331 matches
-
românului de rând, bazată pe realități palpabile”, roman după care speră că se va scrie un scenariu de film, care va lua premiul Oscar, și-l va salva de sărăcie, permițându-i să trăiască decent. Convenția romanului în roman, vocea histrionică a naratorului omniscient, care uneori se împletește cu cea a personajului, iar alteori se distanțează ironic, poetica discursivă invocată, a circularității dintre viață și narațiune, îndepărtează cititorul de real și îl apropie tot mai mult de teritoriul misterios al fantasmelor
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
personale. Un psihopat este o persoană care nu prezintă empatie, mustrări de conștiință, are un comportament lipsit de inhibiții, este deseori carismatică, narcisistă și va face orice ca să își ducă la îndeplinire un plan. Deși câteodată se avântă în manifestări histrionice de emoție, o fac doar cu scopul de a câștiga simpatia. Altminteri, rămân imperturbabili în situații de criză, inclusiv în cazul unui divorț sau al unei despărțiri de o persoană importantă (deși nu prea există vreo persoană care să fie
Psihopatie () [Corola-website/Science/329338_a_330667]
-
verdictele sale se rețin). Spații și oglinzi (studiul care dă și titlul cărții) este cea mai consistentă panoramă a criticii din Basarabia.” „Nu există un prototip după care Eugen Lungu își compune textele. „Regia” lor scoate la iveală un spirit histrionic și ludic, înzestrat cu ironie, umor, talent literar. Majoritatea eseurilor au, totuși, ceva în comun: referințe etimologice, explorări și incursiuni - istorice, literare, mitologice, cinematografice - în „lumea” cuvintelor sau a expresiilor analizate. Astfel, aceste studii neconvenționale de istorie a limbii devin
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
religiei, în afara de programa impusă de statul grec, are o pondere importantă. Interdicția intrării femeilor la Muntele Athos a fost instituită în secolul al XI-lea, după ce unii călugări tineri au fost seduși de femei cochete și probabil cu tendințe histrionice, care se dădeau ciobani pentru a intra în contact cu aceștia, corupându-i să întrețină relații sexuale. În 2001 și în 2006 Parlamentul European a făcut apel la statul grec și la autoguvernarea atonită să reconsidere regula care refuză accesul
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
eroului cu descrierea mediului ospiciului. Viața îi fusese plină de întâmplări capitale: copil, asistase la ororile războiului, trecuse și pe la Canal, frecventase medii diverse; era, în plus, scriitor. Evenimentele sunt puse însă sub semnul provizoriului și ambiguității, personajul fiind și histrionic. În încercarea de a afla identitatea pacientului său, doctorul recurge la o stratagemă: îi publică fotografia într-o revistă; romanul va anexa scrisorile primite de la cei care pretindeau că-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
din America, MacIntyre îi pune alături de teoreticienii organizațiilor neoweberiene, care "contribuie inconștient, pe post de cor, la teatrul din zilele noastre". (Idem., p. 57) În alte locuri din lucrare, el califica timpul nostru cu termenii de "mascaradă", "dramă birocratică", jucată histrionic de actori cu roluri minore de experți în stăpânirea unor "legi generale", care repetă proverbele, generalizările juriștilor ori maximele lui Machiaveli. (Idem., pp. 127-128) Întrucât istorismul s-a asociat adesea cu relativismul, MacIntyre respinge acuzația adusă de critici în acest
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
majoritate cărți de proză), el tatonează propriul teritoriu imaginar, împrăștie în discursul evaluativ mininarațiuni personale, reverii critice și digresiuni, practică limbajul aluziv, jocurile lexicale, ironia și alterizarea eului critic, într-un cuvânt, face o „critică artistică”, situată între hotare. Dispoziția histrionică și experimentalismul jovial ar fi notele dominante în volumul de debut, unde aplicațiile la caragialeanism sunt urmate de o suită de parodii critice în care C. se joacă (absolut convingător) de-a Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu ș.a., scriind despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
Sorin Lavric În filosofie, spiritele ludice nu trebuie neapă rat să fie histrionice, e îndeajuns să fie curioase. Curiozitatea e forma pe care o ia spiritul atunci cînd nu poate scăpa de nerăbdare. Cauza stă în cuplarea stimulului cu reacția pe care o provoacă: cine e avid în găsirea unor amănunte insolite are
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
aer tăios care face dintrun autor o voce de luat în seamă. E genul de eseist care, citindu-și propriile volute stilistice, se desfată de curgerea lor, cititorul bănuindul de jubilare proprie de tip narcisic. Paradoxul este că, neavînd morb histrionic, Vălcan emană totuși un aer de paradă artistică. Scrisul lui Vălcan aduce cu o perorație scrobită a cărei formă predilectă atinge pragul intensității emfatice. Din păcate, genul acesta de travaliu eseistic nu dă naștere unor formule memorabile. Fraza nu poate
