KorAP: Find »[drukola/base=hipertensiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

131 matches

Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413

feminin, de vârstă mijlocie, provenind mai frecvent din regiunea de sud a țării și din mediul urban, cu un nivel mediu de educație și un venit mediu mai mic de 200 euro, sedentară, nefumătoare și conștientă de condiția sa de hipertensiv, dar fără control tera - peutic, nediabetică, asociind comorbidități (sindrom metabolic, obezitate viscerală și disli - pidemie) (21). Politici de sănătate publică în contextul bolilor cardiovasculare Pentru țările cu un venit scăzut și mediu, costul bolilor cardiovasculare reprezintă 51% din totalul cheltuielilor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484

lor în controlul tensional fiind similară. S-a dedus de aici că cel mai important este să se atingă obiectivele tensionale, decât să se selecteze medicamentele antihipertensive. Raportul cost/beneficiu este favorabil atât în studiul glicemic cât și în cel hipertensiv. În ambele cazuri tratamentul este mai costisitor, dar beneficiul rezultă din reducerea frecvenței complicațiilor și deci a costului lor. Concluzia vizează în mod special metforminul. Tratamentul intensiv al hiperglicemiei și al hipertensiunii nu scade calitatea vieții pacienților, în timp ce prin apariția

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407

nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La pacienții dializați, TA se corelează cu creșterea în greutate interdialitică la cei hipertensivi, dar nu și la cei normotensivi, ceea ce s-ar putea explica printr-un răspuns vasodilatator adaptativ la ultimii [Charra, 1999]. Hipersecreția unei substanțe ouabain-like, inhibitoare a Na+/K+ ATP-azei, sugerată de: creșterea Na+ intracelular în hematii, leucocite și celule musculare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Kininele Kalidina și bradikinina sintetizate la nivelul tubului colector și al vezicii urinare, prin acțiunea kalicreinei renale asupra kininogenului, au importante proprietăți vasodilatatoare și natriuretice. Kalicreina urinară raportată la creatininuria din 24 de ore este scăzută la pacientul cu IRC hipertensiv față de cel cu IRC normotensiv. Totuși, nu s-a demonstrat că excreția urinară de kalicreină reflectă producția intrarenală de kinine; prin urmare, interpretarea acestor date trebuie făcută cu prudență [Fournier et al., 1992]. 3.2. Prostaglandinele vasodilatatoare Excreția urinară de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
vasculare in vitro [Gogusev et al., 1994; Amarguellat et al., 1996], ceea ce ar putea contribui la HTA, prin remodelare vasculară și hipertrofia mediei. Profilactic, este important să se corecteze lent anemia, mai ales dacă pacientul este un actual sau fost hipertensiv. Obiectivul terapeutic trebuie să fie un hematocrit de 36%. în cazul apariției HTA secundare tratamentului cu EPO, se scad dozele sau se întrerupe administrarea acesteia, urmând a fi reluată ulterior în doză inferioară. Se poate asocia un tratament antihipertensiv oral

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
slab. HTA este un puternic factor predictiv al supraviețuirii grefei renale, fapt demonstrat de un studiu pe aproape 30.000 de primitori de TR cadaveric [Opelz et al., 1998]. Riscul de rejet este de 3,4 ori mai mare la hipertensivi față de normotensivi. Studii mai mici, unicentrice, au evidențiat de asemenea o corelație semnificativă între HTA și complicațiile cardiovasculare, inclusiv HVS, cardiopatia ischemică, ateromatoza carotidiană [Barbagallo et al., 1999] și mortalitatea cardiovasculară [Ponticelli et al., 1994]. Nu s-a demonstrat formal

