58 matches
-
superior (38 de săptămâni), cuboidal (40 săptămâni); disgenezia epifizară, carpală și tarsiană: nucleii de osificare apar târziu și sub forma mai multor puncte de osificare; afectarea șoldului: coxa-plana, coxa-vara, luxație de șold; disgenezie metafizară: corticala oaselor lungi este îngroșată și hiperdensă, apar linii de osificare neregulate; dismorfii osoase: vertebrale, baza craniului, întârzierea pneumatizării sinusurilor; densificări osoase; creșterea volumului selar. La adultul hipotiroidian se notează hiperdensificare osoasă și creșterea volumului șeii turcești. La hipertiroidieni, procesele sunt contrarii. La copii se poate nota
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
investigație imagistică de primă intenție pentru stabilirea diagnosticului corect. Examenul CT permite evidențierea fie a focarului hemoragic consecutiv rupturii, fie a leziunii vasculare propriuzise (în special după administrarea de substanță de contrast). Hemoragia poate fi sub forma unei colecții sanghinolente hiperdense localizată de cele mai multe ori în spațiile subarahnoidiene bazale (HSA) sau colecție sanguină organizată, eventual ruptă intraventricular (hematom). Deoarece în unele cazuri o HSA poate fi sub forma unor colecții sanghinolente extrem de reduse cantitativ, iar „sensibilitatea” CT pentru HSA scade progresiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
resângerării, crizelor, edemului, hidrocefaliei. Extensia intraventriculară apare la aproximativ 40% dintre hematoamele intraparenchimatoase și se asociază cu o mortalitate între 45 până la 80% [7,8]. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Investigația de elecție în stabilirea diagnosticului este examinarea Computer Tomograf. Colecția hemoragică apare hiperdensă în faza acută față de masa cerebrală (fig. 5.29), tinde a fi izodensă în fazele subacute (fig. 5.30) și hipodensă în fazele cronice. De asemenea, examinarea CT ne oferă relații despre localizarea hematomului, deplasarea liniei mediane, edemul cerebral și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
2,8,19]. Examenul CT poate evidenția o hemoragie intracerebrală ridicând suspiciunea unei malformații la un pacient tânăr sau fără factori de risc pentru apariția unei hemoragii (fig. 5.38). Pe examinarea CT simplă, MAV apare ca o formațiune spontan hiperdensă, care poate fi situată oriunde la nivelul creierului. De obicei are formă aproximativ triunghiulară, cu vârful îndreptat spre ventricul. Prin administrarea substanței de contrast, MAV va apărea net conturată, cu evidențierea arterelor nutritive și a venelor de drenaj [1]. Pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Secțiunile native permit și evidențierea înlocuirii țesutului normal cu țesut adipos (fig. 45), prezența eventualelor hemoragii intratumorale, lipiodolul acumulat intratumoral (fig. 46) în cazul în care leziunea a fost tratată anterior prin chemoembolizare transarterială (TACE), precum și prezența unor noduli spontan hiperdenși (de exemplu, noduli de regenerare) [8-10]. Aspectul CT variază în funcție de dimensiunea tumorii și momentul efectuării scanării față de momentul injectării substanței de contrast. Cele mai importante informații le oferă scanarea în fază arterială [11] Leziunile pot fi omise dacă nu se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
efectuării scanării față de momentul injectării substanței de contrast. Cele mai importante informații le oferă scanarea în fază arterială [11] Leziunile pot fi omise dacă nu se practică scanarea cu contrast în fază arterială [12]. În faza arterială leziunea apare tipic hiperdensă față de parenchimul hepatic din jur (fig. 44b), ca rezultat al aportului sanguin prin artera hepatică. Tumorile mari pot avea arii centrale de necroză, care rămân hipodense în această fază. În faza portal-venoasă comportamentul tipic al nodulilor CHC este de reducere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
ficatului. La pacienții cu ciroză cu virus hepatitic B sau C și mai puțin la cei cu ciroză alcoolică, nodulii de regenerare se mai numesc și noduli siderotici datorită încărcării lor cu fier endogen, ceea ce explică totodată și aspectul lor hiperdens pe secțiunile native. Unii dintre acești noduli, prin mai multe etape de carcinogeneză devin noduli displazici și apoi CHC [25,26]. Nodulii displazici prezintă atipii celulare ce nu întrunesc criteriile de malignitate. Pot prezenta displazie joasă sau înaltă. În cursul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