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
cărțile de la Bogdănești (centru comunal!) cu căruța!: "Suferim și pentru că suntem capabili să ne adaptăm vieții mediocre". Atracția autorului pentru "fragmentar" și pentru gândirea de lux, aforistică, este consubstanțială talentului său și, ca și Ion Creangă, se scuză, la modul histrionic, simțind că "a scris lung pentru că nu a avut timp să scrie scurt!". Multe dintre cugetări au sclipirea memorabilă și se fixează, prin lapidaritate, paradox, expresivitate. Câteva exemple: "Pe lângă frumusețea fizică, la ce-ar mai folosi și cea morală?", " Nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară". În contextul unui rol de piuliță într-un angrenaj social rigid, supus presiunii "totalitare" de "jos" și de "sus", trebuind să fie mereu atent și să manevreze între turbulența histrionică a unui Esinencu ori Saca, de pildă, și năbădăile lui Bodiul, "heracliteanismul" lui Victor Teleucă trecea ușor fie complex psihologic, fie insuficientă călire ideologică sau chiar, boje upasi, naționalism. Căderea din rolul social a însemnat, de fapt, urcarea omului și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unsprezece ani de încercări de a-l descrie pe Seymour pe hârtie, și această cunoaștere îmi spune că el nu poate fi sesizat prin subînțelesuri și treceri sub tăcere. Dimpotrivă. Din 1948 încoace, am scris și am ars în chip histrionic cel puțin o duzină de povestiri ori schițe despre el și, ca să spun ce n-ar trebui să spun, unele dintre acestea erau destul de vioaie și de citibile. Dar nu erau Seymour. Încearcă să folosești subînțelesuri pentru Seymour și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nu mai cred pentru că știu, a celor care refuză artificiul chiar în timp ce-l folosesc. Reversul ironic este că nici un adevăr nu se întemeiază pe suferință și, de altfel, pe nimic altceva. Pe nici o negativitate, oricum. Și atunci, strigătul devine râs histrionic. E un joc la puterea a doua, căci Cioran se preface că joacă un rol, dar, prefăcându-se, el chiar îl joacă. În aceste condiții, cui să-i fie frică de Cioran?! Fie și mistificat, nihilismul lui (să-l numim
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Câinele și pisica sunt prea umanizate ș...ț, fac figură de trădători” (III, 255). Cu câteva excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate, impostor prin damnare, probabil că suferea de strabism. Dacă nu șchiopăta, dacă nu suferea de strabism, atunci va fi fost la mijloc numai o greșeală a naturii. Numai că, în legătură cu ipostazierile acestea ale adevărului în
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
viclean), intelectuală (subtil, inteligent) și adjectivele afective ce traduc o reacție emoțională (enervant, trist, vesel, plicticos). În limba franceză, plasarea adjectivului după substantiv tinde să atenueze încărcătura sa subiectivă, tot așa cum, dimpotrivă, situarea sa în fața substantivului îl încarcă de subiectivitate. Histrionicul personaj baudelairian Samuel Cramer "produsul contradictoriu al unui german palid și al unei chiliene brunete" îl condamnă astfel pe Walter Scott: "O, ce scriitor plictisitor! Un șoarece de bibliotecă prăfuit, care dezgroapă cronicile! Un amalgam de descrieri anoste..., un amestec
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
model exemplar" ale acestuia, prin însușirile sale "hermetice" "de ființă care trece de una singură de la sacru (glorie mitizată), la profan, de om care "moare" și "învie" sub identități civile alternative"; identitatea sa eroică se ascunde în nume anodine, "epifanii histrionice ale unei ființe trecute - cel puțin în conștiința publică - în moarte". Într-o astfel de cheie, existența cenușie a lui Gavrilescu se poate interpreta ca epifană. Povestea colonelului Lawrence are rolul unei istorii echivalente care anticipează istoria lui Gavrilescu, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
psihice, dar și de condiție fundamentală de delimitare a eului conștient în raport cu lumea. În acest sens, se conturează - în plan personologic - două profile care încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să atragă atenția anturajului: unul hiperexpresiv, captativ, de factură histrionică, și unul riguros și perfecționist, de factură anankastă. Sunt evidente instabilitatea psihomotorie și dificultățile de învățare a scrisului și cititului. Se conturează „fobii de școală” ca expresie a tulburărilor de atașament sau a unor inițiale experiențe negative în mediul școlar
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