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

Epidemiologia hipertensiunii arteriale la vârstnici Prevalența HTA în populația generală este alarmantă, cu diferențe importante între regiuni, și mai ales fără o modificare semnificativă a evoluției în ultimul deceniu. Din rapoartele OMS, prevalența la nivel mondial (date care includ și hipertensivi cu valori necontrolate sub tratament) este de 40% la adultul peste 25 de ani (2). Datele pentru Europa raportează o rată a prevalenței de 30‑45%, în relație directă cu nivelul socio‑economic, în timp ce în SUA rata estimată este de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
TAD), își menține rolul de predictor al morbidității și mortalității. Astfel, Silagy și McNeil afirmă în 1992 că riscul mortalității de orice cauză crește cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a TAS (23). Situația este diferită față de adultul hipertensiv tânăr și de vârstă medie, la care ambele componente ale TA sunt factori de risc. Din rezultatele Framingham Heart Study referitoare la impactul TAS și TAD asupra incidenței bolii coronariene la vârstnicul hiper - tensiv se desprind 3 idei (22):-riscul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
RA), efect nefavorabil asupra remodelării vasculare, interacțiunea cu hiperreactivitatea simpatică și activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRRA) (1) . Cu toate acestea, paradoxul obezității este discutat și în HTA a vârstnicului. De exemplu, o analiză din studiul INVEST arată scăderea morbi-mortalității la obezul hipertensiv vârstnic comparativ cu cel normo- ponderal (37). Hiperuricemia este un factor de risc discutat intens în literatura ultimilor ani, cu evidențe și în HTA la vârstnici (38). Explicația cea mai facilă este inducerea hiperuricemiei de către diureticele tiazidice, frecvent utilizate, deși

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
și creșterea variabilității TA cu vârsta amplificând așa-numitul efect „de alterare a răspunsului TA sistolice”. Diferențele TAS de aproximativ 22-26 mmHg între măsurarea clinică și prin ABPM au impus standardizarea metodei, pentru încadrarea corectă a vârstnicului ca normo- sau hipertensiv. În studiul PAMELA se concluzionează că (69): -TA pe 24 ore și TA diurnă, ca și TAS/TAD măsurate la domiciliu au valori mult mai scăzute decât TA clinică, încât limita superioară a normalului este stabilită la 120-130 mmHg/75-81

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
ceea ce infirmă interpretarea HTA de halat alb ca „reacție de alertă”; -diferențele între sexe la ABPM sunt minore; -rezultatele nu pot fi extrapolate peste 74 ani. HTA mascată este un fenomen și mai frecvent la vârstnici, estimat la 21-45% dintre hipertensivi (70), pentru care ABPM este utilă în mod particular. Variabilitatea TA pe termen scurt și într-un interval de 24 ore este un comportament normal al TA, ale cărei deviații patologice au impact prognostic. Hipertensivul vârstnic se caracterizează prin labilitatea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
această limită de vârstă (99). La vârstnici, majoritatea trialurilor includ pacienți cu HTA gradul II, la care reducerea riscului ECV este evidentă și concordantă. Afirmația este valabilă și pentru vârstnicii „foarte bătrâni”, conform datelor din trialul HYVET, 3.845 de hipertensivi peste 80 de ani fiind tratați cu indapamid perindopril (100). În fapt, aceste recomandări reiterează observațiile trialurilor de referință în HTA vârstnicului anterioare anului 2000 (cit. de 1,53,59,101). Astfel, trialurile EWPHE și STOP stabileau ca nivel optim

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
de consiliere. Trialul TONE aduce informații valoroase, de referință asupra beneficiului măsurilor nefarmacologice. Trialul, inițiat în 1995, urmărește rolul reducerii aportului de sodiu (zilnic < 80 mEq), al reducerii greutății corporale (≥ 10 lb) sau al ambelor în controlul TA la vârstnicii hipertensivi tratați (103). Astfel, scăderea ponderală cu 3,5 kg la hipertensivii de 60-80 de ani reduce TA în medie cu 4/1,1 mmHg. Restricția de sare are efect aditiv atât asupra scăderii ponderale, cât și a TA, care în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
eventuală asociere cu BC la hipertensivii de rasă neagră. Selecția inițială a drogurilor la vârstnici, dincolo de regulile generale referitoare la prezența afectării subclinice de organ și/sau a complicațiilor, trebuie să țină cont de comor - biditățile frecvente (2/3 dintre hipertensivi) (tabelul 3.2). Un aspect important este respectarea principiului terapiei combinate. Pe lângă beneficiile generale legate de farmacocinetica medicației, vârstnicul este inclus de sistemele de scoruri ale riscului cardiovascular în categoria riscului adițional înalt și foarte înalt. Algoritmele utilizate subliniază importanța

