69 matches
-
Vechiul Regat"!) Și acum un " flash-back".Legătură mea cu soții Sirota dată dinainte. În ce împrejurări? Iată un alt loc pe axa timpului: Odesa. Orașul Odesa a fost ocupat de către armata română în 1940, cănd România era aliată cu Germania hitlerista . În 1942 , evreii din acest oraș au fost deportați și ei în Transnistria . Familia mea biologică- tatăl meu, inginer,mama, și doi copii,adică eu și sora mea,probabil în vârstă de 8 ani, precum mi s-a spus mai
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
interzis activitatea partidelor și împreună cu ele, cea a U.E.R. Unică reprezentanta a evreilor în fața autorităților era în mâinile Federației Comunităților Evreiești, al cărei președinte era, desigur, Doctorul Filderman. În anul 1940, România făcea deja parte integrantă din coaliția cu Germania hitlerista, era aliata militară a acesteia în atacul din iunie 1941 contra Uniunii Sovietice. Și înainte de această dată, existau unități militare germane în țară, cap de pod în vederea pătrunderii în Balcani. S-au luat măsuri aspre împotriva evreilor, li s-a
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
lui Stalin să aprobe propunerea lui Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea potrivit căreia guvernul României era unul fascist, apropiat de Germania hitleristă: „Către Secretariatul general al C.C. al Partidului Comunist (Bolșevic) Tovarășului Stalin (Copie pentru Molotov, Voroșilov și Ordjonikidze) În telegrama primită astăzi, tovarășul Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu, în legătură cu Pactul. El formulează cele două dezacorduri
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
care au determinat înlocuirea acestuia din funcția de ministru de externe, la 29 august 1936. Astfel, pe plan internațional putem evidenția eșecul Societății Națiunilor și a politicii de securitate colectivă, susținută de Titulescu, îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, eveniment la care marile democrații europene, în special Franța și Marea Britanie, nu au reacționat, preferând să adopte o politică conciliatoristă. Pe plan intern, în corelație cu situația internațională, se dorea o politică mai “ flexibilă“ în special
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
au gândit că și țara lor, chiar în ciuda regimului politic totalitar impus cu forța, ar putea profita de pe urma "recunoașterii" R.F.G., pentru a-și restabili integritatea teritorială destrămată, după cum se știe, din vina nu numai a URSS, ci și a Germaniei hitleriste care a fost, de fapt, cel puțin complice la pierderea Basarabiei, este greu de spus astăzi. Dar poate că nu a fost chiar întâmplător faptul că tocmai în perioada celei mai reale simpatii pe care guvernul vest-german o manifesta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
special de cea liberală) sau susținând, în momente deosebite, campanii care s-au dovedit a fi juste: intrarea în război de partea Aliaților (în 1916), împotrivirea la ascensiunea tot mai nocivă a extremei drepte și la aservirea țării intereselor Germaniei hitleriste (motiv care l-a determinat să părăsească România în perioada 1938-1945). În calitate de comentator teatral, a debutat la „Evenimentul” (Iași, 1890), dar a devenit cronicar oficial al „Adevărului” în 1896. Pornind la o acțiune care avea să dureze patru decenii, F.
