52 matches
-
este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI (m. longus colli) Originea este pe tuberculii anteriori
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a tecii acestui mușchi; - submandibulară, care împreună cu fascia propriuzisă formează loja pentru glanda submandibulară; - parotidiană, care împreună cu lama superficială delimitează loja parotidiană. Lama pretraheală (lamina pretrahealis) Lama pretraheală ocupă spațiul dintre cei doi mușchi omohioidieni. Se inseră: - superior: pe osul hioid; - inferior: pe marginea posterioară a claviculei, fața posterioară a sternului precum și pe țesutul conjunctiv al mediastinului anterior. Din lama pretraheală se desprind 2 prelungiri: - una viscerală, care va înveli organele: trahee, esofag și corpul tiroid; - alta vasculară, care va îmbrăca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
amigdalian inferior sau, alteori, se deschide în CAE, trecând pe sub nervul facial, ceea ce face foarte anevoioase disecția și ablația ei completă. Chiste și fistule congenitale mediane Tratament Exereza chirurgicală completă a chistului și a traiectului fistulos, cu rezecția corpului osului hioid, pentru a se evita recidivele. Recidivele sunt mult mai dificil de disecat. Este recomandabil ca, înainte de extirparea chirurgicală, să efectuăm investigațiile paraclinice necesare, pentru a evidenția starea tiroidei prin ecografie și scintigrafie. Aceasta se face cu scopul de a se
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
amigdalian inferior sau, alteori, se deschide în CAE, trecând pe sub nervul facial, ceea ce face foarte anevoioase disecția și ablația ei completă. Chiste și fistule congenitale mediane Tratament Exereza chirurgicală completă a chistului și a traiectului fistulos, cu rezecția corpului osului hioid, pentru a se evita recidivele. Recidivele sunt mult mai dificil de disecat. Este recomandabil ca, înainte de extirparea chirurgicală, să efectuăm investigațiile paraclinice necesare, pentru a evidenția starea tiroidei prin ecografie și scintigrafie. Aceasta se face cu scopul de a se
ORDIN nr. 1.284 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
verbal faptul că echipa de anestezie a efectuat toate procedurile de evaluare a dificultății de respirație a pacientului. Pot fi folosite tehnici de testare a dificultății de respirație a pacientului, cum ar fi: clasificarea Mallampati, distanța tiro-mentală (distanța dintre osul hioid și protuberanța mentală sau între vârful cartilajului tiroid până la mento) sau scorul Bell House Dorι. În mod categoric, evaluarea obiectivă a capacității de respirație a pacientului este mai importantă decât alegerea metodei în sine, mai ales datorită faptului că decesul
ORDIN nr. 1.529 din 13 decembrie 2013 privind aprobarea Listei de verificare a procedurilor chirurgicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257517_a_258846]
-
combinațiile unui șir de trăsături morfologice și etologice ca reprezentant al genului Panthera, precum și ca reprezentant al pisicilor mici ("Felinae"). De exemplu, craniul lui privind structura creierului este foarte asemănătoare cu craniul reprezentanților mari ai genului "Felis", dar are "osul hioid", care este tipic reprezentanților genului "Panthera". Din cauza asemănării aspectului exterior cu cel al leopardului, el s-a socotit un timp îndelungat ruda acestuia, dar cercetările genetice efectuate au arătat relația sa apropiată cu tigrul, după care au fost încercări de-
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
sunt relativ scurte. Picioarele leopardului zăpezilor sunt largi și masive. Ghearele de pe picioare sunt retractabile. Urmele sunt mari, rotunde, fără nici un semn al vreunei gheare. Leopardul zăpezilor, comparativ cu alte feline mari, nu poate răcni, în ciuda osificării necomplete a osului hioid, care, după cum se credea, le permitea felinelor mari să urle. Noile studii arată că această abilitate se datorează altor caracteristici morfologice a laringelui, care este absent la leopardul zăpezilor. În pofida construcției aparatului hioid ca la felinele mari ("Panthera"), prezența «urletului-mârâit
