45 matches
-
amintit, ceea ce a dus și la pierderea în timp a sensului. Din numeroasele refrene întâlnite în colecțiile de colinde, ne vom opri la cele mai stranii, și aparent imposibil de înțeles: Iaho! Ler, Doamne, Ler, Io-Leroi Valerunda ( apud Vasile Lovinescu-Dacia Hiperboreeană Ed. Rosmarin 1994). Vom încerca să analizăm pe rând elementele componente, întreprindere care a cerut mult discernământ și argumentare științifică, pornind de la ideea că aceste forme sunt comprimări ale unor cuvinte ce în străvechime trebuie să fi avut un sens
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ezoterice din iconografia și literatura cultă, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Petru Bejan, Iași, 1993; Interpretarea ezoterică a unor basme și balade populare românești, București, 1993; Mitul sfâșiat. Mesaje străvechi, îngr. și introd. Petru Bejan, Iași, 1993; Dacia hiperboreeană. Steaua fără nume, București, 1994; Jurnal alchimic, pref. Florin Mihăescu, Iași, 1994; Scrisori crepusculare, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București, 1995; O icoană creștină pe Columna Traiană, îngr. Roxana Cristian, Florin Mihăescu și Dan Stanca, București, 1996; Dacia hiperboreană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
cu alte vorbe, toate figurile simbolismului astenic. Bacovia este tradus aici în codul unei retorici ceremonioase. Sunt și sugestii ce trimit la Lucian Blaga (între ele o definiție a dragostei ca „blânda stare de orbire”) sau la Nichita Stănescu („os hiperboreean”, îngeri care trec cu aortele deschise de hotarul dintre zi și noapte etc.), de unde se poate deduce că pentru poet comunicarea lirică începe printr-o asumare solemnă a emblemelor tradiționale și moderne. Z. poartă cu orgoliu insignele acestei retorici și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
-o în 1971 și care dispune de un pedigriu celebru, dominat de genele lui "Domaine Musicale". Paul Mefano și-a educat vlăstarul încă de la început după codul etic al geometriei variabile și sub tutela principiului conform căruia compozitorul, ca un hiperboreean aflat în contratimp cu efemerul, opune efectului de seră produs de noile medii de difuzare ale muzicii, intensitatea trăirii "on line", săvârșind astfel acel salt spectaculos de la crisalida partiturii la fluturele performanței interpretative. Așa s-a făcut că "2e2m" s-
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și solomonarul, Medeea se ridică în văzduh fie pe spatele unor „balauri înaripați” (ibidem, VII, 350), fie pe „un nor adunat printr-o vrajă” (ibidem, VII, 424). i) Tot „călătoare prin nori” în care trase de balauri sunt zeițele Artemis „Hiperboreeana” (= Bendis ?) (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 51) și Ceres - zeița recoltelor și patroana agriculturii. Într-o legendă relatată de Ovidiu, Ceres își împrumută vehiculul aerian unei nimfe, pentru ca aceasta să ajungă într-o „țară vecină cu sciții”, la lăcașul daimonului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
darul de a zbura de către Boreas (135). Boreas este o perso- nificare draconomorfă (cu aripi și coadă de șarpe) a vântului de nord, care-și avea lăcașul într-o peșteră din muntele tracic Haemus. p) Să-l mai amintesc pe hiperboreeanul Abaris (secolele VII- -VI î.e.n.), așa cum apare acesta în tradiția antică. Preot al zeului Apollo Hiperboreeanul, Abaris era și el un „călător prin văzduh” (aerobates), având ca vehicul o săgeată de aur. Chiar numele său pare să-i confirme această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coadă de șarpe) a vântului de nord, care-și avea lăcașul într-o peșteră din muntele tracic Haemus. p) Să-l mai amintesc pe hiperboreeanul Abaris (secolele VII- -VI î.e.n.), așa cum apare acesta în tradiția antică. Preot al zeului Apollo Hiperboreeanul, Abaris era și el un „călător prin văzduh” (aerobates), având ca vehicul o săgeată de aur. Chiar numele său pare să-i confirme această aptitudine : gr. a-baris = „fără greutate, ușor” (așa cum apare la Aristotel, Despre cer, 1, 8, 16
