44 matches
-
iar al doilea de granulom compact (Fig. 2.38Ă. IOAN PAUL148 Fig. 2.38. Tiflita granulomatoasă parazitara (Heterakis sp.Ă la fazan Granulomul parazitar chistic, conține central larva parazitara și în contact cu această o secreție epitelioido-gigantă, apoi spre exterior histiocite, limfocite, plasmocite și la periferie o zonă fibroasa bogată în mastocite, fibre de reticulina și de colagen. Granulomul parazitar compact, determinat de nematozi, vă prezența doar câteva leucocite în jurul parazitului, o zonă masivă colagenică și apoi o reacție mezenchimală limfohistiocitară
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de complexul lizozomal. Posedă capacitate de atrocitoză în primul rând celulele sistemului monocitar-macrofagic, apoi epiteliile și mai ales epiteliul tubilor contorți renali și hepatocitele. Unii cercetători (Chevremont, 1957Ă au sugerat chiar existența unei specializări în cadrul celulelor dotate cu proprietăți atrocitare. Histiocitele din epiploomul mamiferelor ar avea cea mai mare capacitate atrocitară. Atrocitoza este stimulată de histamina, acetilcolina, cortizon, adrenalină și este inhibata de antihistaminicele de sinteză. PINOCITOZA Pinocitoza (gr. pinein = a beaă este mecanismul de endocitoză existența în condiții normale în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a epidermului, iar în dermul subiacent arată o alterare a fibrelor de colagen, cu edem, bazofilie și distorsionare de fibre (necrobioza). Cantitativ, colagenul este diminuat deși proporția dintre colagenul de tip I și III rămâne neafectată. Se asociază celule epitelioide, histiocite și gigante. Apariția tardivă a celulelor încărcate cu grăsime explică histologic desemnarea „lipoidică”. Vasele sangvine sunt întotdeauna implicate cu proliferarea endotelială, ocluzia arteriolelor și a venulelor și îngroșarea pereților capilari (18). Deși patogenia acestei maladii nu este încă clar elucidată
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
a fi asociată cu glicozilarea colagenului și microangiopatia diabetică (56). 4.6. Xantoamele eruptive sunt leziuni papulonodulare de circa 0,5 cm diametru, de culoare roșiatică, grupate mai ales pe zonele de extensie și fesiere. Histopatologic leziunile sunt pline de histiocite ce conțin lipide. 4.7. Lipoatrofia este o maladie caracterizată de pierderea subcutanată a țesutului adipos în anumite zone (lipodistrofie parțială) sau generalizată (lipodistrofie generalizată). Lipodistrofia parțială este moștenită genetic, cu o preponderență feminină (80%). În lipodistrofia parțială, pierderea este
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
acțiunii antigenelor: bariere mecanice: pielea și mucoasele bariere chimice: secrețiile glandelor sebacee, sudoripare, acidul clorhidric din stomac, enzimele din lapte, salivă, ser, secreții nazale. Același rol îl au factorii celulari, respectiv, neutrofile, euzinofile, dar și cele de tip monocite, macrofage, histiocite. În apărarea de boli un mare rol îl are mucoasa de la nivelul intestinului, traheei, nasului, limbii, stomacului, dar și pereții interni ai prostatei, ai căilor urinare și învelișul plămânilor(pleura). Cercetările au arătat că toate aceste bariere mecanice formează un
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de tipul histologic și variază de la 20% în formele angiomatoase la 50% în tipul storiform-pleiomorfic [14]. Anatomie patologică: histopatologic se descriu cinci subtipuri histologice: storiform-pleomorfic, myxoid, cu celule gigante, inflamator și angiomatos [17]. Histologic sunt formate din celule fusiforme cu histiocite, celule xantomatoase și celule gigante multinucleate. Nici un marker imunohistochimic nu este specific histiocitomului fibros malign [5]. Investigații paraclinice: Examenul CT a HFM meningeale relevă leziuni extra-axiale de dimensiuni mari în contact cu meningele care au centru hipodens (necroza centrală) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
foarte mari și constituie tipul celular cel mai puțin abundent din măduvă, de obicei < 1%. 5. limfocitele prezente în măduvă sunt de obicei mici. Uneori pot apărea plasmocite. 5. monocitele din măduvă sunt identice cu cele din sângele periferic. Macrofagele (histiocitele) medulare sunt celule mari, cu morfologie caracteristică. 7. celulele non-hematopoietice care pot fi uneori observate pe frotiurile de măduvă sunt: adipocite, celule stromale, celule reticulare, mastocite. În mod normal aceste celule reprezintă < 1% din celularitatea medulară. 8. celulele atipice pot
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
morfologice și funcționale și au denumiri diferite: celule Kupffer în ficat, macrofage pulmonare și alveolare în plămân, celule microgliale în sistemul nervos central (SNC). Fagocitele mononucleare intravasculare și juxtavasculare sunt celule care vin în contact direct cu sângele (celule Kupffer, histiocitele din cordoanele pulpei roșii splenice) sau cu limfa (macrofagele intra- sau extrasinusoidale din ganglionii limfatici). Ele supraveghează aceste fluide pentru a capta materialele nonself, pe care le prelucrează și le prezintă limfocitelor. Celulele Kupffer sunt așezate în întregime în lumenul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt fragile, celulele lor endoteliale fragmentându-se. 1.4.3 Celule hematopoietice ale măduvei osoase În măduvă sunt elaborate cele trei serii de celule mieloide: seria eritroblastică, seria granulocitară și seria megacariotrombocitară. În organele limfatice (splină, limfoganglioni) are loc limfocitopoieza. Histiocitele care sunt celule reticulare diferențiate (monocite, plasmocite), sunt formate atât în măduvă și organele limfatice cât și în restul sistemului reticulohistiocitar. 1.5. Seria limfocito-plasmocitară Definiție, istoric Limfocitele și plasmocitele sunt elemente celulare, care intervin în mod direct și specific
