69 matches
-
Huguelin și Bonvallet, 1957). Aplicarea unui stimul unic pe limbă provoacă, de asemenea, căderea mandibulei (reflex linguomaxilar). Masticația, ca act reflex, rezultă așadar din alternanța reflexelor de coborâre și ridicare a mandibulei, cu participarea căilor aferente și eferente ale trigemenului, hipoglosului și glosofaringianului. Componenta reflexă este subordonată influențelor centrale reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive. II.4.3.2. Deglutiția este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se poate preveni prin infiltrarea spațiului dintre ACI și ACE cu lidocaină 1%. Atât ACI cât și ACE se disecă până deasupra leziunilor ateromatoase, evidențiate prin palpare. Dacă disecția trebuie prelungită superior la nivelul ACI, trebuie evidențiat și prezervat nervul hipoglos, care încrucișează anterior ACI, imediat superior de bulbul acesteia; lezarea acestui nerv produce devierea ipsilaterală a limbii și dificultăți de deglutiție. Pentru o mobilizare suplimentară spre superior, poate fi necesară chiar mobilizarea și secționarea corpului posterior al mușchiului digastric. După
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
structurate în mod identic: hipotensiune, hipoaciditate, hipotalamus. Această serie stabilește un raport de opoziție cu subclasa termenilor în care regăsim pe axa sintagmatică internă prefixul hiper-: hipertensiune, hiperaciditate etc., dar și cu seria cuvintelor savante care au pierdut cuvântul-bază: hipoxie, hipoglos și au neutralizat relațiile sintagmatice interne. Notele lor comune sunt de altă natură: atât semnul hipoglicemie, cât și hipoxie pot stabili relații sintagmatice exterioare prin care să consolideze unitatea cognitivă (la nivel referențial) printr-o formă redundantă din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vedere tangențială, neobstrucționată a regiunii lateroventrale cervicobulbar (fig. 4.24) [8,9]. Craniectomia/craniotomia suboccipitală cu rezecția a cel puțin jumătate din arcul posterior al atlasului oferă un coridor eficient pentru următoarele aborduri: Abordul supracondilian oferă acces asupra regiunii canalului hipoglosului sau medial de acesta precum și asupra tuberculului jugular. Abordul paracondilian, care include și rezecția procesului jugular lateral de condilul occipital, oferă acces asupra porțiunii posterioare a foramenului jugular precum și asupra porțiunii posterioare a nervului facial și a mastoidei lateral de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de-o parte și de alta a liniei mediane precum și accesul la porțiunea inferioară a clivusului, atlas și axis. Este un abord simplu, direct pentru tumorile extradurale putând fi combinat cu mandibulo- și palatotomie. Este limitat de lama pterigoidă, nervii hipogloși, trompa lui Eustachio și arterele vertebrale. Postoperator pot apare fistule LCR datorită dificultăților de închidere etanșă a durei și instabilitatea joncțiunii [14]. 3. Abordul transfacial prin osteotomie LeForte a maxilarului permite expunerea întregului clivus fiind recomandat în leziuni extradurale (cordoame
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lateralitate și mișcări coordonate ale limbii, buzelor și obrajilor care împing alimentele între arcadele dentare. Reglarea mișcărilor masticatorii se face prin mecanisme reflexe condiționate și necondiționate, având o coordonare nervoasă bine pusă la punct prin nervii cranieni trigemen, facial, vag, hipoglos și glosofaringian. În timp se creează conexiuni sinaptice între centrii bulbo-pontini ai masticației și scoarța cerebrală ceea ce face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în deglutiție. Saliva este produsul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acțiune prin voința de a trece în limbajul vorbit real. Influxurile motorii și inhibitorii necesare conform schemei în prealabil stabilită prin învățarea limbii parcurg diferiți nervi motorii: nervii frenici, nervii toracici, nervii recurențiali, nervii faringieni (IX, X, XI), nervii marelui hipoglos (XII), nervii faciali (VII), pentru a ajunge la efectorii periferici ai suflului pulmonar, și vibrațiilor faringiene, ai cavităților de rezonanță supraglotice buco-faringiale, nazale și faciale. Aceste diferite organe intervin; funcționarea lor este simultană, controlată intern printr-un influx sensibil chinestezic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor care inervează musculatura limbii. Afectarea acestui nerv este rară, fiind produsă de tumori localizate în vecinătatea găurii occipitale sau în bulb. Din punct de vedere clinic se produce o pareza a musculaturii linguale de partea afectată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