Aceste vase pot prezenta și dilatații anevrismale. Anevrismele vasculare intratumorale sunt prezente mai ales în CHC slab diferențiate. Capsula tumorală se definește ca un inel hipodens de 1-3 mm în jurul nodulului CHC pe secțiunile în fază arterială și care devine hiperdens pe secțiunile tardive [32]. Se pare că prezența capsulei este mai frecventă la pacienții cu ciroză virală C [33]. Cu cât diferențierea celulară este mai slabă tumora este mai hipodensă spontan, cu aspect mai inomogen pe secțiunile cu contrast și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80% cu fracturi ale craniului. Ca frecvență, HE este localizat în regiunea temporo-parietală, polul frontal și polul occipital (fig. 3.10 a, b). Imagistic, pe investigația CT apare o colecție extranevraxială, biconvexă, hiperdensă, cu efect de masă asupra parenchimului cerebral. HE supraacute apar ca și colecții hiperdense neomogene, cu arii hipodense în interior, HE acute apar ca și colecții hiperdense, în cazul HE subacute și cronice, densitatea colecției variază în funcție de stadiul de degradare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
frecvență, HE este localizat în regiunea temporo-parietală, polul frontal și polul occipital (fig. 3.10 a, b). Imagistic, pe investigația CT apare o colecție extranevraxială, biconvexă, hiperdensă, cu efect de masă asupra parenchimului cerebral. HE supraacute apar ca și colecții hiperdense neomogene, cu arii hipodense în interior, HE acute apar ca și colecții hiperdense, în cazul HE subacute și cronice, densitatea colecției variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei, izodensă cu parenchimul cerebral în HE subacut și hipodensă față de parenchimul cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.10 a, b). Imagistic, pe investigația CT apare o colecție extranevraxială, biconvexă, hiperdensă, cu efect de masă asupra parenchimului cerebral. HE supraacute apar ca și colecții hiperdense neomogene, cu arii hipodense în interior, HE acute apar ca și colecții hiperdense, în cazul HE subacute și cronice, densitatea colecției variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei, izodensă cu parenchimul cerebral în HE subacut și hipodensă față de parenchimul cerebral în stadiul cronic. Când HE este urmarea unui sinus venos lezat, acesta se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție hiperdensă, lentiformă, planconvexă, cu marginea externă netedă și marginea internă, adiacentă la suprafața creierului, neregulată (fig. 3.14 a-b). - HSD supraacut - colecție hiperdensă neomogenă, cu zone de hipodense în interior. - HSD subacut - colecție izodensă cu parenchimul cerebral, cu iodofilie la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție hiperdensă, lentiformă, planconvexă, cu marginea externă netedă și marginea internă, adiacentă la suprafața creierului, neregulată (fig. 3.14 a-b). - HSD supraacut - colecție hiperdensă neomogenă, cu zone de hipodense în interior. - HSD subacut - colecție izodensă cu parenchimul cerebral, cu iodofilie la nivelul durei pe secțiunile post-SDC, secundar revascularizării. În HSD cronic - colecție cu densități lichidiene, hipodensă comparativ cu parenchimul cerebral (fig. 3.15 a-
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
B”. Formula de calcul este: DLM = A/2-B (fig. 3.17). HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ Hemoragia subarahnoidiană (HS) posttraumatică apare în mod obișnuit concomitent cu hematoame intra- sau extraaxiale. CT-ul poate pune în evidență HS de diverse mărimi. Apar imagini liniare hiperdense la nivelul șanțurilor și girurilor emisferice, coasei creierului, marginilor libere ale incizurii tentoriale, acumulări hiperdense (hemoragice) în cisterne (fig. 3.18 a-b). Deoarece în traumatologie HS sunt mici, este uneori nevoie de RMN și anume secvența FLAIR care pune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
HS) posttraumatică apare în mod obișnuit concomitent cu hematoame intra- sau extraaxiale. CT-ul poate pune în evidență HS de diverse mărimi. Apar imagini liniare hiperdense la nivelul șanțurilor și girurilor emisferice, coasei creierului, marginilor libere ale incizurii tentoriale, acumulări hiperdense (hemoragice) în cisterne (fig. 3.18 a-b). Deoarece în traumatologie HS sunt mici, este uneori nevoie de RMN și anume secvența FLAIR care pune în evidență hemoragia mai bine decât CT-ul [10,11]. HIGROMA SUBDURALĂ Higroma este o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
bazali. În general, examenul CT și RMN au sensibilitate egală în depistarea contuziei hemoragice. Totuși, în faza supraacută, contuzia edematoasă poate fi decelată cu acuratețe prin imagistica RMN. Examinarea CT evidențiază în stadiul precoce leziuni hipodense corticale difuze cu arii hiperdense în interior (aspect dat de hemoragiile peteșiale). În stadiul acut (24-48 ore) se vizualizează multiple leziuni hipodense, însoțite de accentuarea edemului cerebral, care poate exercita efect de masă asupra structurilor cerebrale adicente; hemoragiile peteșiale se transformă în hematoame. În stadiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig. 3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea axonală difuză (LAD) este un tip de leziune posttraumatică frecventă în TCC închise. LAD apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
