39 matches
-
egale. Baza pronotului este lipsită de o bordură vizibilă. Elitrele prezintă rizuri transversale fine și dese. La ambele sexe configurația articolelor tarsale este 5-5-4. Picioarele scurte și îngroșate. Insectele trăiesc în sol, fiind întâlnite în corpii de fructificație ale ciupercilor hipogee. La noi 1-2 specii. Agaricophagus cephalotes Schmidt Corpul oval-alungit, puternic convex dorsal, lucios, galben-roșcat sau roșcat-maroniu, cu antenele și picioarele galben-roșcate. Suprafața capului și pronotului prezintă rugozități punctate dese și o punctuație de fond ± ștearsă. Elitrele cu strii punctate fine
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lepădat de orice dorință de stăpânire, se află acum o imensă criptă subterană, în care cruciații își țineau caii. Cu coloanele ei cu capitel, ai zice că ești în moscheea de la Cordoba mai puțin soarele. Scările care coboară în acest hipogeu foarte închis și recent islamizat, ca o moschee de schimb pentru timp friguros, sunt protejate de un dublu grilaj. Ghidul nostru dă semne de nervozitate. I-am zis sau i-am făcut ceva? Nu, nimic. Scoate din buzunar un pătrățel
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1873, așa cum este și în biserica Sfânta Ana a călugărilor dominicani, la schitul de la Eleona care domină Muntele Măslinilor și la Mormântul Regilor cumpărat de bancherii Pereire și donat Franței (de altfel, el e impropriu numit așa, dat fiind că hipogeul adăpostește, în patru camere funerare, rămășițele pământești ale unei prințese siriene și ale familiei acesteia). Toate aceste locuri consacrate fac parte din domeniul național. Meritul donației de la Emmaus revine mărinimiei marelui vizir Ali Pașa și sultanului, care voiau să ne
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
draperii. Podeaua era o adunătură de bucăți de marmură de toate felurile și formele, rudimentar potrivite și adaptate. În fundul naosului central, care era și cel mai înalt, exista un mozaic pus pe arcul de triumf și, imediat după aceea, deasupra hipogeului, confesionalul, sau altarul cel mare. Doar în absidă se afla un mozaic foarte frumos ce-l reprezenta pe împăratul Constantin dăruind biserica lui Hristos și Sfântului Petru. Pompeianus, atunci când Adeodato a dispărut fără să-mi fi dat seama, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Vulcan nestins vreodată al voluptății de a trăi, Rug al măruntaielor plăcerii, Altar al miresmelor bucuriei de a iubi și de a fi iubit, Puț de ascunse comori transmise din sămânța strămoșilor, Sipet preaplin de amintiri și regrete niciodată uitate, Hipogeu al viselor îngropate, Refugiu subteran din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste, spre-a izgoni fratele-dușman, Masă rotundă a cruciadelor de zi cu zi împotriva dragonului absurdului și al plictisului, În vizuina aceasta, luminata de razele oarbe ale
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
sfîrșit (1), din care sînt reluate într-o tonalitate ușor coborîtă cuvinte, sintagme, într-o stranie horă jucată între tărîmul acesta și celălalt: "să ne zîmbim în cerc încerc/ cum ne-am găsit cu toți în cerc/ dormind acum în hipogeu/ spre voi și-n el și-n el și eu:/ la taină stau cu daniel/ în cerc privind visez la fel/ alb patul de spital e-un lac/ zîmbind el tace alb eu tac/ și m-a poftit plecînd sărac
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
distrugătoare, agentul haosului și-al disperării, creatorul spațiului de neimaginat din jurul cărții, al vidului negru de dincolo de coperți. Cel-uns-cu-mir, Cel-aducător-de-pace avea să se-nalțe pe măsură ce contragreutatea lui nevăzută, plumbul străveziu și urât mirositor (lumină-întuneric, bine-rău, electron-pozitron, Hton-Antihton, Crist-Anticrist, omul și hipogeul său, cel ce umblă sub fața pământului, cu capul în jos, călcând pe tălpile fiecăruia dintre noi) avea să se scufunde în tenebre pe care mintea nu le poate suporta și limba nu le poate desene. Cel-ce-ucide, Cel-ce-își-caută-victima se ivise
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
