KorAP: Find »[drukola/base=hipoacuzic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

99 matches

Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

și extrașcolare) și informală, În special. De aceea putem afirma că este necesară regândirea școlii, a educației formale, alături de cea nonformală și informală, În variate forme de articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic, pregătindu l pentru o integrare optimă În viața școlară, profesională, socială, culturală. MEdC a elaborat o strategie de dezvoltare a activității educative școlare și extrașcolare, ca răspuns la Recomandarea din 30.04.2003 a Consiliului Europei referitoare la promovarea activităților

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita În aceleași instituții, condiții, contexte, Împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea elevilor În vederea integrării optime În viața socio culturală. Modalități de realizare a formelor educației (Crenguța Oprea) Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte Între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
principal: pregătirea elevilor În vederea integrării optime În viața socio culturală. Modalități de realizare a formelor educației (Crenguța Oprea) Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte Între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu), le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaștere și cultură, optimizarea comunicării, Învățarea Întrun mediu relaxant și prietenos (În care rolul principal Îl are elevul), posibilitatea evitării fenomenului de „chiul social” sau „dezindividualizare” prin necunoașterea modalităților de implicare ca parte a unui grup

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
mai important este să Învețe să trăiască Împreună cu ceilalți, să coopereze cu alte persoane, participând la activitățile umane și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specificdiferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindul pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea În viața socio

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specificdiferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindul pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea În viața socio culturală. Apartenența la o instituție de Învățământ specialșcoala specială pentru hipoacuzicile oferă elevilor posibilitatea dezvoltării personale În vederea integrării

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
care Îi apropie pe elevi de complexitatea, contradicțiile și dezechilibrele acesteia atât prin educația formală cât mai ales prin educația nonformală și informală, În variate forme de articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici și săi accepte pe hipoacuzici ca persoane cu drepturi egale. O oportunitate deosebită

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici și săi accepte pe hipoacuzici ca persoane cu drepturi egale. O oportunitate deosebită este cea oferită instituțiilor de Învățământ de către Comisia Europeană prin programele sectoriale Comenius și Youth in Action. Comenius este prima componentă a Programului de Învățare pe Tot

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizații menționate mai sus. Am constituit la nivelul școlii un grup informal de tineri pe care l-am numit Vibrații. De ce « Vibrații »? Deoarece sunetele sunt vibrații ale aerului, deoarece tinerii hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm În contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații În Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
al unei organizații pentru tineret, crescând astfel Încrederea În sine, În propriile capacități și forțe interne. Toate aceste eforturi ale profesorilor și tinerilor cu deficiență de auz de a aplica pentru proiecte cu finanțare europeană au ca finalitate Înzestrarea elevilor hipoacuzici cu acele capacități, abilități, calități, cunoștințe care să le faciliteze integrarea optimă În viața socială și culturală, adică să Îi ajute să performeze un rol corespunzător statutului de membru cu drepturi egale al societății. Impactul demutizării timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
cu atât se impune includerea persoanei Într-un proces de demutizare. Chiar dacă presupune un progres mai lent, constituie o șansă sigură de a se simți mai Încrezători că și vor găsi locul În societate. Pentru ca ei să atingă măcar nivelul hipoacuzicilor este nevoie de terapie susținută de demutizare care solicită dedicare și un permanent exercițiu de repetare a cuvintelor și structurilor gramaticale Învățate . Același proces este indispensabil și pentru hipoacuzici pentru ca aceștia să-și mențină, respectiv să-și Îmbunătățească nivelul exprimării

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
sau indicatoare (gestul de a arăta spre ceva). Odată cu parcurgerea procesului de demutizare trecerea de la limbajul mimico-gestual la limbajul verbal sau abilitatea de a se exprima și labiolectura gândirea copilului surd devine noțional-conceptuală. Prin demutizarea elevului surdomut și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se Îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel Încât cuvintele Învățate Înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii În domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează Întrebarea dacă

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
elevul deficient de auz: * Comunicarea verbală-orală și scrisă * Comunicarea mimico-gestuală * Comunicarea cu ajutorul dactilemelor * Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, Într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea Înțelege cu ei, după care utilizăm

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480

Neagoe Mariaă; „Programa școlară de terapie educațională complexă și integrată clasele I-VIII - Școala specială pentru elevi cu handicap mental, Școala ajutătoare” (coord. prof. Mușu Ionelă; „Programe școlare pentru clasele V-VIII - Școli speciale pentru elevi cu deficiențe de auz - hipoacuzici și surzi” (coord. prof. Mușu Ionelă. După anul 2003, cercetarea din cadrul INPCESPH începe să se îndrepte spre accentuarea rolului psihologului în procesul de recuperare și reinserție socială a persoanei cu handicap; se merge pe o specializare a cercetării și a

[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689

handicapului, se definesc doar cazurile particulare: tulburările senzoriale, intelectuale, de comunicare, senzomotorii etc. Mai mult: uneori în definiția deficientului, sunt cuprinse și persoanele cu handicap. Alături de cei cu tulburări de vedere sunt incluși și ambliopii și chiar și nevăzătorii, iar hipoacuzicii și surzii sunt introduși în aceeași rubrică. Doar faptul că deficiența mintală reprezintă un alt grad al retardului intelectual decât imbecilitatea și idioția, face ca și acești subiecți să nu fie încadrați împreună în aceeași definiție. Chiar și Henri Piéron