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
al comuniștilor, În vederea unor acțiuni unitare; În fine, și mai presus de toate, munca politică de agitație continuă, susținută, curajoasă, În jurul celor mai arzătoare probleme ale ceasului: realitatea crâncenă a războiului, demascarea caracterului de jaf și cotropire al atacului Germaniei hitleriste Împotriva Uniunii Sovietice. (Ă). Puține sunt În roman aspectele care par „create” și de altfel acestea nici nu sunt cele mai semnificative. Altminteri, romanul se desfășoară neted, urmărind firul autobiografic al vieții autorului pe o durată de timp determinată. Prezența
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vest și a capitulării Franței, Carol al II-lea a fost nevoit să reorienteze politica externă a țării spre puterile Axei, sperând să-și salveze astfel tronul și integritatea teritorială a României. Dar potrivit tratatului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), Germania hitleristă și Rusia stalinistă și-au împărțit sferele de influență în Europa de Est. Cotropirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (iunie 1940), precum și a Ardealului de nord prin Dictatul de la Viena (29/30 august 1940), au stârnit un val de proteste în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și poporul german facând promisiuni prin isterică paradă oratorică...! Urmare a declarării război germaniei, la granița romănă nu mai era nevoie de prea multă armată sovietică, doar câteva divizii de ocupație deci, grosul ofensivei sovietice se concentră asupra frontierelor Germaniei Hitleriste, Într-o vijelioasă Înaintare ofensivă. Pericolul ca Germania să fie În totalitate distrusă de armata sovietică se Întrezărea și mai ales de pătrunderea ideologiei bolșevice, unii generali cu gândire democrată, a-u dislocat câteva armate din Franța și le-a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucruri. Înșiruindu-se una după alta, după dictatura carlistă, a venit cea legionar-antonesciană, apoi cea pe care participarea la un război nu avea cum să o evite, iar ieșirea din războiul împotriva Națiunilor Unite și trecerea alături de acestea împotriva Germaniei hitleriste din 1944 nu puteau însemna decât o mimare a democrației, de vreme ce ne aflam sub ocupația rusească (trupele sovietice părăsind teritoriul nostru abia atunci când drumul spre societatea socialistă era deja trasat 1958); așadar, o dictatură a luat locul alteia; ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la 1 septembrie 1939. La 3 septembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, declanșându-se astfel a doua mare conflagrație a secolului al XX-lea. La 6 septembrie, România și-a declarat neutralitatea. În timp ce armata poloneză se opunea ofensivei hitleriste, la 17 septembrie 1939 armata sovietică a pătruns pe teritoriul Poloniei. Uniunea Sovietică a acționat în conformitate cu punctul 2 al protocolului secret adițional pactului. Putem aprecia că declanșarea războiului mondial a grupat - pentru o anumită perioadă și într-un anumit sens
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru destinul națiunii întregi. Generalul Ion Antonescu a venit la conducerea statului român (6 septembrie 1940) în condiții grele, când România complet izolată și în continuare amenințată (incidentele din Delta Dunării cu sovieticii, pretențiile Ungariei asupra întregii Transilvanii, presiunile Germaniei hitleriste asupra lui Carol al II-lea). Numai Germania s-a declarat dispusă și era capabilă să garanteze granițele rămase României. Aceasta l-a determinat pe generalul Ion Antonescu să orienteze politica externă a României spre Germania, într-un ritm mult
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mod special, au fost reluate prin încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german, prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 și prin agresiunea din 28 iunie 1940. Între timp, la scurt timp după declanșarea războiului mondial, Uniunea Sovietică participase împreună cu Germania hitleristă la împărțirea Poloniei și declanșase agresiunea împotriva Finlandei. Analiza atentă a poziției adoptate de guvernul român, a conținutului notelor ultimative sovietice și a răspunsurilor date de partea română relevă lipsa oricărui acord, caracterul ilegal din punctul de vedere al dreptului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să fie, când, turmele mulțimii sunt mânate, către acolo unde vor cârmacii lor temporari. Între firul aproape invizibil al apelor micului curs, față în față, la foarte mică distanță, liniile de atac ale armatelor în înfruntare. De o parte - cea hitleristă; de alta - cele ale fostului imperiu sovietic. România se afla sub dominația și la ordinele hitleriștilor. Grupa de militari luptători, pe care-i am în vedere, era în posesia unei mașini de front, pe care aveau instalată o mitralieră grea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rus se comporta cu soldatul român... Știam din surse sigure despre atitudinea aliaților hitleriști la începutul războiului că aveau obiceiul arogant ca după ce o unitate română elibera o localitate din U.R.S.S. În mod samavolnic înlocuiau unitatea română cu una hitleristă care jefuia în mod sistematic trimițând totul în Germania - așa cum