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
inclus de sistemele de scoruri ale riscului cardiovascular în categoria riscului adițional înalt și foarte înalt. Algoritmele utilizate subliniază importanța vârstei, mai ales pentru categoria peste 70 de ani. Suplimentar, prin asocierea comorbidităților, de exemplu, DZ sau prezența complicațiilor, vârstnicul hipertensiv aparține frecvent categoriei de risc foarte înalt. Din acest punct de vedere, deși BC și diureticele sunt opțiunile de preferat la vârstnici, schema terapeutică ar fi util să cuprindă droguri cu efecte anti-ATS ca IECA și sartanii. Un argument suplimentar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
asocierea a cel puțin două droguri trebuie utilizată pentru scăderea ris - cului ECV ulterioare. Același trial ACCOMPLISH susține combinația benazepril-hidrocloro- tiazidă, care reduce riscul absolut de ECV cu 2,2%. Un trial italian recent, care a inclus 4.961 de hipertensivi vârstnici cu comorbidități, susține beneficiul terapiei antihipertensive combinate asupra mortalității (108). Asocierile utile la vârstnici în funcție de tipul de complicație, susținute de datele din trialuri, sunt sintetizate în tabelul 3.3. O mențiune specială necesită octogenarii, la care, conform datelor din

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
Corola-publishinghouse/Science/736_a_1085

apoi catetere venoase periferice și venos central (jugular drept, ecoghidat). Paraclinic: sindrom inflamator, trombocitopenie, acidoză metabolică severă, tulburări de coagulare, hiperlactacidemie, retenție azotată, hemocultură și urocultură negative. S-au efectuat ecografie abdominală; radiografie pulmonară; RMN cerebral, puncție lombară (LCR clar, hipertensiv, glicorahie, proteinorahie, celularitate crescută, cultură negativă). Rezultate: S-a interpretat cazul ca și șoc septic, suspiciune meningococemie, purpură fulminans. S-a intubat oro-traheal, s-a ventilat mecanic, s-a administrat antibiotic i.v., HHC, bolusuri de ser fiziologic, NaHCO3, suport

CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ioana Bența, Daniela Mitrofan, Daniel Nour, Daniela Dreghiciu, Florina Saşcă, Elena Chintoan, Lucia Cinezan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1085]
Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280

Reflexul baroreceptor de tip bradicardic este, de asemenea, blocat de către angiotensina II injectată în nucleul tractusului solitar din bulb. Reflexele chemoreceptoare sino-carotidian și cardio-pulmonar sunt mai puțin și diferit influențate de către angiotensină, în funcție de starea normală sau patologică a subiectului. La hipertensivi, angiotensina II reduce sensibilitatea baroreflexă și crește reactivitatea simpatică centrală. De aici efectele benefice ale blocării beta-adrenergice și inhibării enzimei de conversie a angiotensinei în insuficiența cardiacă congestivă. Prin acțiunea vasoconstrictoare, aldosteronoeliberatoare și stimulatoare a sistemului adreno-simpatic, sistemul renină-angiotensină determină

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181

al organismului. Atenție la pierderile reținute cum ar fi hemoragiile interne sau acumularea de fluide în spațiul trei. 2.1.3.1.2. Evaluarea volumului intravascular: a. tensiunea arterială nu reprezintă întotdeauna un indicator sensibil; o tensiune normală la un hipertensiv sau la un vârstnic poate reprezenta o hipotensiune relativă; pacienții vârstnici pot prezenta hipotensiune ortostatică deși 34 volumul circulant este normal, în timp ce tinerii pot tolera o hipovolemie acută fără modificări semnificative ale tensiunii arteriale. b. pulsul frecvența acestuia poate fi