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
Încă de la începuturile muncii pedagogice cu deficienții de auz, conștiința formării colectivelor optime de lucru a constituit o preocupare esențială. De pildă, specialiștii sovietici au realizat o analiză pe 1745 copii: alături de elevii surdomuți învățau în aceeași clasă și copii hipoacuzici. Lângă cei care și-au pierdut auzul din naștere sau în prima copilărie, se aflau și subiecți cu surditatea dobândită la vârste mai mari, atunci când vorbirea le era deja consolidată. În perioada aceea, situația a fost considerată în mod oficial

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
în prima copilărie, se aflau și subiecți cu surditatea dobândită la vârste mai mari, atunci când vorbirea le era deja consolidată. În perioada aceea, situația a fost considerată în mod oficial drept "inadmisibilă". Dar s-a recunoscut că nici după selectarea hipoacuzicilor și a celor cu deficiența dobândită mai târziu, clasele tot n-au devenit "perfect omogene"88. Despre avantajele și dezavantajele integrării timpurii a copiilor cu nevoi speciale în colectivitățile de masă nu se vorbea încă pe vremea aceea 89. (De

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
acestea. (Caz în care deficiența de bază nu mai este cea de limbaj. De pildă, munca efectuată în cabinetul de terapie a tulburărilor de limbaj TTL are alte particularități dacă subiectul are un intelect normal decât dacă este oligofren sau hipoacuzic.) Abia după ce aceste elemente vor fi stabilite, se va trece la precizarea diagnosticului logopedic (care, într-o clasă de elevi, poate dura cel puțin două săptămâni, el adresându-se inițial întregii colectivități, fiind urmat de perioada când subiecții selectați, cu

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192

modelul verbal acustic. 4.Compararea modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. Deci, modelele verbale motrice asociate cu cele acustice dau posibilitatea autocontrolului, autoreglării vorbirii. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Deficientul auditiv este lipsit sau are diminuată funcția auditivă, fiind surd sau hipoacuzic. Surdul dispune de un aparat auditiv inactiv insuficient dezvoltat, ca urmare a unor deficiențe anatomo-fiziologice care se găsesc fie la receptorul analizatorului auditiv, fie la căile de transmisie ale acestui analizator. În cazul surdului oligofren este afectată și zona de

Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329

generală și a muncii), surdotehnica și surdosociologia. Surdopedagogia studiază și stabilește: cauzele și consecințele imediate și îndepărtate ale pierderii auzului, principiile și metodele generale și speciale de demutizare în raport cu specificul dezvoltării psihofizice a copilului cu disfuncție auditivă (surd, hipoacuzic, asurzit), metodologia recepției vorbirii prin labiolectură, a emiterii și corectării vorbirii, cu și fără ajutorul aparaturii electroacustice. De asemenea, surdopedagogia, împreună cu surdopsihologia, studiază mecanismele compensatorii în cazul distrugerii parțiale sau totale a aparatului auditiv etc. Surdopsihologia studiază particularitățile și specificul

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât în știință cât și în limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdo- vorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit. Precizăm că surditatea este urmarea unui defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, iar mutitatea este consecința principală a defectului primar. De defectul primar - organic - se ocupă medicul, iar de consecința surdității, deci de

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

pentru succesul comunicării interpersonale.Ponderea principală o au, cu certitudine, mesajele neintenționate care îi parvin interlocutorului fără voia noastră și care, adesea, ne străduim să le ascundem cu grijă. Modalități de realizare a integrării curriculare în activitatea didactică cu elevii hipoacuzici Motto: Dacă vrei să te bucuri și să înțelegi frumusețea naturii (a naturii înconjurătoare și a naturii umane) trebuie să vezi, așa cum spunea renumitul erudit al Imperiului Roman din secolul I d. Hr., întregul și nu părțile componente. Căci universul, natura

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cufundă pe elev în bogăția mediului înconjurător, îi oferă instrumentele necesare pentru rezolvarea problemelor ce apar în viața de zi cu zi și afectează pozitiv sau negative viața lui. Integrarea curriculară înseamnă crearea unui mediu curricular care le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea de a relaționa cu sens experiențele școlare între ele, cu cele din afara școlii și cu propriile lor interese, nevoi, posibilități, dorințe, disponibilități, limite induse de deficiența de auz. Din punct de vedere curricular, integrarea înseamnă: organizarea, punerea în relație

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se și apropie cel mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și performanțele intelectuale ale copiilor, indiferent de gradul inițial de hipoacuzie. Auzul poate fi evaluat prin metode obiective, măsurând anumiți parametri fiziologici sau prin metode subiective, comportamentale. Din păcate pentru copii, hipoacuzia este un defect invizibil la naștere, astfel încât copiii hipoacuzici arată și se comportă la fel ca nou-născuții cu auz normal. Astfel în lipsa unei detecții active a hipoacuziei, aceasta va fi depistată de-abia la 12-24 luni, când părinții observă lipsa de dezvoltare a limbajului la copil. De aceea JCIH

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei. Utilizarea sistemului FM în activitățile didactice cu elevii hipoacuzici « Lumea celor care nu ... aud este o lume a tăcerii » ar spune unii. Este o lume în care nu poți grăi și nu poți visa în sunete și cuvinte așa cum o putem face noi ,,ceilalți”, cei cărora Dumnezeu ne-a

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]