123 matches
-
acțiuni, a unor legi economice obiective, ceea ce este foarte adevărat, căci potrivit acestor legi în orânduirea capitalistă micile țări sunt subjugate de cele mai puternice și, cel de al doilea element, potrivit căruia Principatelor Române li se rezerva soarta unui hinterland al Mitteleuropei. De ce mijloace trebuia să uzeze însă Austria și pe cei căi trebuia ea să pășească pentru a îndeplini misiunea indicată de Stein ? În primul rând, era nevoie, după părerea acestuia din urmă, ca austriecii să aibă conștiința însemnătății
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Stein, formarea Mitteleuropei însemna pasul decisiv în concentrarea forțelor germano-austriece, înfăptuirea condițiilor necesare menite să înlesnească expasiunea economică și politică a țărilor germane și să ducă la transformarea Orientului, în general, și a Principatelor Dunărene, în particular, într-un hinterland al Mitteleuropei. Marile probleme și evenimente interne și internaționale ale Austriei și ale țărilor germane (unitatea Germaniei, relațiile dintre Prusia și Austria, războaiele franco-austriece și austro-prusiene etc.), ascensiunea relativ rapidă a Principatelor Dunărene au constituit tot atâtea piedici în calea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a perfecționat sistemul impozitelor, iar în politica religioasă a urmărit să asigure unitatea statului prin preeminența creștinismului. Constantin a urmărit întărirea apărării provinciei prin noi construcții la Noviodunum, Histria și Tomis. Scythia avea o poziție geo-strategică deosebită făcând parte din hinterlandul ce asigura securitatea noii capitale, Constantinopol. Zona Dunării de Jos a fost supusă în continuare atacurilor externe, carpii și goții au atacat în sudul Dunării, în Tracia și Sciția Mică (Dobrogea), în anii 315-316, 318-319. În anii 331-332, goții și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și ajungând la hotarele cetăților grecești de pe malul pontic. Noile cercetări asupra romanizării sudului Dunării dovedesc că linia aceasta de demarcație este oarecum artificială, deoarece Macedonia și o mare parte din regiunile sudice erau latinizate sau măcar bilingve. Prin urmare, hinterlandul sud-dunărean constituia, în secolele II-III, o bază mult mai solidă pentru pătrunderea latinei dincolo de Dunăre. În ceea ce privește profunzimea romanizării, Brătianu atrage atenția asupra unui aspect nu mai puțin interesant: de unde ne-am fi așteptat la o romanizare mai serioasă într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuințe bogate, aparțineau acelor fruntași (căpetenii de obști), unei categorii sociale suprapuse, față de care locuitorii satelor din jur se aflau în raporturi de dependență. Fortificația era un centru de convergență al unei întregi zone rurale-ea nu putea exista fără un hinterland de sate cu locuitori, care prestau munca pentru fruntașii ei. Aceste complexe teritoriale (fortificații și așezări) erau reședințe ale căpeteniilor unor formațiuni politice, centre ale organizării teritoriale. O dată cu secolul al X-lea, aceste realități politice erau menționate în scrieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Conform unei practici a lumii medievale, teritoriile fără stăpân sau neorganizate sub aspect social-politic, mai ales cele împădurite, deveneau proprietatea personală a regelui, la fel ca și teritoriile ocupate prin luptă. Acestea erau împărțite în "districte" delimitate teritorial, cu un hinterland variabil în jurul unei cetăți și care ulterior devenea comitat. În fruntea comitatului, regele numea un om de încredere, comitele, cu atribuții administrative, juridice, fiscale și militare. La început, comitatele erau foarte întinse teritorial, corespunzând voievodatelor din secolele X-XI: Bihor, Timiș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar între Prut și Nistru, zona de la est de Lăpușna, din apropierea Nistrului, împrejurimile Orheiului. Să precizăm că în preajma acestuia (Orheiul) se afla un centru militar, administrativ și politic al Hoardei de Aur. Situația demografică în împrejurimile Cetății Albe-oraș (port) și hinterland-aici populația era mai rară. În jurul acestor arii de locuire s-au conturat, în perioada aceasta, formațiuni teritorial-politice al căror nume nu-l cunoaștem, care apoi s-au închegat într-un stat la est de Carpați. Tabloul complet al lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a smulge neantului fiecare petec de realitate; o lume/realitate aflată, e drept, în continuă surpare, deoarece ofensiva „umbrelor” înlătură orice obstacol, configurând un sfârșit previzibil. De altfel, frecvența imaginilor sexual-viscerale se explică tocmai prin tentativa de a delimita un hinterland protector. Încercând să împiedice disiparea cosmosului, eul liric densifică aglomerările de materie, împrăștiind sânge și înmulțind numărul sexelor: „menirea mea-i să strâng masiv în pântec/ o tragică risipă./ și ca să uit coșmarul acestei vieți/ aș vrea să-mi fie
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