evita nervul vag (X) aflat posterolateral în teaca arterei carotide. Există situații în care nervul vag se poate spirala anterior, predominant la extremitatea inferioară a inciziei. O atenție deosebită trebuie acordată nervilor IX (gloso faringian), X (vag), XI (accesor), XII (hipoglos), ramului mandibular marginal al nervului VII (facial) și, inconstant, nervului laringeu recurent care are originea din nervul vag și se distribuie corzilor vocale. În traiectul său, nervul laringeu recurent poate încrucișa anterior artera carotidă. În cazul lezării iatrogene a nervului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
paralizia corzilor vocale. Frecvent, nervul laringeu recurent se exteriorizează în regiunea cervicală dreaptă. ACC se mobilizează proximal de leziunea carotidiană, disecția se continuă cranial pentru izolarea ACE. ACI se mobilizează cranial până în punctul în care vasul este indemn. Deoarece nervul hipoglos poate fi lezat prin retracție, se tentează minimizarea tracțiunii pe aceste fibre nervoase. Mobilizarea nervului hipoglos poate impune secționarea arterei și venei sternocleidomastoidiene, ramului hipoglos descendent al ansei cervicale sau arterei occipitale în vederea expunerii distale a ACI. O atenție deosebită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
proximal de leziunea carotidiană, disecția se continuă cranial pentru izolarea ACE. ACI se mobilizează cranial până în punctul în care vasul este indemn. Deoarece nervul hipoglos poate fi lezat prin retracție, se tentează minimizarea tracțiunii pe aceste fibre nervoase. Mobilizarea nervului hipoglos poate impune secționarea arterei și venei sternocleidomastoidiene, ramului hipoglos descendent al ansei cervicale sau arterei occipitale în vederea expunerii distale a ACI. O atenție deosebită trebuie acordată nervului laringeu superior, situat de obicei medial de ACI. Nervul laringeu superior se împarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
izolarea ACE. ACI se mobilizează cranial până în punctul în care vasul este indemn. Deoarece nervul hipoglos poate fi lezat prin retracție, se tentează minimizarea tracțiunii pe aceste fibre nervoase. Mobilizarea nervului hipoglos poate impune secționarea arterei și venei sternocleidomastoidiene, ramului hipoglos descendent al ansei cervicale sau arterei occipitale în vederea expunerii distale a ACI. O atenție deosebită trebuie acordată nervului laringeu superior, situat de obicei medial de ACI. Nervul laringeu superior se împarte în ramuri laterale și mediale care trec posterior de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pentru a prezerva ramul mandibular al nervului facial. Se disecă țesuturile subcutanate și platisma pe marginea medială a mușchiului sternocleidomastoidian, se ligaturează și se secționează vena facială comună care de obicei traversează câmpul în dreptul bifurcației, se identifică nervul vag, nervul hipoglos, vena jugulară internă și ACC cu bifurcația. Se disecă ACE până la emergența arterei tiroidiene superioare și ACI pe o distanță de aproximativ 5 cm distal de bifurcație depinzând de extinderea plăcii de aterom (culoare gălbuie). În acest moment pacientul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
trombogenă 4 ore post-procedură). - Hemoragia intracerebrală: < 1%, datorată sindromului de hiperperfuzie cerebrală. - Crize epileptice: < 1%, focale sau generalizate, datorate embolizării, hiperperfuziei cerebrale sau hemoragiei intracerebrale, frecvent la 5-13 zile postoperator. - Lezarea nervilor cranieni: cea mai frecventă complicație (8-10%), implică nervul hipoglos, ramul mandibular al facialului, nervul laringean recurent, nervul spinal accesor. - Complicații cardiovasculare: hipo- și hipertensiune, infarct miocardic. - Complicații ale plăgii operatorii: infecții (< 1%), hematom (< 5%). - Restenozare tardivă: 25% la 1 an cu reducerea lumenului > 50%. ANGIOPLASTIA PERCUTANĂ CU STENT CAROTIDIAN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
chiar accentuată, cu o incapacitate între 30-69% sau peste 70%, putându-se încadra în gradul III sau chiar ÎI de invaliditate. Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent și se poate încadra în gradul ÎI sau III. Perechea XII (nervul hipoglos) Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul ÎI de invaliditate. Anexă 1 - prezentată la începutul capitolului "Afecțiuni neurologice" este doar un ghid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]