iritației optice de pe mâini și brațe. Intrasem într-o lume abandonată. Pietrele de pe suprafața străzii îmi înțepau, inegale, tălpile pantofilor, aruncate acolo în urma trecerii unui uragan. Zidurile de ciment ale pasajului superior, desecate și cenușii, semănau cu intrarea într-un hipogeu. Mașinile care circulau sporadic pe autostrada de deasupra mea își deșertaseră încărcăturile de lumină, și se mișcau acum zornăitoare aidoma instrumentelor deformate ale unei orchestre pe fugă. Dar, întorcându-mă, soarele care se lovea de zidurile de ciment ale pasajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
al toreadorilor. Catherine se mișca în spatele meu ca o nimfă electrică, o creatură devotată care-mi păzea gesturile de surescitare cu prezența ei calmă. În momentele mai puțin fericite, delirul vâscos și perspectivele dezgustătoare ale cenușiului pasaj superior se întorceau, hipogeul reavăn la intrarea căruia văzusem miile de muște infestând tabloul de bord al mașinii și fesele lui Vaughan - lăsat pe spate în scaun și uitându-se țintă la mine cu pantalonii coborâți în jurul genunchilor. Îngrozit de aceste scurte repuneri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
infern și apoi înviase. Melodia aceea, dulceața mierii și vederea luminii reprezentau întoarcerea la viață, renașterea sa ca om purificat, incoruptibil, păstrător al valorilor etice ale Imperiului. Orice trădare din partea lui avea să fie pedepsită. Adepții cultului mithraic ieșeau din hipogeu. Valerius Mucrus își scoase masca și se îndreptă spre cel care îl torturase toată noaptea pe Antonius, biciuindu-l și rănindu-i picioarele cu cleștii ca să-l oblige să ajungă la altar și să împlinească ritualul; bărbatul își scoase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
aruncat în mare, au venit frații de aceiași credință Eutychius, Eustathius și mulți alții, și au luat de pe plajă trupul său. Erau și ei credincioși în Cristos și cu frică de Dumnezeu, și l-au ascuns, în afara zidurilor orașului, în hipogeul vilei lui Adamante, un bărbat cu o mare credință. În acest loc, se petrec acum mari minuni și sunt vindecate bolile de orice fel. Acest sfânt, după cum ne spun procesele verbale, a stat în închisoare 40 de zile fără să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
primul rând, se modifică obiceiurile regale: față de monumentele funerare vizibile, prevăzute cu capele de cult, acum mormântul și locul pentru ofrande nu mai coincid. Mormântul este săpat În muntele vestic, Într-o vale destul de ascunsă, astfel Încât defunctul, pătrunzând În Întunericul hipogeului său, imită de fapt parcursul soarelui la apus: iar pe pereții posibilului parcurs nocturn sunt scrise texte care par a fi fost compuse chiar În această epocă și care reiau un motiv apărut deja În Textele Piramidelor și Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care Împodobeau fațada templului - dispărut astăzi - lui Amenofis al III-lea. Acest amestec de osiric și solar apare și la unele morminte personale din necropola tebană. Aici se răspândește un tip de mormânt format dintr-o parte subterană, oarecum analoagă hipogeului regal care conține, la fel ca acesta, ofrande variate, depozitate acolo pentru viața viitoare a mortului (alimentele sunt acum cea mai mică parte; ofrandele cuprind toată gama posesiunilor mobile, de la Îmbrăcăminte și bijuterii la paturi, vase, mobilă, unelte). La suprafață
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
februarie (Macrobius, Saturnalia, 1, 16, 7; Cicero, De legibus, 2, 21, 54; Plutarh, Quaestiones Romanae, 34). Încă din epoca republicană gens Cornelia practica Înmormântarea În sarcofage (Pliniu, Naturalis historia, 7, 187). Este cunoscut mormântul Scipionilor pe via Appia, ca și hipogeul aparținând familiei Calpurn Pison pe via Salaria. Se povestește că gens Fabia ar fi fost nimicită pe Cremera (477 Î.Hr.) atunci când gens Fabia ar fi părăsit tabăra ca să ofere la Roma un sacrificiu gentilic 1. Gens Fabia Își celebra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]