produse indigene, de la alimente la autoturisme -, și nici corupția. În plus, cel puțin micul sector al pieței țărănești și cooperatiste funcționa pe o piață dacă nu liberă, măcar puțin reglementată, permițând atât obținerea unor venituri suplimentare pentru gospodăriile țărănești din hinterlandul marilor orașe, cât și „spălarea” banilor proveniți de pe piața neagră. Toate aceste activități - și altele, precum ocupațiile „liberale”, adică avocatura, medicina etc. - produceau venituri sensibil sporite pentru o pătură redusă numeric, dar influentă, de „întreprinzători” ai economiei socialiste, uneori ele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de vară (1996) au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar Jumătate plus unu (1976) cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Uniunea Scriitorilor acordându-i și Premiul Opera Omnia (1997). Își construiește, cu mijloace modeste, o casă-refugiu la Pietroșița, în hinterlandul piemontan al Târgoviștei natale, unde obișnuiește să petreacă lungi perioade. A colaborat, cu fragmente de proză, eseuri și articole, la „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Familia”, „Litere” ș.a. Importanța lui S. în peisajul literar postbelic e superioară aceleia
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
coloratură,/ Deși are/ O prea mignonă făptură/ Și nici nu locuiește pe lac,/ Ci într-un copac,/ Apare/ Numai în roluri de solistă.// De-aceea broasca e melancolică și tristă” (Doamna Broscvary). În fine, pe de o parte, versul din Hinterland (2003) constituie, aidoma celui din Personae, un exercițiu de recuperare a unor formule lirice aproape uitate, iar pe de altă parte, volumul marchează o revenire, de o virulență necenzurată, la obsesia esențială a autorului: opoziția dintre un mod de existență
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
1995; Unde se află poezia?, Târgu Mureș, 1996; Paradigma poeziei moderne, București, 1996; Antropologie culturală și folclor, București, 1996; Eseu asupra poeziei moderne, Chișinău, 1997; Tea, Botoșani, 1998; Personae, Brașov, 2001; Sinapse, Brașov, 2001; Și animalele sunt oameni!, Brașov, 2002; Hinterland, Brașov, 2003; Poeme alese (1975-2000), postfață Al. Cistelecan, Brașov, 2003. Antologii: Antologia poeziei generației ’80, pref. edit., Pitești, 1993; Antologie de poezie modernă. Poeții moderni despre poezie, București, 1997. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253-254; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
reciclare postmodernă a convențiilor narative și legitimată tot de un pretext ciberneutic: în localitatea Straja, o triadă de afaceriști veroși deschid o firmă de computere, iar narațiunile se ordonează după un algoritm al comenzilor virtuale. În rest, povestirile figurează un hinterland provincial în care distopicul se insinuează progresiv într-o atmosferă cehoviană. De pildă, în Preview/Previziune, lui Lori i se descoperă în clasa a șasea o miopie gravă, și băiatul e nevoit să poarte ochelari. Nu faptul în sine e
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
contribuții. SCRIERI: Achim „Filăru”. Despre lume și oameni, Brașov, 1913; Elocvința frackelui Ladislau. Cartea părintelui Reteveiu, Sibiu, 1923; Lămurirea ucenicilor. Raportul docintelui ambulant în penziunea Ierofteiu Cucu despre activitatea Comitetului teatral din Ardeal și în jur, Sighișoara, 1924; Eroii din „Hinterland”, Sighișoara, 1925; Gheorghe Cârțan, Sibiu, 1927; Tempi passati, București, 1931; Oameni de ispravă, Sibiu, 1939; George Dima, București, 1955; Tempi passati. Evocări, pref. Mircea Zaciu, București, 1965; Scrieri, îngr. și pref. Petronela Negoșanu, București, 1974. Repere bibliografice: Teodor Neș, Oameni
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
mai toată luna. Părul negru, lipsit de luciu, părea din cale-afară de inert. Purta un tricou cu Frankenstein, pantaloni scurți, creponați, și teniși albi, de pânză, fără șosete. ― Iat-o pe domnișoara Stephanides, spuse domnul Obiect. ― Bine-ai venit În hinterland. Jerome se ridică În picioare și-i strânse mâna tatălui său. Urmă o tentativă de Îmbrățișare. ― Unde-i mama? ― E sus și se Îmbracă pentru petrecerea la care tu ai Întârziat deja incredibil de tare. Și starea ei de spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un exemplu concludent că genurile și speciile literare se întrepătrund spre folosul și nu dauna lor. Spațiul și timpul (cronotopul) sunt coordonate referențiale totuși într-o operă epică, nu putem face abstracție de ele, pentru că există acolo o lume, un Hinterland, cum îi zice același Nicolae Manolescu în opera citată mai sus, stând sub zodia curgerii (panta rei) și a stărilor conflictuale, ori cel puțin un început cauzal și o permanentă trecere spre un final înscris pe o orbită antropologică. Și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