axonal, transsecțiune axonală și bulbi axonali de retracție (fig. 3.25 a-c) [12,13]. Mai puțin frecvent LAD apar în talamus, capsulă, fornix, pedunculuii cerebeloși. Leziunile edematoase difuze pot fi hemoragice, edematoase sau mixte. Examenul CT evidențiază leziuni punctiforme hiperdense (hemoragice) sau arii edematoase difuze în regiunile anatomice menționate. Examenul RMN, prin utilizarea secventelor clasice (T2-ponderate, FLAIR, echo de gradient), precum și a secvenței de difuzie (DWI), permite evaluarea cu acuratețe a LAD. Acestea apar în hipersemnal T2, FLAIR. Pe secvența
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
computerizată cu substanță de contrast pune în evidență HS în 98% din cazuri în primele 12 ore de la sângerare, 94% la 24 de ore, 50% în ziua a 7-a și 20% în ziua a 9-a de la sângerare. Sângele hiperdens este vizibil în cisternele bazale, interemisferic, valea Sylviană, șanțurile corticale și intraventriculare. Pe investigația CT axială în cazul anevrismelor multiple sângerarea poate fi cea care ne orientează spre anevrismul care s-a rupt. În sângerările perimezencefalice există posibilitatea să nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
clasifică în: anevrisme mici (2-3 mm), mijlocii (până la 2,5 cm) și gigante (peste 2,5 cm) [2]. Pot fi cu baza mică sau largă de implantare la peretele vascular. Imagistica CT: - hemoragia subarahnoidiană este prezentă sub formă de acumulări hiperdense (hemoragice) în cisternele bazale și șanțurile intergirale (examen CT nativ); - anevrismul patent se evidențiază sub forma unei formațiuni extraaxiale rotunde sau lobulate discret hiperdensă comparativ cu creierul, intens și omogen iodofilă (CT cu substanță de contrast); - anevrismul parțial trombozat: lumenul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
largă de implantare la peretele vascular. Imagistica CT: - hemoragia subarahnoidiană este prezentă sub formă de acumulări hiperdense (hemoragice) în cisternele bazale și șanțurile intergirale (examen CT nativ); - anevrismul patent se evidențiază sub forma unei formațiuni extraaxiale rotunde sau lobulate discret hiperdensă comparativ cu creierul, intens și omogen iodofilă (CT cu substanță de contrast); - anevrismul parțial trombozat: lumenul patent se încarcă cu SDC [2]; - anevrismul complet trombozat: priză SDC doar periferică [2]; - angio-CT multislice evidențiază anevrismul și originea acestuia (fig. 3.42
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
sau ovoidală a unui lung segment arterial. Se localizează în sistem vertebro-bazilar, mai puțin în circulația carotidiană. De obicei sunt de dimensiuni mari. Pot fi solitare sau multiple (dolicoectazie vasculară cu dilatație vasculară focală) [2]. Imagistica CT: - CT nativ - aspect hiperdens al vasului, calcificări parietale vasculare [2]; - CT SDC - lumenul vascular este iodofil, trombul nu captează SDC [2]; - Angio-CT - evidențierea anevrismului (ectazie arterială și lărgire focală fusiformă) (fig. 3.47). Imagistica RMN: pe secvențele T1WI și T2WI semnalul este variabil în funcție de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
tratament conservator, după faza acută se pot face și alte investigații angiografice. Pe de altă parte la cazurile cu deteriorare neurologică rapidă se evacuează inițial hematomul, apoi se efectuează investigațiile prin angiografie CT. Imagistica CT: - nativ - traiecte serpiginoase izo- sau hiperdense cu sau fără prezența calcificărilor parietale și a hemoragiei; - cu SDC - iodofilie intensă la nivelul nidusului vascular; - angio-CT - evidențierea nidusului, aferentelor arteriale și eferențelor venoase (fig. 3.49, 3.50). Imagistica RMN: - secvența T1WI semnalul variază cu fluxul, prezența sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
VENA GALEN Reprezintă o fistulă arterio-venoasă între arterele choroidale profunde și vena prosencefalică mediană Markowski [3]. Aspect imagistic: artere dilatate ce converg în vena prosencefalică mediană Markowski. Localizare: în cisterna qvadrigeminală [2,3]. Imagistica CT: - nativ - vena Markowski este ușor hiperdensă față de creier; sunt evidențiate hidrocefalia, calcificări parenchimatoase, atrofia, calcificări în peretele vascular (când sunt prezente) [2]; - examinarea CT cu SDC - gadofilie intensă la nivelul arterelor și venei prosencefalice mediane [2]; - angio-CT- evidențierea malformației. Imagistica RMN: - T1WI, T2WI - arterele dilatate (vid
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
acută poate face imposibil de vizualizat în anumite situații malformația, motiv pentru care este necesară reevaluare RMN după resorbția hemoragiei (fig. 3.58, 3.59). Imagistica CT: - nativ - normal în 30-50% din cazuri; când se vizualizează leziunea este rotundă/ovalară hiperdensă iar într-un procent mare din cazuri sunt prezente calcificarile intralezionale (40-60%) [2]; - post SDC cavernomul este foarte slab iodofil sau chiar neiodofil [2] (fig. 3.60). Recomandări imagistice: examen RMN cerebral nativ și cu SDC. Figura 3.58. RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]