70 matches
-
au gândit că și țara lor, chiar în ciuda regimului politic totalitar impus cu forța, ar putea profita de pe urma "recunoașterii" R.F.G., pentru a-și restabili integritatea teritorială destrămată, după cum se știe, din vina nu numai a URSS, ci și a Germaniei hitleriste care a fost, de fapt, cel puțin complice la pierderea Basarabiei, este greu de spus astăzi. Dar poate că nu a fost chiar întâmplător faptul că tocmai în perioada celei mai reale simpatii pe care guvernul vest-german o manifesta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
special de cea liberală) sau susținând, în momente deosebite, campanii care s-au dovedit a fi juste: intrarea în război de partea Aliaților (în 1916), împotrivirea la ascensiunea tot mai nocivă a extremei drepte și la aservirea țării intereselor Germaniei hitleriste (motiv care l-a determinat să părăsească România în perioada 1938-1945). În calitate de comentator teatral, a debutat la „Evenimentul” (Iași, 1890), dar a devenit cronicar oficial al „Adevărului” în 1896. Pornind la o acțiune care avea să dureze patru decenii, F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
lui Stalin să aprobe propunerea lui Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea potrivit căreia guvernul României era unul fascist, apropiat de Germania hitleristă: „Către Secretariatul general al C.C. al Partidului Comunist (Bolșevic) Tovarășului Stalin (Copie pentru Molotov, Voroșilov și Ordjonikidze) În telegrama primită astăzi, tovarășul Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu, în legătură cu Pactul. El formulează cele două dezacorduri
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
care au determinat înlocuirea acestuia din funcția de ministru de externe, la 29 august 1936. Astfel, pe plan internațional putem evidenția eșecul Societății Națiunilor și a politicii de securitate colectivă, susținută de Titulescu, îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, eveniment la care marile democrații europene, în special Franța și Marea Britanie, nu au reacționat, preferând să adopte o politică conciliatoristă. Pe plan intern, în corelație cu situația internațională, se dorea o politică mai “ flexibilă“ în special
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cedează și Cadrilaterul, cu o suprafață de peste 7.000 Km pătrați și o populație de cca. 400 000 locuitori. Anul 1940 devine cea mai întunecată pagină din istoria României. Țara noastră a fost “răstignită pe cruce“ de Rusia stalinistă, Germania hitleristă și Italia fascistă, iar cei refugiați din teritoriile ocupate, au fost osândiți să suporte drama dezrădăcinării, cu durerile și suferințele redate în memoriile lor, de ultimii martiri, membri ai asociației noastre.
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1661]
-
lucruri. Înșiruindu-se una după alta, după dictatura carlistă, a venit cea legionar-antonesciană, apoi cea pe care participarea la un război nu avea cum să o evite, iar ieșirea din războiul împotriva Națiunilor Unite și trecerea alături de acestea împotriva Germaniei hitleriste din 1944 nu puteau însemna decât o mimare a democrației, de vreme ce ne aflam sub ocupația rusească (trupele sovietice părăsind teritoriul nostru abia atunci când drumul spre societatea socialistă era deja trasat 1958); așadar, o dictatură a luat locul alteia; ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
adevărat. Dar, dacă țările vecine nouă, de la Nord, mai ales, care au suferit ca și noi „Împărțirea brutală, cinică, a lumii la Yalta” - și, o repetăm, marea jertfită a fost atunci Polonia, stat și armată care au luptat contra Germaniei hitleriste de la Început până la sfârșit! -, se redresează mai iute, mai ușor, dovadă primirea lor În structurile europene, ei bine, Întârzierea noastră În așa-zisa tranziție se datorează nu numai clasei noastre politice, improvizate, e drept - dar ar fi putut fi altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vest și a capitulării Franței, Carol al II-lea a fost nevoit să reorienteze politica externă a țării spre puterile Axei, sperând să-și salveze astfel tronul și integritatea teritorială a României. Dar potrivit tratatului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), Germania hitleristă și Rusia stalinistă și-au împărțit sferele de influență în Europa de Est. Cotropirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (iunie 1940), precum și a Ardealului de nord prin Dictatul de la Viena (29/30 august 1940), au stârnit un val de proteste în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și totalitarism a întregului regim. Dar această manevră nu a putut asigura durabilitatea regimului care s-a prăbușit în primele zile ale lunii septembrie 1940. Iminența izbucnirii celui de-al doilea război mondial este vădită de expansiunea teritorială a Germaniei hitleriste (care a anexat Cehoslovacia, Austria, a împărțit Polonia împreună cu URSS) și de pactul Molotov-Ribbentrop, precum și de Dictatul de la Viena (după ce Hitler a transmis generalului Antonescu să nu se opună pretențiilor lui Stalin vizând cedarea Basarabiei). După ce anterior, desființase democrația ca
