66 matches
-
construcții sintactice neobișnuite), nonsensul (contradicție logică între termenii enunțului), para doxul (afirmație contrară unei opinii general acceptate). Corectitudinea constă în respectarea normelor limbii literare actuale, la toate nivelurile: ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile emițătorului, prin selectarea celor mai potrivite mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
construcții sintactice neobișnuite), nonsensul (contradicție logică între termenii enunțului), para doxul (afirmație contrară unei opinii general acceptate). Corectitudinea constă în respectarea normelor limbii literare actuale, la toate nivelurile: ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile emițătorului, prin selectarea celor mai potrivite mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pare bun." " Am fost de trei ori la Președinte și, de fiecare dată, satisfacțiile au fost orale." Un observator atent și răbdător va descoperi în puținele exemple citate majoritatea mecanismelor lingvistice care produc comicul de limbaj: cuvinte deformate, etimologie populară, hipercorectitudine, lipsa de proprietate a termenilor, polisemia, contradicția, asociațiile incompatibile, nonsensul, truismul, tautologia, construcțiile prolixe, interferența stilurilor... Nu e rostul acestor pagini să ofere explicații la fenomenul ilustrat anterior, însă pe cea mai importantă mă simt obligat să o sugerez prin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
constitués dans et par l'usage et objectivement marqués par leur position dans une hiérarchie des styles qui exprime dans son ordre la hiérarchie des groupes correspondants."62 Ca exemplu, autorul evidențiază trăsăturile de exprimare ale micii burghezii (tendința de hipercorectitudine, bunăvoință culturală) care manifestă un decalaj între cunoașterea a ceea ce se cuvinte spus și apreciat, conform culturii înalte, și mijloacele de a le realiza discursiv. Astfel se manifestă în actele de limbaj tensiunea dintre ceea ce este perceput drept conform cu statutul
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sintactice caracteristice (discontinuități, ezitări, acord prin atracție etc.), fiind, în același timp, mai permisiv decât codul scris față de trăsăturile popular-familiare și chiar regionale (construcții analitice, modificări de topică etc.). Situația de comunicare publică favorizează totuși și apariția unor fenomene de hipercorectitudine. Rapoartele de monitorizare, orientate practic și normativ, au pus accentul pe greșelile flagrante, pe abaterile sancționabile cultural și care funcționează ca stigmate sociale. Monitorizările au condus însă și la înregistrarea unui mare număr de fapte de limbă care nu intră
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilații există în continuare. Unele devieri față de normă apar mai ales la forma articulată enclitic a substantivului sau adjectivului (vezi Avram 1979): s-au înregistrat atât -i în loc de -e
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
știe, este forma articulată dragele (dragele mele, Național TV, 10.V.2008; TVR Cultural, 23.XI.2007)12. Ambele fenomene au fost explicate fonetic (prin asimilare sau disimilare), morfologic (prin analogie) și ca reacție la eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc destul de persistente. 3.1.2. Mai evidentă este incertitudinea vorbitorilor în folosirea desinențelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e și -i, urmate de articolul hotărât. Oscilațiile pot fi produse de concurența între desinențele de plural, cu care cele
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de feminin singular, genitiv-dativ, -e și -i, urmate de articolul hotărât. Oscilațiile pot fi produse de concurența între desinențele de plural, cu care cele de genitiv-dativ sunt (cu anumite excepții) omonime, dar și de fenomene fonetice, de analogie morfologică sau hipercorectitudine, care privesc strict genitiv-dativul (vezi Avram 1979, în 1987: 104−105). Formele în care, înainte de articol, la genitiv-dativ, apare -i în loc de -e sunt manifestarea unei tendințe populare destul de puternice, susținute de analogia cu numărul mare de forme în care secvența
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
la adjective: aspectul vechei ctitorii (TVR Cultural, 18.V.2008), așteptarea marei finale (Antena 1, 21.V.2008). Fenomenul e în parte tot analogic și, pentru că se opune unei tendințe simțite ca marcată popular, e interpretabil ca o formă de hipercorectitudine. Ambele tendințe ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 24.X.2007), o sută optzeci și două de centimetri la Postăvarul (Național TV, 16.III.2008, N24, 16.III.2008). Fenomenul ar putea fi descris ca unul de hipercorectitudine (reacție față de tendința de generalizare a formei invariabile de masculin), dar se explică și prin confuzia, la plural, între neutru și feminin (cf. Gruiță 2006: 199−200). Nu întâmplător, toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cazul lui al, ai etc. se explică prin complexitatea raporturilor implicate de folosirea lui" (Guțu Romalo 2000: 45). Și Avram (1997: 100) explică greșelile prin "atracția exercitată de forma atributului introdus sau/și prin nesiguranța vorbitorilor" și prin fenomene de hipercorectitudine. 