379 matches
-
din scindarea hidrolitică a proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice din tubul digestiv se absorb prin mecanisme de transport active și ajung cea mai mare parte în circulația portală, fiind metabolizați la nivel hepatic în proporție de 80%. Lizina, arginina și histidina sunt metabolizate exclusiv în ficat. Acest organ descarcă în circulație atât aminoacizii de proveniență exogenă care nu au fost metabolizați cât și diferiți aminoacizi sintetizați în hepatocite prin transaminarea și reaminarea unor cetoacizi rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cetoacidului corespunzător. Acidul glutaric suferă un proces de dezaminare rezultând acid α-cetoglutaric și amoniac. Cetoacizii rezultați pot fi degradați pe calea acizilor tricarboxilici în scopul producerii de energie, sau pot servi la gluconeogeneză (numai aminoacizii glucoformatori: glicocol, alanină, treonină, valină, histidină, acid aspartic, acid glutamic, serină, lizină, cistină, prolină, hidroxiprolină), la sinteza de lipide (aminoacizii glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale de catabolizare a aminoacizilor este decarboxilarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tampoane eficiente deoarece atât grupurile carboxil cât și cele amino pot disocia, ca atare creșterile de pH sunt tamponate de carboxil, iar scăderile de grupările amino. Un sistem tampon important este cel furnizat de disocierea grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de histidină și datorită acestui lucru, hemoglobina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de histidină și datorită acestui lucru, hemoglobina are de 6 ori capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice. In plus, acțiunea hemoglobinei este unică deoarece grupurile imidazolice ale hemoglobinei disociază mai puțin decât acelea ale oxihemoglobinei, făcând ca hemoglobina redusă să fie un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tampoane eficiente deoarece atât grupurile carboxil cât și cele amino pot disocia, ca atare creșterile de pH sunt tamponate de carboxil, iar scăderile de grupările amino. Un sistem tampon important este cel furnizat de disocierea grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de histidină și datorită acestui lucru, hemoglobina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de histidină și datorită acestui lucru, hemoglobina are de 6 ori capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice. In plus, acțiunea hemoglobinei este unică deoarece grupurile imidazolice ale hemoglobinei disociază mai puțin decât acelea ale oxihemoglobinei, făcând ca hemoglobina redusă să fie un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tampoane eficiente deoarece atât grupurile carboxil cât și cele amino pot disocia, ca atare creșterile de pH sunt tamponate de carboxil, iar scăderile de grupările amino. Un sistem tampon important este cel furnizat de disocierea grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de histidină și datorită acestui lucru, hemoglobina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de histidină și datorită acestui lucru, hemoglobina are de 6 ori capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice. In plus, acțiunea hemoglobinei este unică deoarece grupurile imidazolice ale hemoglobinei disociază mai puțin decât acelea ale oxihemoglobinei, făcând ca hemoglobina redusă să fie un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cele mai mari cantități (1-5 g/ml sânge), iar la câine cele mai mici (0,001-0,04 g/ml sânge). Pisica, cobaiul și omul prezintă valori intermediare. Biosinteza histaminei se realizează pe cale enzimatică într-o singură treaptă reprezentată de decarboxilarea histidinei cu ajutorul histidin-decarboxilazei (fig. 54). Ea are loc atât la nivelul mastocitelor, plachetelor și leucocitelor bazofile, cât și în neuronii histaminergici ai sistemului nervos central. Ca și în cazul altor decarboxilaze, histidin-decarboxilaza acționează numai în prezența piridoxal-fosfatului, cu rol de cofactor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din histamina rezultată este formată la nivelul terminațiilor nervoase histaminergice (Garbarg și colab., 1976). O mică fracție a histaminei cerebrale este sintetizată în arteriolele de calibru mic de către histidin-decarboxilaza peretelui vascular. Reglarea biosintezei de histamină este dependentă de aportul de histidină și disponibilitatea în cofactorul vitaminic B6 (piridoxal-fosfat). Auto-receptorii histaminici