe final pe ultima sau penultima silabă, care poate fi deschis (CV) sau închis (CVC). Scrierea hieroglifică datează din 3000 î.en., și este compusă din sute de simboluri. O hieroglifă poate reprezenta un cuvânt, un sunet, sau un determinant tăcut, și același simbol poate servi unor scopuri diferite, în contexte diferite. Hieroglife au fost scrise pe
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
oficiale au fost utilizate într-un rol ceremonial până în secolul al IV-lea, spre finalul antichității, doar un mic grup de preoți puteau să le citească și să le interpreteze. Când unitățile religioase tradiționale au fost desființate, cunoștințele de scrierea hieroglifică au fost în mare parte pierdute. Încercările de a le descifra s-au întâlnit în timpul perioadei bizantine și islamice în Egipt, dar numai în 1822, după descoperirea Pietrei de la Rosetta și ani de cercetare făcute de Thomas Young și Jean-François
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
cu vârful și cu laturi ale bastonului. Acestea sunt parate cu brațul neînarmat. Scrimerii poartă protecții pentru antebraț, față și mână înarmată, și vârful bastonului este protejat cu o bucată de piele. Arbitri, identificati de o pană, supraveghează asalturile. Comentariul hieroglific de la Medinet Habu atestează că există reguli precise. Scrimerii se strigă reciproc: „În gardă! Și admiră ceea ce va face mâna mea.” Spectatorii fac galerie pentru luptătorii lor favoriti. Un scrib este însărcinat cu notarea scorului. În ceea ce privește Grecia antică, jocurile funerare
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
toate clădirile monumentale sunt construcții poștale și buiandrug , cu acoperișuri plate construite din blocuri de piatră imense sprijinite de pereți externi și coloanele aflate la distanțe mici . Pereților exteriori și interiori , precum și coloanele , au fost acoperite cu fresce și sculpturi hieroglifice și picturale vopsite în culori strălucitoare . Multe motive de ornamentare egiptene sunt simbolice , cum ar fi scarabeul , sau gândacul sacru , discul solar , și vulturul . Alte motive comune includ frunze de palmier , planta papirus , și mugurii și florile de lotus, hieroglifele
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
monumentale sunt construcții poștale și buiandrug , cu acoperișuri plate construite din blocuri de piatră imense sprijinite de pereți externi și coloanele aflate la distanțe mici . Pereților exteriori și interiori , precum și coloanele și dane , au fost acoperite cu fresce și sculpturi hieroglifice și picturale vopsite în culori strălucitoare . Multe motive de ornamentare egiptene sunt simbolice , cum ar fi scarabeul , sau gândacul sacru , discul solar , și vulturul . Alte motive comune includ frunze de palmier , planta papirus , și mugurii și florile de lotus, hieroglifele
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
Marea doamnă a magiei", "Zeița magiei, fertilității, naturii, maternității și a lumii subterane", "Dătătoarea celestă a luminii", "Stăpâna cuvintelor dătătoare de putere", etc. În artă, Isis este înfățișată ca o femeie îmbrăcată cu o rochie lungă și încoronată cu semnul hieroglific pentru tron. Uneori ea ține un lotus. Isis apare câteodată și cu niște aripi desfăcute deasupra și în jurul lui Osiris, ca și cum ar vrea să îi încălzească și să îi protejeze trupul. Din acest punct de vedere, Isis se aseamnănă foarte
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
Logos, impostația literei în tablou o transformă într-o veritabilă cumpănă, bine proptita vertical, care ar putea rostui, în chip fundator, versanții timpului. Ultimele pânze, concluzia ansamblului care s-a decantat pe zidurile albe de la Mogoșoaia, poartă această secretă energie hieroglifica până la culmi de radicală strictețe. Îi solicită privitorului un matur exercițiu spiritual, îl cheamă spre o intuiție care e densă și pură totodată. Ernst Jünger își imagina, într-un rând, despre texte de adânc augur, că nu-și dezvăluie inscripțiile
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
în pești. Picturile aztece adesea înfățișează barca celor doi supraviețuitori ai potopului plutind pe ape în apropierea unui munte. Capetele unui bărbat și al unei femei sunt înfățișate răsărind deasupra bărcii alături de un porumbel. În cioc porumbelul poartă un simbol hieroglific care înfățișează limbile Pământului răspândite în lume de copii lui Coxcox.
Coxcox () [Corola-website/Science/314003_a_315332]
-
nu se încadrează însă în acest motiv, pentru că nu vizează o diviniate soalră. Începând cu veacul al III-lea d.Hr., cănd vechii egipteni au adoptat alfabetul grecesc - chiar dacă-l utilizau pentru a-și scrie propria limbă, vechea lor scriere hieroglifica a fost dată treptat uitării. Firește, trebuie să admitem că circulația și cunoașterea acestei scrieri a supraviețuit în cercurile restrânse ale preoților atâta vreme cât cultul religios însuși a continuat să fie practicat, dar totuși, din momentul în care împăratul Iustinian I
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
momentul în care împăratul Iustinian I avea să distrugă parțial ultimul bastion al vechii religii egiptene, respectiv templul din Insula Philae, ducând la încetarea oricărei forme de cult, nimeni n-a mai continuat să se îngrijească de păstrarea vechii scrieri hieroglifice. De aceea, aveau să treacă 1300 de ani până ce s-a putut ajunge din nou să se descifreze și citească documentele bogate privind cultură și religia acestui mare popor, constând în multe inscripții prezente pe pereții templelor și în morminte
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
mulți le consideră a fi "simbolul vidului" : zero. Încă de la sfârșitul perioadei arhaice (700 î.Hr. - 550 î.Hr.), vechii greci utilizau alături de "sistemul de numerație alfabetic", un sistem zecimal aditiv nepozițional de concepție proprie, având aceleași caracteristici cu sistemul de numerație hieroglific cretan : exista câte un semn special pentru unitate și pentru primele patru puteri ale bazei de numerație (10). Vechii greci foloseau o serie de simboluri numerice (cunoscute azi sub numele de "cifre acrofonice"), care au fost clasificate în două categorii
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
În Egiptul antic și Nubia, hieratica era o formă de scriere cursivă și simplificată a hieroglifelor. Scrierea hieroglifică era destinată obiectelor funerare și operelor cu caracter monumental, acestea fiind destinate să dureze etern. Datorită grijii deosebite și deci a încetinelii cu care scribii realizau și aranjau semnele, acest tip de scriere era deosebit de incomod pentru comunicările cotidiene. Prin
Hieratică () [Corola-website/Science/325843_a_327172]
-
comerciale. Astfel, în jurul lui 3.500 î.e.n. apare, în Mesopotamia, scrirea cuneiformă, care, inițial, era bazată pe pictograme și ideograme. Ulterior, sumerienii dezvoltă scrierea prin redarea silabelor, bazată, deci, pe fonologia și sintaxa specifice limbii sumeriene. În Egipt apare scrierea hieroglifică, cea mai veche mărturie fiind "Paleta lui Narmer" (3100 î.e.n.). Limba ebraică a fost una dintre primele limbi care au utilizat scrierea bazată pe alfabet. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 î.e.n.), prin care fiecare fonem este redat
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]