121 matches
-
4 cămine date spre folosința Soc. Române de Cruce Roșie de către alte instituțiuni. III. Crearea unui sistem comun de evidență, în toate activitățile comune intrărilor și ieșirilor refugiaților, precum și organizarea unei fișe speciale sociale. IV. Cercetarea și aplicarea măsurilor de higienă și sănătate în fiecare cămin, precum și mijlocirea procurării efectelor de îmbrăcăminte și alte nevoi. V. Formarea de echipe speciale alcătuite din două-cinci conducătoare și asistente sociale, care pe lângă personalul administrativ din fiecare cămin a realizat legătura individuală și imediată cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de Comisia specială de pe lângă Academia Română. Între 1949 și 1952, e redactor la revista „Licurici”, apoi tehnician-documentarist la Institutul de Studii și Proiectări Energetice (1952-1954), reporter la „Viața culturală a Capitalei” (1958- 1960), corector la Editura Medicală (1960-1961), casier-colector la Cooperativa Higiena (1962-1964), corespondent comercial la Întreprinderea Industrial export (1968-1969), redactor și secretar științific la publicația „Romanoslavica” (1969-1974), redactor la Centrul de Documentare pentru Arhitectură și Sistematizare (1974-1975) și traducător la Întreprinderea Electronica (1975-1976). Debutează în 1949, în revista „Licurici”, în același
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
ales, când oare, pe plăci minunate, Mini va putea privi structura deplină a trupului sensibil? Va vedea coardele și clapele substanței sufletești acum impalpabile? Aste lucruri să le fi știut doctorul Rim? Atunci ar fi putui să se dovedească o higiena preventivă sufletească care să cruțe de atâtea mizerii carnea noastră, în care simțirea își infiltrează răul; . . . Doctorul Rim să fi știut cum se fac din necazuri vorbele ... și încă nu sunt destule vorbe . . . atâtea senzații nu și-au coagulat încă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cutie de crete colorate În mână. Eu am fost totdeauna un luptător Împotriva sistemului: se rugase de mine cu cerul și cu pământul secretarul de partid. Zicea că să-mi tund pletele, care nu erau În concordanță cu normele de higienă morală acceptate de stat. Am refuzat Întotdeauna cu demnitate. Dar, pentru că eram cel mai performant dintre intelectuali, m-au lăsat În pace cu claia mea creață și mi-au trasat sarcina să le explic tuturor pe Înțeles cum că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câte ceva ! Am auzit că s-au făcut trăsuri de ambulanțe și de farmacie, că s-au adus, în fine, sterilizatoare și etuve. Ba chiar că am avea și trenuri sanitare, cu băi, cu tot dichisul. Să vedem, să vedem. Pentru că higiena populară este pentru noi călcâiul lui Ahile, revine, cu încăpățânată blândețe, Profesorul. își îndeplinește cu răbdare datoria sa de gazdă : să ignore controversele copilărești și să aducă din nou în conversație un subiect interesant și moral, astfel ca periculoasa electricitate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
rămas al sătenilor iar școala a redevenit școală deși era vacanță. În toamnă ne-am vărsat în compania a 4-a sanitară sub comanda colonelului Filip, de locul lui din comuna Dagâța, fostul județ Roman. S-a format Serviciul de Higienă și Profilaxie numărul 10 unde am fost încadrat și eu în calitate de comandant al plotonului trupei. De această dată însă eram în Alexandria risipiți pe unde se găsiseră clădirile necesare. Eu stăteam în gazdă la o mare boieroaică, Brădulescu, chiar peste
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
știe mult mai bine decât tine ce se petrece acolo înăuntru, pentru că a studiat asta și a văzut tot acest proces de atâtea ori. Tu trebuie să te îngrijești doar să mănânci bine, să faci mișcare, să te preocupi de higienă, să bei compot de prune pentru că cel mai mare dușman al femeei aflate în starea ta e constipația, să împărtășești cu soțul tău toate prin câte treci și, mai cu seamă, să faci în continuare ceea ce-ți face plăcere
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
era, pe de o parte, reclama din Universul, ziar popular, citit, cum spuneau redactorii lui, și-n mahala, dar și la Palat, iar, pe de altă parte, strădaniile farmacistului Vasiliu, cel care exploata stabilimentul. Fiind membru marcant în consiliul de higienă al Bucureștilor, își luase prin surprindere colegii când își investise toată averea personală ca să deschidă o baie cu instalații de ultimă oră. Prețurile fiind modice, locul era pentru toate buzunarele și, măcar la clasa a II-a, cu 1 leu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