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
microcitar. Seria megacariocitară , datorită elementelor rare, ce nu depășesc în condiții fiziologice 3%, va fi apreciată cantitativ, prin inspecția cu obiectivul uscat mic. Dintre celulele reticulare , vor fi menționate plasmocitele, aflate în mod normal în jur de 3% , precum și celelalte histiocite diferențiate. Se va avea în vedere faptul că , în zona centrală a frotiului efectuat prin strivire , sunt deosebit de frecvnte, celulele reticulare nediferențiate .Înmulțirea lor este semnificativă numai atunci când, apar în număr mare și în celelalte zone , intermediară sau periferică . În
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
eventuala fistulă chisto-traheală sau chisto-bronșică. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extrinsecă asupra esofagului, cu mucoasă intactă. Compresiunea extrinsecă se mai întâlnește în: chistul gastroenteric, leiomiomul esofagian, fibromul esofagian și lipomul esofagian. La biopsia aspirativă percutanată se constată celule mezoteliale, limfocite, histiocite, celule inflamatorii, nu conține țesut parietal chistic. Citologia lichidului si analizele biochimice nu pot sprijini diagnosticul pozitiv de chist bronhogenetic. Biopsia aspirativă transbronșică nu este indicată, pentru că prezintă risc de infecție și refacere a chistului [69]. Complicații evolutive Ele sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
postero-inferioară a toracelui), facilitând transferul de fluide și de material organic între spațiul pleural și limfaticele subpleurale [5]. Wang (1985) a descris la nivelul pleurei parietale mediastinale existența focarelor lui Kampmeier („puncte lactescente”) ce conțin agregate celulare focale (macrofage, limfocite, histiocite, celule mezenchimale nediferențiate), concentrate în jurul capilarelor sangvine și vaselor limfatice, având rol în apărarea imună a cavității pleurale (activitate fagocitară și de transfer a materialului imun la nivelul stomelor pleurale) [16]. TOPOGRAFIA PLEUREI Pleura este formată din două membrane seroase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitară: ● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. ● Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetică moleculară. 8. Elemente de citogenetică. 9. Oncogene
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
PB 2.1.4. Pemfigoid bulos paraneoplazic 2.1.5. Pemfigoid bulos postmedicamentos 2.2. Explorări diagnostice 2.2.1. Minimale [] citodiagnostic Tzanck: absența celulelor acantolitice, frecvente eozinofile [] examen histopatologic: bulă subepidermică, înfiltrat dermic inflamator format din limfocite, eozinofile și histiocite 2.2.2. Opționale [] imunofluorescența directă: depozit liniar de IgG și C3 de-a lungul membranei bazale [] imunofluorescența indirectă pe esofag de maimuță cu monitorizarea titrului de anticorpi - imunofluorescența directă pe piele clivată: depozitele de IgG și C3 apar pe
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitară: ● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. ● Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetică moleculară. 8. Elemente de citogenetică. 9. Oncogene
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitară: ● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. ● Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetică moleculară. 8. Elemente de citogenetică. 9. Oncogene
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitară: ● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. ● Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetică moleculară. 8. Elemente de citogenetică. 9. Oncogene
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structura și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor. Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. - Mastocitoza 5. Seria limfoidă: Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imuna) Kinetica limfocitelor și plasmocitului. Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitara: Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetica
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structura și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor. Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. - Mastocitoza 5. Seria limfoidă: Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imuna) Kinetica limfocitelor și plasmocitului. Anomalii cantitative ale limfocitelor. 6. Seria megakario-trombocitara: Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. Kinetica trombocitelor. 7. Principii de genetica
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]