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485

peste); la pH 4,82 este sub formă de acid uric pur (solubil doar 0,20-0,30 g%). Toate alcalinizantele au un efect laxativ ; când acest efect este dăunător (afecțiuni intestinale inflamatorii cronice) utilizarea acetazolamidei (diamox) poate fi utilă. La hipertensivi, trebuie evitate sărurile de sodiu, iar în cazurile de insuficiență renală trebuie prevenită o creștere periculoasă a kaliemiei (de aceea sunt necesare dozări repetate ale acesteia). Menționăm soluția Eisenberg , una din soluțiile alcalinizante urinare ușor de realizat: acid citric 40

Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
poate preveni sau încetini degradarea renală. Hipertensiunea arterială la gutoși reprezintă un pericol în plus pentru funcția renală. În această privință studiile efectuate de Yu și Berger citați de 2 pe 1 447 de bolnavi, au arătat procentul mare de hipertensivi între bolnavii gutoși. Desigur, tratamentul trebuie să se adreseze atât hiperproducției de acid uric, cât și hipertensiunii arteriale când aceasta îi este asociată, având în vedere atât regimul alimentar, cât și administrarea unei medicații adecvate. Întrucât uricemia acestor bolnavi rămâne

Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664

DZ. Numeroase studii experimentale și clinice au demonstrat că un control glicemic bun reduce incidența și rata progresiei ND. 4. Hipertensiunea arterială. în timp ce pacienții cu DZ 1 dezvoltă HTA după apariția ND, aproape jumătate dintre pacienții cu DZ 2 sunt hipertensivi la data diagnosticării diabetului. Prezența HTA, atât sistolice, cât și diastolice, crește semnificativ riscul apariției proteinuriei și viteza deteriorării funcției renale. 6. Dislipidemia. Hipercolesterolemia accelerează progresia ND. 5.3. Patogeneză 1. Factori genetici gena enzimei de conversie a angiotensinei (ECA

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
determinată de compresiunea exercitată de chisturile renale asupra vaselor din vecinătate și cu contribuția capitalului mare de celule producătoare de renină. în același timp, hipertensiunea arterială reprezintă factor de progresie al suferinței renale, grăbind evoluția către IRC a pacienților ADPKD hipertensivi, și factor de risc vascular adăugând comorbiditatea cardiovasculară la boala de bază. Hipertensiunea arterială se întâlnește la 75-80 % dintre pacienții ADPKD. Frecvent apar complicații renale: hematurie macroscopică (extraglomerulară determinată fie de sângerarea de la nivelul peretelui chisturilor, fie de litiaza renală

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
prelungirea intervalului PR (vezi tabelul 1). • semnele clinice sunt mai tardive: - depleția de potasiu scade rezistența vasculară sistemică, scade sensibilitatea la efectul vasoconstrictor al angiotensinei II și vasopresinei și, prin aceste efecte, scade TA atât la normal cât și la hipertensivi; - tulburări de ritm: aritmii atriale și ventriculare, care survin mai ales pe un miocard patologic sau în cursul tratamentului cu digitalice; hipokaliemia reduce clearance-ul renal al digoxinei, îi crește concentrația serică și sporește fixarea drogului pe cord; - în cazul unui

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464

duce la creșterea TA. Rezistența la insulină se întâlnește însă și la 25-50% dintre hipertensivii non-obezi. Insulinorezistența se asociază cu tulburări de coagulare (cu risc crescut de tromboze) și cu creșterea sensibilității la sare (atât la normo-, cât și la hipertensivi). Există mai multe mecanisme prin care insulinorezistența poate determina creșterea TA: efectul antinatriuretic al insulinei, creșterea activității sistemului nervos simpatic, vasoconstricția mediată de noradrenalină și de angiotensină, afectarea vasodilatației dependente de endoteliu, stimularea de către insulină a proliferării celulelor musculare netede

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]