59 matches
-
s-a agitat la 30șC, timp de 20 minute. Biomasa modificată a fost spălată cu apă deionizată și uscată prin congelare (Low și al., 2008). Morfologia suprafeței biosorbenților pe bază de Penicillium chrysogenum a fost observată utilizând analizele SEM. Diametrele hifelor biomasei native și modificate au fost de aproximativ 2 și respectiv 3 μm (Figura 4.22). - Modificarea chimică a biomasei de Corynebacterium glutamicum prin reacția cu anhidrida succinică Capacitatea biosorbției Methylene Blue cu biomasa de Corynebacterium glutamicum (bacterie gram-pozitivă) se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celulelor active care cresc, rezultând desprinderea și eliberarea parțială a fungului în mediul de creștere. Aceste probleme au fost eliminate prin utilizarea rețelei fibroase a buretelui loofa (LS) și a lemnului de papaia într-un procedeu nou de imobilizare a hifelor fungice (Iqbal și al., 2005, Iqbal și Saeed, 2005). Matricea biostructurală a acestor materiale obținute din plante are o arie a suprafeței extinsă, depresiuni și cavități care le fac ideale pentru imobilizarea hifelor fungice. Aplicarea acestui sistem pentru adsorbția coloranților
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
într-un procedeu nou de imobilizare a hifelor fungice (Iqbal și al., 2005, Iqbal și Saeed, 2005). Matricea biostructurală a acestor materiale obținute din plante are o arie a suprafeței extinsă, depresiuni și cavități care le fac ideale pentru imobilizarea hifelor fungice. Aplicarea acestui sistem pentru adsorbția coloranților a fost relatată printr-o serie de date preliminare (Iqbal și Saeed, 2007). Studiul a fost extins apoi pentru utilizarea buretelui loofa ca material de imobilizare pentru entraparea fungului Trichoderma viride. Noul sistem
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fază intermediară denumită dikariofaza ce este reprezentată prin miceliu secundar cu celule cu câte doi nuclei. Această fază intermediară dikariofaza este foarte scurtă la ciupercile din cl. Zygomycetes și Oomycetes, este de mai lungă durată la Ascomycotina fiind reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina unde constituie miceliul secundar și miceliul terțiar al carpoforilor. Ultimii produși de sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
instalării și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei au viabilitate redusă (1 oră). Înmulțirea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și uscării, pe plantă se găsesc fructe mici, brune, ce se usucă, în paralel cu fructe mari ce sunt veștede și nu se maturează. Vasele conducătoare sunt brunificate, dar mai slab ca la fusarioză și sunt astupate de tile sau hife miceliene. În cazul atacurilor incipiente, simptomele pot dispare dacă se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Agentul patogen Verticillium dahliae Kleb., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca este o saprofită de sol care, după
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de conidioforii și conidiile ce apar în centrul acestor pete. Conidioforii sunt simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona ochiurilor. Ciuperca formează rar bazidiofructe a căror rol
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona ochiurilor. Ciuperca formează rar bazidiofructe a căror rol nu este bine încă stabilit în patogeneza agentului. Bazidiosporii, în cazul în care apar, pot fi vehiculați de vânt și pot produce infecții pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
posesoare ale enzimei celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place, până ce copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul ajutor: cariul o dijmuiește de parte din hifele ei, Împâslitura albicioasă ascunsă privirii noastre care-i alcătuiește majoritatea corpului. Iar ulmul e supus extincției, În Europa cel puțin, tocmai de această cârdășie. La zid cu cei doi tâlhari, am spune. Numai că În lume asta nu există nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
calea infecției tuberculilor de cartof cu Erwinia carotovora pv. carotovora. Depunerea de caloză. Imediat după pătrunderea patogenului în plantă, aceasta reacționează prin două căi: mobilizarea substanțelor existente și producerea de ”arme” chimice noi. Prima constă prin acumularea în celule, în fața hifelor a unor substanțe caracteristice pereților celulari. Această masă are sau nu o formă precisă și poartă numele de papilă. Papila este constituită în principal din caloză (b 1,3 glucan) și din celuloză (b 1,4 glucan) și încapsulează hifa
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
hifelor a unor substanțe caracteristice pereților celulari. Această masă are sau nu o formă precisă și poartă numele de papilă. Papila este constituită în principal din caloză (b 1,3 glucan) și din celuloză (b 1,4 glucan) și încapsulează hifa penetrantă, ceea ce nu-i mai permite avansarea în țesuturi. Lignina, una dintre cele mai importante substanțe ale peretelui celular, este un polimer al diferiților derivați al fenilpropanului. Țesutul fungistatic, ca barieră lignificată, este de găsit mai ales la speciile de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
rubrum, iar Trichoderma viride față de Pythium sp., Monilia laxa, Alternaria porri, Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Verticillium alboatrum etc. Unele specii de Penicillium inhibă dezvoltarea agentului patogen Gäumannomyces graminis etc. De asemenea, s-a evidențiat că miceliul speciei Trichoderma hamatum penetrează hifele de Rhizoctonia solani prin liza pereților celulari cu ajutorul enzimelor b-1,3 glucanază și chitinază. Folosirea antibioticelor și fitoncidelor. Antibioticele sunt produse de metabolism ale unor ciuperci sau bacterii, care deși au un cost ridicat, se extind și în combaterea bolilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