21 Pentru ultimele două exemple, vezi și 5.4. 22 Acordul cu subiectul regentei este acceptat de GALR II: 382: "orientarea după un fals antecedent este permisă, acest tip de acord fiind foarte frecvent". 23 În aceste situații, în GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de proiecție unde se calculează trăsăturile phi ale sintagmei. Anexă Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale 78 Și în limba vorbită, și în cea scrisă se întâlnesc destul de multe oscilații în privința acordului verbului-predicat cu sintagmele cantitative, determinate de hipercorectitudine sau de ezitări de interpretare ale vorbitorilor. Am efectuat o mică statistică, cu scopul de a vedea în ce măsură se realizează fiecare dintre cele două tipuri de acord, cu N1 sau cu N2. Am avut în vedere mai multe nominale cuantificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
introdusă prin ceea ce, care s-ar acorda la persoana III-a sg., cea mai puțin marcată, conform ierarhiei acordului din (22). Nu este exclus nici acordul la singular, dar astfel de exemple sunt foarte rare și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1 plural este nearticulat, acordul se face la singular: (45) a. Trandafiri a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural, substantivul neutru poate "induce în eroare" vorbitorul, care utilizează o formă de feminin (corespunzătoare pluralului) la numeralele compuse terminate în unu. Pe lângă atracția exercitată de plural, o altă cauză pentru utilizarea formei de feminin la singular ar putea fi hipercorectitudinea, dorința de a nu greși: (14) douăzeci și una de procente pentru PSD (Realitatea TV, 28.VII.2007) avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 24.X.2007) Se așteaptă o maximă de douăzeci și una de grade (InfoPro, 1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formei de feminin a numeralului pe lângă un substantiv masculin (greșeală rar întâlnită): (15) tânărul de douăsprezece ani (Pro TV, 2.IV.2010) cel de-al doilea film, al douăzeci și douălea al seriei (Kiss FM, 1.XI.2007) Probabil prin hipercorectitudine sau prin emfază se poate explica utilizarea formei de feminin a numeralului atunci când numeralul nu are o utilizarea adjectivală, deci nu se acordă: (16) Vlad, alege-ți un număr între patru, cinci, douăsprezece sau paisprezece. (Radio 21, 14.XI.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care le vom discuta la momentul oportun), în primul rând datorită concepțiilor egalitariste impuse în cultura europeană de la 1789 încoace. Aceste concepții s au revigorat în secolul XX, atât prin violența comunistă, cât și prin bunele intenții, prin tendința de hipercorectitudine (politică!) a democrațiilor occidentale. Să nu uităm, însă, zicala care spune că drumul spre Infern este pavat cu bune intenții. Exagerarea concepțiilor egalitariste poate duce, uneori, la anihilarea încă din faza inițială a personalităților și, deci, la întreruperea progresului omenirii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mă intereseze multe lucruri, cum lucra Securitatea, pe cine proteja, pe cine supraveghea, cui făcea dosare și cu ce scop. Dar de la el nu puteai scoate nimic, era foarte bine instruit și mai ales îl admirăm în mod deosebit pentru hipercorectitudinea de care dădea dovadă, pentru a nu putea nimeni să-l șantajeze pe tatăl său. - Când am venit la întâlnire, Lăură, zise el, am luat deja o hotărâre. Că dacă ai să vrei, tot n-am să te las să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
antebelică, pentru cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care le vom discuta la momentul oportun), în primul rând datorită concepțiilor egalitariste impuse în cultura europeană de la 1789 încoace. Aceste concepții s au revigorat în secolul XX, atât prin violența comunistă, cât și prin bunele intenții, prin tendința de hipercorectitudine (politică!) a democrațiilor occidentale. Să nu uităm, însă, zicala care spune că drumul spre Infern este pavat cu bune intenții. Exagerarea concepțiilor egalitariste poate duce, uneori, la anihilarea încă din faza inițială a personalităților și, deci, la întreruperea progresului omenirii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și pe susținătorii albului absolut și pe cei ai negrului fără pată. Nu este de mirare că în felul acesta el atrage mînia tuturor și, în lipsa altor argumente, ajunge să fie desenat în tușe caricaturale. Mînat de acest spirit de hipercorectitudine Alexandru George nu iartă nimic. Ajunge să polemizeze pînă și cu autori de roman care descriu infidel anumite episoade din istoria noastră mai mult sau mai puțin recentă ( bombardarea Bucureștiului așa cum apare ea în romanul lui Mircea Cărtărescu, Orbitor), uitînd
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]