devălmășie în care „totul este neprevăzut, totul este întîmplare, accident”. Pentru liderul constructivist, adept al „simplității” unui nou clasicism funcționalist, geometrizant și abstract, racordat pulsului novator al Occidentului, accidentul e o „emblemă” a capitalei României: „Accidente de circulație, accidente de higienă, acidente de arhitectură. Accidente sînt și regulamentele cari «organizează» construcția fiindcă nu există nici răspundere, nici orientare. Accident este și așa-numitul stil românesc. Dacă vreodată călătorilor străini Bucureștii s’au înfățișat sub o formă simpatică, azi ei vor pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Își pierdeau locul de muncă. În 1954, tăierea rituală, conform cu principiile casrutului, este oprită de Ministerul Alimentației - vom nota, ca un fapt de oarecare semnificație, că ministrul respectivului departament era Pascu xe "Ștefănescu"Ștefănescu, el Însuși evreu - pe motive de... higienă (!). A fost necesară intervenția șef-rabinului Dr. M. xe "Rosen"Rosen la numărul unu al regimului, xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej, pentru a se ridica interdicția 1. Dar aceasta va fi reluată periodic, fie pe plan central, În 1963, fie local, cum a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cu prețuri fixate de primărie și desigur că cele date Tipografiei naționale sunt cele mai mici. Apoi faptul despre care "contribuabilul" au auzit "șoptindu - se la primărie" este asemenea neexat. Nu este adevărat că secretariul a retipărit Raportul consiliului de higienă, ci numai capitolul asupra mișcărei populației. Tipografia putea să renunțe ușor la câștig, pentru că asociații sunt așa de călduroși amici ai coreligionarilor d-lui Goldner încît înșiși au dorit răspândirea cât se poate de mare a acestor date. Cât despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se restabilesc la centru, într-o casă amenajată în acest scop, neexistând un local propriu. Dintr-un Atestat de clasele primare rurale, aflăm disciplinele școlare studiate în cei patru ani: „Citirea; Scriere; Catihismul; Istoria sacră; Istoria românilor; Geografia; Gramatica; Aritmetica, Higiena; Dreptul Administrațiv.” Posesorul acestui atestat din 18 iulie 1871 a fost Petrache Cucoaneș din Salcia, tatăl notarului Alexandru Cucoaneș și al lui Sandu Cucoaneș (Chitic), el obținând calificativele eminente pentru primele șase discipline și prima pentru celelalte patru. Numărul atestatului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
necesități: vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu de manipulat, trebuiau prefăcute; era necesară repararea unei șuri, ca și a gardului înconjurător. În general, îndeplinirea acestor recomandații complete, aspectul în sine, "foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-au găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Târgu Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oct. 1900. 96. C. I. Parhon, Sur les lipoïdes des glandes génitales. Leur importance dans la physiologie, la pathologie et la thérapeutique, Rev. șt. med. (București) 1912, nr. 11. 97. C. I. Parhon, Secțiunea internă a ovarului și opoterapia ovariană, Higiena (București), 1913, nr. 29, p. 1. 98. C. I. Parhon, Asupra acțiunii fiziologice și terapeutice a lipoizilor glandelor genitale, Comunicare la Congresul național de medicină (București), aprilie 1914, 11 p. 99. C. I. Parhon, Involution estivale des caractères sexuels secondaires
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
testiculaire chez les cobayes et les lapins, C. R. Soc. Biol., 1926, t. XCV, p. 792. 101. C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Association de la tétanie à la migraine ophtalmique (în colaborare cu Gh. Werner), Bull. et. Mém. de la Soc. méd. des hopitaux de Paris, 11 ianuarie 1926, t. L, nr. 2. 125. C. I. Parhon, Constituție, temperament și caracter, Almanahul sănătății și higienei, București, 1909. 126. C. I. Parhon, Note sur la formule leucocytaire dans la manie et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