identificate unele tulpini de Trichoderma sp. și de Gliocladium virens, eficiente în combaterea ciupercilor Sclerotinia sp. și Rhizoctonia sp., dar care au efect și asupra unor specii de Fusarium și Pythium. S-a constatat, că pe lângă combaterea fizică (împiedică penetrarea hifelor sau le strangulează) efectuată de tulpinile de Trichoderma, acestea secretă unele substanțe antifungice, care acționează asupra patogenilor. Ciuperca Verticillium chlamydosporium este utilizată în combaterea unor nematozi ai cerealelor, cartofului, cât și a nematozilor cu chiști ai sfeclei. Ciuperca produce atacul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
făinare și ruginile care se dezvoltă pe samulastră. Ca tratament biologic se recomandă unele filtrate din bacterii de sol și în cazul depășirii pragului de toleranță, tratamente prin pulverizare cu produse bogate în siliciu, care măresc rezistența frunzelor la penetrarea hifelor miceliene sau cu sulf care reduce circumstanțele favorabile infecției. Atacul de Gaeumanomyces (Ophiobolus) se poate reduce printr-o rotație corespunzătoare, prin reducerea îngrășămintelor cu azot și amplasarea culturii pe terenuri drenate. Cercetările întreprinse privind combaterea biologică a acestei specii au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de lipide comparativ cu celulele vegetative, ceea ce le conferă acidorezistență și hidrofobie. Constituenții anorganici Pe lângă apă, peretele celular al drojdiilor conține unii cationi divalenți (Ca2+, Mg2+) și ionul fosfat . Ionii de Ca2+ reglează dimorfismul, dovedindu-se necesitatea lor pentru creșterea hifelor. Absența Ca2+ determină reversia ciupercii la forma de drojdie. 1.1.1.3. TOPOGRAFIA CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor privind topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ele trebuie să scape de o energie care nu ar face altceva decât să le mărească excesiv temperatura. De altfel, majoritatea vieții ciupercii se petrece la Întuneric, În sol, sub frunzar ori În adâncul lemnului, ca o Împâslitură de fire, hife cum le spun specialiștii. Pentru scurtă vreme, adică cât au nevoie pentru Înmulțire, ele generează acele corpuri de fructificare, pe care le numim ciuperci și care nu constituie decât o mică parte a organismului și a vieții lui. Iar acele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fapt o extindere a gimnoplastului, capabil a adera pe suprafețe uneori foarte mari (de ordinul dm2, ca mixomicetul Fuligo septica [84]); sifonoplastul (3), de fapt un plasmodiu ramificat; miceliul (4), formă evoluată, deosebită de celelalte trei ca fiind un filament (hifă) rezultat prin juxtapunerea lineară a foarte multe celule, inclusiv cu ramificarea hifelor. Primele două forme (1, 2) sunt responsabile în special de coroziunea prin depolarizare (prin consumarea oxigenului) (v. §2.3.4.4.5), aerare diferențiată (v. §2.3.4
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mari (de ordinul dm2, ca mixomicetul Fuligo septica [84]); sifonoplastul (3), de fapt un plasmodiu ramificat; miceliul (4), formă evoluată, deosebită de celelalte trei ca fiind un filament (hifă) rezultat prin juxtapunerea lineară a foarte multe celule, inclusiv cu ramificarea hifelor. Primele două forme (1, 2) sunt responsabile în special de coroziunea prin depolarizare (prin consumarea oxigenului) (v. §2.3.4.4.5), aerare diferențiată (v. §2.3.4.4.3), precum și altele ce presupun aderarea la substrat. Lipsa, în numeroase
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special de efecte mecanice, hidraulice și termice, nu neapărat de inițierea coroziunii, prin aspectul pâslos, rugos, ușor de îmbâcsit cu particule abiotice, pe care îl capătă depunerea biotică; în cele din urmă hifele, care sunt relativ lungi, constituie un fel de armătură a depozitului. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că unele ciuperci au membrana gelificată [84], cele arătate capătă o relevanță mai mare. Rămâne să mai subliniem faptul că anumite părți ale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de protozoare, caracterizat prin prezența unuia sau mai multor flageli, cu ajutorul cărora acest organism se poate deplasa fung - organism heterotrof, din încrengătura Mycophyta la care, la majoritatea speciilor, este vorba de un corp micelar, unicelular au pluricelular, adică filamente ramificate (hife) Ψ - punctul de neutralitate redox în mediul curent (rH 28,3) G - greutate gen - v. sistematică genom - set complet de cromozomi, moștenit de la părinți; în extensie, întreaga informație, cuprinsă în cromozomi, prin care se reconstituie individul continuator al generației anterioare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unui parametru, indiferent dacă fizic, chimic, biochimic, biologic (individual sau populațional), ecologic și chiar informatic, acțiune - proprie sau externă sistemului de referință - menită a asigura sistemului „un viitor“ i, I - intensitatea curentului electric izidie - mică excrescență pe suprafața talului, conținând hifele ciupercii și câteva alge, care se poate detașa generând un nou lichen încrengătură - v. sistematică l - lungime lamelibranhiat - sin. bivalvă liză - proces prin care un organism unicelular sau o celulă din componența unuia pluricelular se dispersează; prima etapă este distrugerea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este distrugerea membranei celulare, urmată de disiparea în mediu a conținutului celular; procesul este urmarea acțiunii unui factor xenobiotic care depășește limitele tolerabile sau ale morții λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară, prezent doar la eucariote mixotrof - calitate a unui organism de a folosi succesiv/alternant, temporal sau spațial, autosau heterotrofia, ca o reacție la condițiile de mediu specifice variabile - tot
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]