chiar pe acest pământ acum două milenii. Trebuie să fi fost înspăimântător să te uiți la o clădire atât de înaltă, cu pereții și colonadele sale întinzându-se atât de departe, încât făceau ca restul Ierusalimului să pară doar un hinterland 1. Mergi spre vest, tinere, și găsește calea spre orașul model... Lui Maggie îi veni să râdă de simplitatea acestui lucru. Guttman fusese și ingenios, și limpede, dacă știai unde să cauți. Maggie își dădu seama că fusese și minuțios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Estetica nouă“ (nr. 63), „Cubism“ (nr. 71), „Colorit“ (nr. 73), jalonează, mai mult sau mai puțin convingător, o direcție plastică. Dincolo de unele naivități, „Însemnări de artă“ sintetizează destul de bine opțiunea avangardiștilor (fie ei expresioniști, dadaiști, constructiviști, abstracționiști sau suprarealiști) pentru hinterlandul canonului european, pentru marginal și refulat: „arta copiilor, arta populară, arta psihopaților, a popoarelor primitive sînt artele cele mai vii și mai expresive, fiind din adîncimi, organice, fără cultura frumosului (...) Gotică, asiriană, romanică, caldeeană, indică, persană, egipteană, etruscă sînt arte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Japan, ed. by Gerald Janecek and Omuka Toshimaru, New York, 1998, p. 32). Fără îndoială, aceste observații sînt parțiale, exagerate, eronate în bună măsură. Ele indică însă - asemenea multor altor abordări contemporane - un simptom al interesului pentru importanța factorului „periferic”, de hinterland european și extraeuropean, în discutarea avangardelor istorice. Complexul pe care îl am în vedere (și care explică obsesia definirii identitare a culturii române moderne) include întreaga suită de complexe culturale identificate de către Mircea Martin: „complexul” originii umile, „complexul” existenței periferice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu reclame pentru Minitelul roz și cu 60% voturi pentru Frontul Național. După halta Peillon-Saint-Thècle, intră Într-un tunel; la ieșirea din tunel, În lumina orbitoare, Djerzinski zări În dreapta silueta halucinantă a satului Peillon, cățărat pe stânci. Străbăteau așa-numitul hinterland al Nisei; oameni din Chicago sau Denver veneau să-i admire frumusețile. Intrară apoi În defileul râului Roya. Djerzinski coborî În gara Fanton-Saorge; nu avea nici un bagaj; era sfârșitul lunii mai. Coborî În gara Fanton-Saorge și merse pe jos vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de locuitori, cinci universități, și cunoaște o intensă viață culturală)33. Pietro Cingolani a demonstrat într-un studiu al său34 că din Mărginea (o comună nu departe de Iași) s-a activat un flux migratoriu către o zonă precisă din hinterlandul torinez; și că cele două comunități, cea de origine și cea din Italia, au menținut și mențin legături, așa încât se profilează un fel de continuum cultural și social, dincolo de distanța geografică care le desparte. Până la urmă, "lungul drum" de la România
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
dată drept o necesitate în sistemul apărării colective, pe care Anglia preconiza să-l organizeze împotriva lui Hitler. Prin perversitate, diplomație și forță, Germania urmărea „liniștea în regiunea (Balcanilor - n.n.) cu materii prime”, care reprezenta pentru Berlin o parte a „Hinterlandului său natural” în care România era principalul furnizor. Dar, pacea după care „tânjea” guvernul României a fost literalmente spulberată de „bomba” știrii despre semnarea la 23 august 1939 a Pactului Molotov-Ribbentrop. În noua conjunctură tratativele anglo-franco-sovietice au devenit inutile, duse
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
operațiuni de vînzare și cumpărare a bunurilor și serviciilor între firme, satisfacerea populației locale și comerțul cu alte regiuni. Regiunile dezvoltate ale lumii constituie un sistem de economii naționale polarizate, fiecare articulîndu-se în jurul unei arii centrale metropolitane și a unui hinterland înconjurător. Unele din aceste arii ar putea fuziona pentru a forma regiuni mai mari. Fiecare nod metropolitan este un loc unde se intersectează o multitudine de rețele specializate, dar complementare de activități economice, asociate unei vaste piețe a muncii, totul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
uităm că aceste capitale au apărut pe rutele ce legau Muntenia de burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice orașe comercial meșteșugărești prospere, atât Sibiul, cât și Brașovul aveau nevoie de un hinterland. Ca să ajungă la Dunăre, pentru a se continua spre Constantinopol, prin vadul de la Giurgiu Ruse (Rusciuc), drumul de la Brașov traversa Pasul Bran, trecând prin Câmpulung Muscel, iar cel de la Sibiu, Pasul Turnu Roșu, în direcția Curtea de Argeș. Ulterior, deoarece ruta prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a domeniului arabofon în ansamblu. De asemenea, este în măsură să construiască diagrame ale ierarhiilor de potențial regional și să stabilească nișa teritorial-funcțională ce îi este hărăzită fiecărui stat și fiecărei grupări zonale, configurându-i astfel locul, identitatea proprie și hinterlandul de influență în spațiul politico-geografic. 4.1. Rețelele infrastructurilor critice - armătura geostrategică a spațiului teritorial Infrastructurile critice constituie așadar sistemul nervos al organismelor teritoriale și în același timp căile circulatorii pe care rulează fluxurile interne ale sistemelor teritorial-regionale, calitate în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]