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
poate răcni, în ciuda osificării necomplete a osului hioid, care, după cum se credea, le permitea felinelor mari să urle. Noile studii arată că această abilitate se datorează altor caracteristici morfologice a laringelui, care este absent la leopardul zăpezilor. În pofida construcției aparatului hioid ca la felinele mari ("Panthera"), prezența «urletului-mârâit» lipsește. «Torsul» are loc atât la inspirație, precum și la expirație — ca la felinele mici ("Felis"). El poate doar să miaune, mârâie, șuiere și să producă sunete zgomotoase. Metodele de sfâșiere a prăzii sunt
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
consistență moale, cântărind 15-30 gr, având doi lobi de formă ovală, ce se dispun de o parte și de alta a laringelui și traheii, uniți printr-un istm; în 50-60% din cazuri, o prelungire, lobul piramidal, se întinde înspre osul hioid. Are o capsulă proprie ce trimite prelungiri în interiorul glandei. Ea este învelită într-o dedublare a fasciei cervicale mijlocii, aderentă de trahee, teaca vasculonervoasă în care se află artera carotidă, vena jugulară și nervul vag. Anterior, glanda vine în raport cu mușchii
Glandă tiroidă () [Corola-website/Science/311161_a_312490]
-
cea a omului, diferită fiind acuitatea, mai scăzută la tigri. Vederea nocturnă este de șase ori mai bună decât cea a omului. Laringele este situat mai adânc decât la majoritatea mamiferelor și este legat printr-o conexiune sinovială de osul hioid. Structura coardelor vocale și a laringelui îi permit tigrului să scoată sunete tipice felinelor, cum ar fi răgetul sau mârâitul. El poate emite și recepta infrasunete. Tigrii pot cădea victimă infecțiilor intestinale, care în 63% din cazuri sunt provocate de
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
fi fuzionate cu alte oase, cu oase primare formate în timpul vieții intrauterine sau se pot articula cu un singur os sau deloc. Oasele craniului sunt exemplul perfect pentru articulații fixe multiple, cele din urechea mijlocie ca articulații singulare, iar osul hioid ca nearticulat, fiind înconjurat doar de mușchi și ligamente. Oasele pelviene, coxalul (os pereche care împreună cu sacrococcigele formează centura pelviană), reprezintă oasele evoluate din oasele primare intrauterine, acesta fiind format din ilium, ischium și pubis. Astfel că la momentul nașterii
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
de oasele capului și gâtului (29), coloanei vertebrale (33) și ale cutiei toracice (27). Oasele capului și gâtului (29) sunt cele reprezentate de neurocraniu (8) și viscerocraniu (14) și oasele asociate în număr de 8 (6 oase auditive împreună cu osul hioid). Neurocraniul reprezintă oasele care intră în contact intim cu encefalul, iar viscerocraniu se referă la oasele feței. Scheletul apendicular uman este format din scheletul centurilor "și scheletul membrelor". Membrul superior este atașat de centura scapulară, iar membrul inferior de centura
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
în linia median anterioară a gâtului între bărbie și glanda tiroidă. În repaus, acesta se așază la nivelul bazei mandibulei în față, și la nivelul cea de a 3-a vertebre cervicale (C3), în spate. Spre deosebire de toate celelalte oase, osul hioid este distant articulat de altele prin mușchi sau ligamente. El este ancorat de mușchi din partea anterioară, posterioară și inferioară, ajutând la mișcarea limbii și la înghițire. El furnizează suport pentru mușchii podelei gurii de sus, a laringelui de jos și
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
coarne, cea mare și cea mică. Cel de-al doilea arc branhial dă naștere cornului mai mic și părții superioare a corpului central. Cartilajul celei de-al treilea arc branhial formează cornul mare și partea inferioară a corpului central. Osul hioid este osificat din 6 centre: 2 din corpul central, și unul din fiecare corn. Osificația în cornul mare apare înspre sfârșitul vieții fetale, iar în organism scurt după aceea, iar în cornul mai mic, în primul sau al doilea an
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