făcuseră și în România ocupată de ei în prima parte a campaniei din 1916. Ce fel de alianță mai era și asta? Din aceleași consemnări de jurnal aflu acum un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ar fi putut deveni dacă atâția oameni de excepție nu ar fi fost uciși, deportați la Canalul Dunărea-Marea Neagră,închiși în pușcăriile de teroare ale comunismului dar și ale nazismului de dinainte. Pentru toate acestea, vinovatul numărul unu este Germania hitleristă - care a atacat, a ucis, iar ceilalți nu au făcut altceva, decât să se apere (pag.101). Autoarea reamintește atitudinea de solidaritate a micului popor din Danemarca: țara era ocupată samavolnic de Germania hitleristă și se împotrivea tacit ocupantului care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Dar schimbarea nu pare destul de sinceră în ochii IC. Jacques Duclos provoacă atunci o lovitură de teatru: la 1 octombrie, deputații comuniști adresează președintelui Adunării, Edouard Herriot o scrisoare ce pledează pentru pace și negociere (cu Hitler). Din mers, Germania hitleristă și provocatorii războiului imperialist sînt asociați în virtutea unor asemănări 7. În Marea Britanie, va fi și mai greu să fie acceptată schimbarea. În fața comitetului central întrunit la 24 septembrie, Harry Pollitt apără poziția adoptată și destăinuie că a refuzat cu bună
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
semnele periculoase ale formalismului decadent"224. Comunismul românesc milita pentru "accesibilitate și uza cam de același set de etichete infamante atunci când se referea la produsele artistice ale capitalismului cosmopolit"225 ca și criticii și istoricii artelor plastice, care serviseră propagandei hitleriste și mussoliniene în țările lor. Or, principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neinițiați. Este principiul pe care mizează și Ștefan Augustin Doinaș, în celebrul său discurs 226, prin care dezaprobă revoluția culturală, impusă prin "tezele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
martie). // Ia sfîrșit Războiul Civil din Spania prin victoria clară a generalului Franco (1 aprilie)‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. // Generalul Francisco Franco (El Caudillo) devine dictator al Spaniei (aprilie) // Italia invadează Albania (aprilie). // Marea Britanie decretează mobilizarea tuturor bărbaților apți de serviciu militar (aprilie). // Germania hitleristă și Italia mussoliniană semnează Pactul de Oțel (mai). // Începe turneul nord-american al regelui și reginei. // Se semnează "Acordul Craig-Arita" prin care Marea Britanie recunoaște cuceririle și ocupația japoneză în China (iulie). // Are loc semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov prin care, în eventualitatea unui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Dollfuss nici nu ține cu "realitatea... vie", ci cu un "contract" juridic. Deși adversar declarat al lui Hitler, Sebastian, ca tot redactorul obiectiv ce asimilase lecția lui Nae Ionescu despre inevitabilitatea Anschluss-ului, n-are nimic împotrivă să vadă o Germanie hitleristă mărită prin înglobarea Austriei. În toamna anului 1933, cînd are loc atentatul contra cancelarului Dollfuss (atentat pe care presa, inclusiv aceea hitleristă, îl deplînge), Sebastian scrie și el articolul de fond la Cuvîntul despre Atentatul de la Viena. După părerea sa
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
obiectiv ce asimilase lecția lui Nae Ionescu despre inevitabilitatea Anschluss-ului, n-are nimic împotrivă să vadă o Germanie hitleristă mărită prin înglobarea Austriei. În toamna anului 1933, cînd are loc atentatul contra cancelarului Dollfuss (atentat pe care presa, inclusiv aceea hitleristă, îl deplînge), Sebastian scrie și el articolul de fond la Cuvîntul despre Atentatul de la Viena. După părerea sa, Lucrurile au ajuns în Austria într-o fază în care o desfășurare a lor liniștită nu mai poate fi sperată. Tot ce
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
să-i fi cunoscut în război pe toți: și pe Pavel Moruzov (veteranul colectivizării, care fusese medaliat pentru că își denunțase părinții țărani), și pe Zoia Kosmodemianskaia (care, înainte să-și doneze numele „Școlii Centrale“ din București, a rezistat zâmbind torturii hitleriste), și pe Alexei Matrosov (flăcăul cu aptitudini de detonator, acoperind o grenadă germană) și poate chiar pe Sașa Marinesko (teroarea Mării Baltice, călăul lui „Gustloff“ și „Steuben“). Dacă nu față-n față, măcar din povești. După alții, singurele proiectile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Politică,1982, p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Litvinov că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare față de români și în problemele referitoare la pactul sovieto-român” 105. Iată cum gândea Stalin, Litvinov fiind doar un pion al acestuia. Îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, Stalin și-a dat seama că nu avea nici un motiv să încheie un tratat cu România, deoarece Marea Britanie și Franța nu reacționaseră în urma crizei renane. Era clar că politica de securitate colectivă eșuase. Uniunea Sovietică nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Politică,1982, p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]