individualități. Relația de atașament parental pierde teren în favoarea atașamentului față de congeneri (Bolwby, 1973Ă. Adolescentul devine capabil și de relația de atașament față de subiecții ideali și își reevaluează atașamentul parental. Pot apare manifestări expansive sau disforice, care prefigurează trăsături narcisice sau histrionice. Devine evidentă complexitatea și stabilitatea raporturilor dintre procesele de învățare și de maturizare individuală, aceasta din urmă integrând și eforturile de adaptare în rolurile vieții. Suprasolicitarea poate cultiva atitudini evitante sau scurtcircuitate, dar și atribute integrabile nevroticismului. În adolescență, conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștientă a abilităților și aptitudinilor personale, precum și prin conectarea satisfacțiilor la problematica și scopurile sociale și profesionale. În această etapă existențială, prelungirea școlarizării prin integrarea în viața universitară stimulează procesul de maturizare a personalității. Manifestările adolescenței pot sugera trăsături narcisice, histrionice, evitante sau dependente, dar diferențierea rămâne dificilă și condiționată de calitatea adaptabilității în roluri și aceea a relațiilor interpersonale. Incapacitatea adolescenților de a se diferenția de părinți sau de a-și rezolva raporturile cu congenerii poate deveni un factor vulnerabilizant
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sursă majoră de inspirație pentru teoriile etiopatogenetice ulterioare în personologie. „Nebunia degeneraților” descrisă de autor reprezintă o variantă primară a personalităților psihopatice. În aceeași perioadă, Briquet (apud Millon et al., 1998Ă descrie un tablou clinic foarte asemănător tulburării de personalitate histrionice, deși îl raportează etiologic la o disfuncție a sistemului nervos. În 1868, Maudsley relevă caracterul cvasipatognomonic al sugestibilității, superficialității și suprasemnificării conținuturilor cognitive și afective în cazul personalităților patologice. Abordând conceptul de moral insanity, care are ca substrat o degenerescență
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terenul pe care ulterior se structurează componenta caracterială a personalității (Buss și Plomin, 1975Ă. Cloninger (1975Ă, Loranger et al. (1982Ă, Guze et al. (1986Ă, pornind de la studii familiale efectuate în SUA, au constatat că îndeosebi personalitățile patologice de tip antisocial, histrionic și borderline au cu mai mare probabilitate o condiționare ereditară. Ea rămâne oricum semnificativ mai scăzută decât pentru alte entități nosologice psihiatrice (Schulsinger, 1972Ă. Sintetizând experiența personală de psihiatru pediatru și rezultatele mai multor studii asupra temperamentului la copiii, Rutter
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și noradrenalină. Astfel, personalitățile patologice devin variante extreme sau dezechilibrat structurate ale acestor dimensiuni și ale combinațiilor lor. Cloninger a elaborat un instrument - (TPQĂ Tridimensional Personality Questionnaire - de evaluare a acestor dimensiuni și a identificat opt tipologii personologice patologice: antisocială, histrionică, pasiv-agresivă, pasiv-dependentă, explozivă, obsesivă, schizoidă și ciclotimică. Trăsăturile caracteriale au fost adăugate corespunzător faptului că studiile care au aplicat sistemul tridimensional nu au avut o relevanță diagnostică așteptată. Astfel, perseverența, simțul responsabilității, sociabilitatea și deschiderea spirituală au devenit reperele caracteriale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
emoționale repetate și poate fi asociată cu eforturi excesive pentru a preveni abandonarea și o serie de acte suicidale sau de autovătămare (cu toate că acestea pot apărea fără declanșatori evidențiă. Include: (tulburarea deă personalitate de frontieră. 301.50 Tulburarea de personalitate histrionică F 60.4 Tulburarea de personalitate histrionică TP Histrionică Un pattern pervaziv de emoționalitate excesivă și de căutare a atenției, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eforturi excesive pentru a preveni abandonarea și o serie de acte suicidale sau de autovătămare (cu toate că acestea pot apărea fără declanșatori evidențiă. Include: (tulburarea deă personalitate de frontieră. 301.50 Tulburarea de personalitate histrionică F 60.4 Tulburarea de personalitate histrionică TP Histrionică Un pattern pervaziv de emoționalitate excesivă și de căutare a atenției, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă este incomodat în situațiile în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru a preveni abandonarea și o serie de acte suicidale sau de autovătămare (cu toate că acestea pot apărea fără declanșatori evidențiă. Include: (tulburarea deă personalitate de frontieră. 301.50 Tulburarea de personalitate histrionică F 60.4 Tulburarea de personalitate histrionică TP Histrionică Un pattern pervaziv de emoționalitate excesivă și de căutare a atenției, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă este incomodat în situațiile în care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]