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt într-un fel sau altul legați de zonele „nordice” (față de greci). Iată câteva argu- mente în acest sens : - mulți dintre ei sunt preoți ai unui zeu „nordic” pe care grecii l-au asimilat cu Apollo, adăugându-i (u)toponimul „Hiperboreeanul” ; - Orfeu, Musaios și alții sunt traci ; - Abaris vine în zbor din Hiperboreea ; - Aristeas (sau doar sufletul acestuia), sub formă de corb (Plinius, Naturalis historia, VII, 174), îi vizitează, „posedat de Apollo”, pe sciți, hiperborei și alte populații „nordice” pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu uităm că Artemis e soră geamănă cu Apollo). Această idee apare pregnant la Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat de Medeea” (Povestiri minunate, 105). Se știe însă că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au fost introduse de către traci în Grecia : la Atena (cf. Hesychios și Xenophon), la Pireu (cf. Platon) etc. În legenda relatată de Diodor (Biblioteca istorică, IV, 52), Medeea pune pe fiicele lui Pelias, regele Tesaliei, să o invoce pe Artemis Hiperboreeana cu făclii aprinse într-o noapte cu lună, în timp ce vrăjitoarea o cheamă pe zeiță cu „lungi rugăciuni [descân tece] în limba colhică”. Tot despre o procesiune nocturnă cu torțe, în cinstea zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ușoară, pleoapele Înroșite și să asculți murmurul mării ca pe un cîntec Îndepărtat; În Hiperboreea cresc aceleași ierburi calde ca și În Elada, dar ele nu decad și nu putrezesc; arbori Înalți și luminoși foșnesc În afara timpului și dacă un hiperboreean ar lovi cu securea unul din acești arbori, tăietura s-ar deschide ca un surîs; nimic din acestea nu lipsea grecilor În realitate, numai că În Hiperboreea ele nu expirau niciodată... Două fecioare hiperboreene erau Înmormîntate la Delfi unde au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
expresionist: "și plouă mărunt, topind pământul/ sub oasele albe, și nu pot să aleg.../ Stau cu o lopată în mână, între două gropi,/ și nu pot, în ploaia măruntă/ să aleg prima pe care voi astupa-o". "Elegia e opta Hiperboreeana" urcă în zonele reci, propice creației. Trimiteri se pot face la Eminescu, la poezia lui G. Călinescu și la Camil Petrescu: "Aș vrea să fugim în/ Hiperboreea/ și să te nasc viu,/ urlând, alergând, zdrobită de zimții/ cerului vinețiu". Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont și, trecând prin Rimbaud ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual poate continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
filtrată prin elegiile lui A. E. Baconsky. Un scepticism domol răzbate din versuri ca acestea: „Nu poți străbate iarna / Până la capăt. Cuprins ești / În prima ninsoare, în fulgii / Acoperindu-ți umerii - semne de întrebare” (Hibernală). Nostalgia și hieratismul domină peisajul hiperboreean, e „o pace deplină, cum n-a mai fost” (Elice). Și în placheta următoare, Ora crepusculară (1993), pendularea între amintire și banalitatea cotidiană este rostită pe un ton temperat, cu nuanțe livrești, creând o ambianță proprie. Autorul găsește surse poetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
oștirii geților este înfrînt rău de către Tettius Iulianus. Acesta ia numele de Hiperboreanu (victor Hi-perboreo namen ab orbe tulit - învingător, a luat de pe lume numele de hiperbo- rean). Scriitorul Clement din Alexandria în Stromata spune că profetul dacilor, Za-molsis este hiperboreean. Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: ,,regiunile udate de Tanais/ Don și Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei. Și Marțial, într-o epigramă adresată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei. Și Marțial, într-o epigramă adresată soldatului roman Marcellin scrie: ,,Soldat Marcellin tu pleci ca să iei pe umerii tăi cerul hiperboreean și astrele polului getic”. Numai să nu ne tîmpim! Același autor numește victoria lui Domițian asupra lui Gezino ,,hiperboreus triumphus” și mai departe: ,,De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori și-a scăldat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]