de tip H3 intervin, de asemenea, în controlul biosintezei de histamină. Aceasta este mai rapidă în neuroni decât în mastocite. Concentrația neuronală a histaminei este însă de aproape 10 ori mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și polipeptidele vasoactive. Histamina este un puternic agent dilatator al arteriolelor, dublat de o marcată acțiune de creștere a permeabilității capilare. Cele mai mari cantități de histamină se găsesc în piele, tubul digestiv și țesutul pulmonar. Ea rezultă din decarboxilarea histidinei la nivelul mastocitelor, unde se găsește depozitată sub formă de granule, alături de heparină, și se eliberează atât spontan, cât, mai ales, în timpul agresiunilor tisulare fizice sau chimice, reacțiilor alergice etc. Iritația filetelor senzitive provoacă, prin reflexe locale de axon, eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
constând din dezaminarea și decarboxilarea resturilor proteice nedigerate, formatoare de baze aminice cu reacție bazică și toxicitate mare: dezaminarea fenilalaninei produce acid benzoic, a tirozinei → fenol, a triptofanului → indol și scatol, a argininei → ornitină și putresceină, a lizinei → cadaverină, a histidinei → histamină etc. Absorbiți, acești compuși sunt conjugați în ficat. Cele două procese se găsesc în echilibru în condiții fiziologice. Penetrarea și absorbția substanțelor simple prin peretele tubului digestiv se face cu preponderență în intestinul subțire, prin transport pasiv (bazat pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
loc de sinteză, stocare și eliberare este mastocitul din adventicea vaselor sanguine. În afara histaminei mastocitare, există și un stoc tisular nemastocitar de histamină. Acesta a fost identificat în mucoasa gastro-intestinală și țesutul nervos cerebral. Sinteza histaminei se realizează prin decarboxilarea histidinei cu ajutorul histidindecarboxilazei, care folosește piridoxalfosfatul drept coenzimă. Eliberarea sa din granulele mastocitare este determinată de către numeroșii factori de agresiune tisulară, începând cu infecțiile, arsurile și reacțiile de hipersensibilitate mediată și sfârșind cu extractele proteice, veninurile și alte substanțe cu greutate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezent că secvența amino-terminală este necesară pentru acțiunea insulinotropă, în timp ce secvența carbonului terminal este necesară pentru acțiunea de inhibare a secreției gastrice acide. Ingerarea alimentelor stimulează eliberarea de GIP, îndeosebi glucoza și grăsimile emulsionate, dar și unii aminoacizi, ca arginina, histidina, izoleucina, leucina, lizina și treonina, administrați sub formă de mixtură. Eliberarea GIP de către glucoză este crescută la indivizii cu vagotomie și piloroplastie, în antecedente, asociată cu o creștere a glicemiei, ce poate fi explicată prin stimularea evacuării gastrice, indicând că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
număr pe măsură ce celula se mărește. Formele lor cele mai frecvente sunt ovale, sferice, lenticulare sau discoidale. Cloroplastele conțin 57 70% apă și 30-45% substanță uscată, din care 90% este reprezentată de materii organice. Intre acestea predomină lipoproteidele insolubile și aminoacizii (histidina, arginina, tirozina, prolina, lizina, triptofan, acid asparagic, acid glutamic etc.) care totalizeaza 40-60%, lipide simple și complexe (20-40%), glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
depozitați în granule citoplasmatice și sunt exteriorizate numai după activarea celulei. Din această categorie fac parte histamina, serotonină și enzimele lizozomale. Histamina se găsește în citoplasma unor celule (mastocite, leucocitele polinucleare bazofile și plachete) în stare inactiva sub formă de histidina. După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
celulei. Din această categorie fac parte histamina, serotonină și enzimele lizozomale. Histamina se găsește în citoplasma unor celule (mastocite, leucocitele polinucleare bazofile și plachete) în stare inactiva sub formă de histidina. După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul de endotelioconstricție
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
În primele ore în plaga arsă concentația de histamina este de peste 50 de ori mai mare față de tegumentele nelezate. Serotonină se formează din triptofan care mai întâi se hidroxilează și apoi sub acțiunea L aminoaciddecarboxilazei (aceleași enzimă care activează trcerea histidinei în histamina) 5 hidroxitriptofanul este transformat în serotonină. Ea este mediator în sistemul nervos central și este implicată în controlul unor funcții motorii, senzația de durere, comportamentul sexual și echilibrul psihic. Degradarea prea rapidă a serotoninei dovedită prin creștera eliminării
