103 matches
-
9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex praecox, Carex pseudocyperus, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Dintre insecte putem întâlni pe: Lucanus cervus (rădașca), Orthetrum cancellatum. Lacul de acumulare Chirița reprezintă un biotop
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezintă astfel: precipitațiile medii anuale: 572 mm din care: primăvara: 156,5 mm, vara: 210 mm, toamna: 115,5 mm, iarna: 90 mm, în perioada de vegetație: 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus pannonicus obsigă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex otrubae, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Epipactis helleborine, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp., Salvinia natans, Thalictrum flavum, Utricularia vulgaris. B. Fauna: Nevertebratele sunt reprezentate prin: lipitori (Hirudo medicinalis), crustacee racul de râu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
motiv brațele moarte aflate în incinta îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Asarum europaeum, Asparagus officinalis ssp. pseudoscaber, Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată prin specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna Insecte: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Biotopul unic este în măsură să asigure reproducerea și conservarea unor pești autohtoni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: Biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă iar vegetația este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curg curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele u umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi d diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în imediata apropiere a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
crassifolium, Camphorosma annua, Halimione verrucifera, cătrănică sălbatică - Artemisia santonicum, albăstrică - Aster tripolium, sică - Limonium gmelini, iarbă de sărătura - Suaeda confusa ce formează asociații vegetale specifice de sărături. Unele specii de pe malul pârâului Ileana, formează comunități de lizieră cu ierburi înalte, higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Aceste comunități conțin speciile: pipirig - Schoenoplectus lacustris, rogoz - Carex vulpina, rogoz - Carex distans, cervană - Lycopus europaeus, cupa vacii - Calystegia sepium, stuf - Phragmites australis, rogoz - Carex riparia, rogoz - Carex hirta, rogoz - Carex acutiformis
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
rogoz - Carex distans, cervană - Lycopus europaeus, cupa vacii - Calystegia sepium, stuf - Phragmites australis, rogoz - Carex riparia, rogoz - Carex hirta, rogoz - Carex acutiformis, lăcrămiță - Catabrosa aquatica, papură - Typha latifolia, ce reprezintă o bună diversificare în componența floristică și structurală a vegetației higrofile din sit. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management Sărăturile din Valea Ilenei reprezintă un sit de importanță comunitară, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
cu orientare preponderent estică, este un revers de cuestă ocupat în principal de terenuri agricole, în timp ce versantul stâng este o frunte de cuestă improprie agriculturii, acoperită în principal de pajiști. Suprafețele plane localizate în lungul luncii, sunt acoperite de vegetație higrofilă și halofilă. Pe lângă altitudine și pantă, care influențează determinant cantitatea de precipitații care cade într-un bazin hidrografic și procesul de scurgere al apei la suprafață și în subteran, în evoluția generală a procesului scurgerii intervine și gradul de fragmentare
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
în sit sunt în Anexa nr. 12 la Planul de management, iar informații biologice/ecologice în tabelul nr. 5. Informații biologice/ecologice despre habitatul Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, cod 1530 Habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 Datele generale cu privire la distribuția habitatului în sit sunt în Anexa nr. 13 la Planul de management, iar informații biologice/ecologice în tabelul nr. 6. Informații biologice/ecologice despre habitatul Comunități
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
montan și alpin, cod 6430 Datele generale cu privire la distribuția habitatului în sit sunt în Anexa nr. 13 la Planul de management, iar informații biologice/ecologice în tabelul nr. 6. Informații biologice/ecologice despre habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 păiuș-Festuca valesiaca, bărboasă - Botriochloa ischaemum, pir - Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
1530 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului cod 1530 E.2. │Codul unic al tipului de habitat │1530 H.3. H.4. 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a habitatului Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 Atribute care descriu starea de conservare a habitatului cod 6430 Grosimea medie a │10-15 cm Tendința stării de conservare a tipului de │Stabilă │ │ │habitat, din punct de vedere a suprafeței
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
sitului au compoziție floristică, structură și condiții staționale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstațiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara și la începutul verii. În zona joasă, microdepresionară, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită rupturilor de pantă și stagnărilor de apă, ceea ce favorizează instalarea unei vegetații higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc și pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Caleophora bucovinella, cu arie limitată în această zonă. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se găsește un singur tip de habitat de importanță conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanță conservativă, de zone ruderale și drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici, s-a
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
cm. Menținerea lor va determina pierderea caracterului de pajiște și sărăcirea în specii. Se constată și o tendință de descreștere a suprafețelor, alunecărilor de teren care generează rupturi de pantă, microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări de intensitate mare sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate, sursă de specii ruderale, unele chiar buruieni invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor, existența unor drumuri agricole
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Miniștrii nr. 1.149/1932, consolidându-se statutul său în 1971, prin Decizia de Consiliu Județean Suceava nr. 443. Climent Horeanu realizează o sinteză a vegetației și studii asupra covorului vegetal al zonei, descriind 13 asociații vegetale, atât în ceea ce privește asociațiile higrofile, cât și cele xero-mezofile și xerice caracteristice versanților. Ultimul inventar floristic al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare cuprinde 306 specii de cormofite, aparținând unui număr de 224 genuri, încadrate în 64 de familii. În ceea ce privește originea fitogeografică a taxonilor, regăsim
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fânețele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie, cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiștile stepice de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
conservare. Pe alocuri, se constată o tendință de scădere a suprafețelor, datorată unor cauze naturale. Cea mai serioasă amenințare o constituie alunecările de teren, care generează rupturi de pantă și microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
6410, ocupă aproximativ 0,2-1% din suprafața sitului. Ele se găsesc în porțiunile cu mici stagnări de apă din microdepresiunile generate de alunecările de teren. Starea lor de conservare este nefavorabilă, datorită oscilațiilor nivelului apei, dar și interferenței cu vegetația higrofilă, dominată de stuf și pipirig, care tinde să le substituie. Specia dedițel - Pulsatilla patens, menționată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, are o populație consistent�� în Fânețele seculare Ponoare. Evaluările cantitative, pe parcursul unui singur an, au evidențiat un număr
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]