higienei, București, 1909. 126. C. I. Parhon, Note sur la formule leucocytaire dans la manie et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena, București, 1912, nr. 5. 128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni, Higiena, București, 1912, nr. 11. 131. C. I. Parhon, Obiectul neuropatologiei și psihiatriei. Metodele lor de cercetare, Revista științelor medicale, București, februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni, Higiena, București, 1912, nr. 11. 131. C. I. Parhon, Obiectul neuropatologiei și psihiatriei. Metodele lor de cercetare, Revista științelor medicale, București, februarie 1913, nr. 2. 132. C. I. Parhon, Quelques mots sur les aliénés criminels et les criminels aliénés, Archives de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Botez, Istoria psihologiei, op. cit. 125 Henri Roger, Éléments de psycho-physiologie, Paris, 1946. 126 Bulletins et mémoires de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie et endocrinologie, 1927, nr. 3. 127 Ibidem, 1927, nr. 3. 128 Revista Științelor Medicale, 1930, nr. 10. 129 Higiena, București, 1912, nr. 11. 130 Ibidem, nr. 5. 131 Archives de sociologie et de criminologie, București, 1914, nr. 1. 132 Noua revistă medicală, 1937, nr. 9. 133 Idem. 134 Idem. * Aceeași concepție are și Gh. Marinescu (România medicală, 1963, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și pofta de a munci, conștiinciozitatea, hărnicia, răspunderea, stăpânirea de sine și devotamentul către o viață activă”. Al doilea scop al acestui tip de educație este „priceperea chipului cum se înlănțuiesc interesele tuturor și ale patriei în special, precum și priceperea higienei corporale, practicarea acestei priceperi și exercitarea stăpânirii de sine, a dreptății, a devotamentului și a unei conduceri înțelepte în viață sub călăuzirea unui puternic simț de răspundere personală”. Primul țel al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică”, cel
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cursuri generale și prin propagarea cunoștințelor profesionale. Cursurile se adresau adulților cu o anumită instrucție, micilor meseriași, păturii mijlocii: meșteșugarilor, calfelor și ucenicilor, micilor negustori. Acestora li se ofereau cursuri de cultură generală, „aritmetică aplicată operațiunilor practice”, „noțiuni elementare de higienă și științe fizico-naturale aplicabile întrebuințării vieții”, cunoștințe de istorie și geografie, un curs de „instrucție civică”, morală și religioasă, muzică și desen. În ceea ce privește lărgirea și adâncirea cunoștințelor profesionale, se ofereau cursuri practice (pentru dulgheri și zidari, pentru tabaci și pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
românilor de Ispirescu, Iancu Jianu de N.D. Popescu, Furnica de Emil Gârleanu, Viața și pildele lui Esop ș.a. La întrunirile culturale se vorbește despre „istoria românilor până la Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri, se rulează filme documentare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
organele de conducere al Prefecturei, Primăriei și Poliției, într’o strânsă colaborare și cu ajutorul poporului (subl.ns.), au făcut tot ce a fost posibil pentru restabilirea ordinei, pentru întreținerea pieței cu produse alimentare, asistență socială din toate punctele de vedere (higienă, îmbrăcăminte, alimente), crearea de mijloace financiare și reorganizarea instituțiilor, dar acestea nu sunt încă totul pentru a ne putea apropia de normal”. Urmând cursul firesc al unui astfel de document, autorul (autorii) a(u) enumerat o lungă listă de necesități
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1941, comandantul Forțelor de Apărare Interioară, generalul de divizie Hariton Dragomirescu, trimitea Prefecturilor din țară pe teritoriul cărora se aflau lagăre de prizonieri sovietici, o recomandare foarte importantă: „...comandanții detașamentelor dela lucrări la CFR și drumuri (...) să ia măsuri în ceea ce privește higiena prizonierilor, cazarea lor și îngrijirea celor bolnavi în infirmerie, întrucât lagărele de prizonieri au răspândiri prea mari și n’au personal suficient”. De asemenea, erau așteptate propunerile instituțiilor ce aveau la muncă evrei sau prizonieri pentru asigurarea adăposturilor în caz
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]