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
în moleculele lor a grupelor acide -COOH și bazice -NH2, proteinele fiind din punct de vedere funcțional poliamide naturale ale aminoacizilor. În alcătuirea proteinelor intră totdeauna aminoacizii cu caracter neutru (glicocol, alanină, valină, leucină, tirozină) și aminoacizii cu caracter bazic (histidină, lizină) sau aminoacizii cu caracter acid (acid glutamic, acid asparagic). De aceea, proteinele posedă totdeauna grupe ionogene electropozitive și electronegative, formând macroioni amfoteri. Prezența grupelor polare (de exemplu gruparea hidroxil -OH, gruparea carboxil -COOH, sau gruparea amino - NH2) în macroionii
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Proteinele efectoare îndeplinesc aceeași funcție în toate asemenea sisteme duale. VirA formează un homodimer localizat în membrana plasmatică internă și poate răspunde la prezența compușilor fenolici în spațiul periplasmic. Expunerea la compușii fenolici determină autofosforilarea lui VirA, la nivelul resturilor histidină. Grupul fosfat este apoi transferat restului Asp din VirG. VirG fosforilat capătă afinitate pentru promotorii genelor virB, virC, virD, și virE, având loc transcrierea acestor gene. Când virG este activat, transcripția sa este indusă dintr-un nou punct de start
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
B(1) │Clorhidrat de tiamină │Mononitrat de tiamină Vitamina B(2) │Riboflavină │Riboflavin-5'-fosfat de sodiu Niacină │Nicotinamidă │Acid nicotinic Vitamina Iod (I) Aminoacizi și alți compuși ai azotului ------------------------------------------ L-arginină și clorhidratul său*) L-cistină și clorhidratul său L-histidină și clorhidratul său L-izoleucină și clorhidratul său L-leucină și clorhidratul său L-lizină și clorhidratul său L-cisteină și clorhidratul său L-metionină L-fenilalanină L-treonină L-triptofan L-tirozină L-valină L-carnitină și clorhidratul său L-carnitină-L-tartrat Taurină citidină
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
mg) 3.100 ───────────────────────────────────────────────────── Fier (mg) 16 ───────────────────────────────────────────────────── Zinc (mg) 9,5 ───────────────────────────────────────────────────── Cupru (mg) 1,1 Iod (µg) 130 ───────────────────────────────────────────────────── Seleniu (µg) 55 ───────────────────────────────────────────────────── Sodiu (µg) 1 ────────────────────────────────────���──────────────── Anexa 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteina ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
sulfat x MOLIBDEN (VI) - molibdat de amoniu x - molibdat de sodiu x FLUOR - fluorură de potasiu x - fluorură de sodiu x 3. Aminoacizi - L-alanină x - L-arginină x - acid L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistină x - L-histidină x - acid L-glutamic x - L-glutamină x - glicină x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x - L-triptofan x - L-tirozină
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
B(1) │Clorhidrat de tiamină │Mononitrat de tiamină Vitamina B(2) │Riboflavină │Riboflavin-5'-fosfat de sodiu Niacină │Nicotinamidă │Acid nicotinic Vitamina Iod (I) Aminoacizi și alți compuși ai azotului ------------------------------------------ L-arginină și clorhidratul său*) L-cistină și clorhidratul său L-histidină și clorhidratul său L-izoleucină și clorhidratul său L-leucină și clorhidratul său L-lizină și clorhidratul său L-cisteină și clorhidratul său L-metionină L-fenilalanină L-treonină L-triptofan L-tirozină L-valină L-carnitină și clorhidratul său L-carnitină-L-tartrat Taurină citidină
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
mg) 3.100 ───────────────────────────────────────────────────── Fier (mg) 16 ───────────────────────────────────────────────────── Zinc (mg) 9,5 ───────────────────────────────────────────────────── Cupru (mg) 1,1 Iod (µg) 130 ───────────────────────────────────────────────────── Seleniu (µg) 55 ───────────────────────────────────────────────────── Sodiu (µg) 1 ───────────────────────────────────────────────────── Anexa 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteina ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────���───────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]