sfârșitul vieții fetale, iar în organism scurt după aceea, iar în cornul mai mic, în primul sau al doilea an de viață. Până la sfârșitul adolescenței legătura dintre corpul central și cornul mai mare este fibroasă. Următorii mușchi sunt atașați osului hioid: Osul hioid este prezent la multe mamifere. El permite o varietate mai mare de mișcări a limbii, faringelui sau a laringelui prin legarea fiecăruia una de cealaltă. Așezarea sa inferioară nu e unică la Homo sapiens, și nu permite scoaterea
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
fetale, iar în organism scurt după aceea, iar în cornul mai mic, în primul sau al doilea an de viață. Până la sfârșitul adolescenței legătura dintre corpul central și cornul mai mare este fibroasă. Următorii mușchi sunt atașați osului hioid: Osul hioid este prezent la multe mamifere. El permite o varietate mai mare de mișcări a limbii, faringelui sau a laringelui prin legarea fiecăruia una de cealaltă. Așezarea sa inferioară nu e unică la Homo sapiens, și nu permite scoaterea unui număr
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
cu un laringe mai coborât, bărbații nu produc o gamă mai largă de sunete decât femeile sau copii de de 2 ani. Mai mult, poziția laringelui la Neanderthal nu era un handicap pentru producerea de sunete. Odată cu descoperirea unui os hioid aparținând unui bărbat Neanderthal în Peștera Kebara în Israel s-a confirmat faptul că laringele lor era coborât, astfel având capabilitățile necesare de a vorbi. Totuși, alți oameni de știință pretind că morfologia osului hioid nu este un indicator în
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
sunete. Odată cu descoperirea unui os hioid aparținând unui bărbat Neanderthal în Peștera Kebara în Israel s-a confirmat faptul că laringele lor era coborât, astfel având capabilitățile necesare de a vorbi. Totuși, alți oameni de știință pretind că morfologia osului hioid nu este un indicator în poziția laringelui. Este necesar să fie luate în considerație baza craniului, mandibula, vertebrele cervicale și un plan de referință craniană. Din cauza din poziției sale, osul hioid nu este predispus la fracturi. Într-un caz de
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
Totuși, alți oameni de știință pretind că morfologia osului hioid nu este un indicator în poziția laringelui. Este necesar să fie luate în considerație baza craniului, mandibula, vertebrele cervicale și un plan de referință craniană. Din cauza din poziției sale, osul hioid nu este predispus la fracturi. Într-un caz de crimă, un os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
indicator în poziția laringelui. Este necesar să fie luate în considerație baza craniului, mandibula, vertebrele cervicale și un plan de referință craniană. Din cauza din poziției sale, osul hioid nu este predispus la fracturi. Într-un caz de crimă, un os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
de referință craniană. Din cauza din poziției sale, osul hioid nu este predispus la fracturi. Într-un caz de crimă, un os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
este predispus la fracturi. Într-un caz de crimă, un os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată și oamenii) au numai două perechi, iar păsările numai una. La păsări, totuși
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată și oamenii) au numai două perechi, iar păsările numai una. La păsări, totuși, și la unele reptile, corpul central al osului hioid este prelungit în față, creând un suport osos puternic pentru limbă. Maimuța urlătoare "Alouatta" are un os hioid pneumatizat, unul din puținele cazuri de pneumatizație postcraniană a oaselor din afara genului Saurischia.
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
totodată și oamenii) au numai două perechi, iar păsările numai una. La păsări, totuși, și la unele reptile, corpul central al osului hioid este prelungit în față, creând un suport osos puternic pentru limbă. Maimuța urlătoare "Alouatta" are un os hioid pneumatizat, unul din puținele cazuri de pneumatizație postcraniană a oaselor din afara genului Saurischia.
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]