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Politică,1982, p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Litvinov că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare față de români și în problemele referitoare la pactul sovieto-român” 105. Iată cum gândea Stalin, Litvinov fiind doar un pion al acestuia. Îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, Stalin și-a dat seama că nu avea nici un motiv să încheie un tratat cu România, deoarece Marea Britanie și Franța nu reacționaseră în urma crizei renane. Era clar că politica de securitate colectivă eșuase. Uniunea Sovietică nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
este participarea României, alături de Germania, la războiul `mpotriva URSS `ntre 21 iunie 1941 și 23 august 1944. Teza oficială era că România fusese „t`r`tă” `n acest război, deci `mpotriva voinței ei, de către agresiva Germanie a lui Hitler („Germania hitleristă/nazistă”). Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori și echivalențe umanistice. Excurs critic și comparatist, Editura Eminescu, București, 1973, p. 7. Din lucrarea Zoei Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu. Viață. Creație. Cultură, Editura Eminescu, București,1989, pentru studiul interpretării și diseminării unui Eminescu național-comunist este important `ntregul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
numit Comandor-Șef al legiunii de Merit de către președintele american Harry S. Truman, dar a primit și ordinul Sovietic al Victoriei. Acesta din urmă a fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
opună, dar din acest eveniment trage concluzia că stăpînirea Europei depinde de alianța cu Italia fascistă, sau de supunerea acesteia. Europa împotriva Germaniei Dorința manifestată de URSS de a ieși din izolarea diplomatică și opoziția Italiei fasciste față de intențiile Germaniei hitleriste în Europa Centrală vor fi folosite de Franța pentru a ridica împotriva Germaniei toate puterile îngrijorate de punerea în practică a programului imperialist din Mein Kampf. Ministrul de externe francez Louis Barthou se gîndește la început la un vast program
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
unele extrem de revelatoare. De la începutul proclamării statului național legionar (14 septembrie 1940) lucrurile nu mergeau deloc bine între cei doi parteneri, deciși, fiecare, să-l răpună pe celălalt pentru a se înscăuna a-toate-stăpînitor. Antonescu era sprijinit de Fabricius, ambasadorul Germaniei hitleriste la București și, prin acesta, de chiar Führerul, pe cînd Horia Sima cu legionarii săi se sprijinea pe Neubacher, omul SS-ului, deci al lui Himmler, avînd ca funcție oficială reprezentanța economică. Cu timpul, dat fiind faptul că legionarii își
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
-i invite să părăsească țara românească, repatriindu-se. Dacă totuși cu acest sistem elegant n-am scăpat totuși de ei, aș face lagăre de concentrare pentru aceste elemente periculoase". Era o propunere în premieră, neexperimentata încă nici de Germania devenită hitlerista din 1933 și era atît de antidemocratica încît și dl Constantin Schifirnet, editorul ediției, de obicei complezent cu opiniile retrograde ale poetului, o respinge într-o notă. Antisemitismul sau, prezent încă în articolele dinainte de 1918, capătă acum forme extremiste ("Chestiunea
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
petroliere de pe Valea Prahovei dar, în loc de asta, prefăcând în mine o bună parte din București și din alte orașe ale țării și ucigind mii de oameni inocenți. În defmitiv, cât de vinovată era România, pentm intrarea în război alături de Germania hitlerista, cănd - hărtănita de vecinii din jur - nu-i sărise nimeni în ajutor și nu i se oferise nicio altă soluție, de alianfa sau de neutralitate? întrebăm eu patetic, ca-n fața unui tribunal al istoriei, fără să clintesc însă niciun
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
antisemitismul visceral al teologului, seminaristului gruzin Djugașvili, ajuns șef de stat, avea să debuteze prin omorul bestial săvârșit de un grădinar plătit de G.P.U. Troțki a murit, prin urmare, cu un an, aproximativ, înainte de atacarea Uniunii Sovietice de Germania hitlerista... Pun o simplă ipoteză, fantezista, mai mult literară, trăznită, dacă vreți. Dacă Troțki, să zicem, colaboratorul lui Lenin (mort între timp) ar fi reușit să se debaraseze de Stalin, înfruntând cu inteligență să ieșită din comun primii ani de ascensiune
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
aveau alternativă, armata română neavînd puterea să apere fruntariile la nord, la est și la sud. Această concentrare pe trei fronturi virtuale, a pretențiilor asupra teritoriului țării a fost o efectivă năpasta, de care erau vinovate deopotrivă URSS și Germania hitlerista, atunci cînd, în 23 august 1939, au semnat tratatul Molotov-Ribbentrop. Iar pretențiile revizioniste ale Ungariei, tot timpul încurajate de Germania și Italia, au căpătat dezlegare, prin dictatul de la Viena. Degeaba a protestat Iuliu Maniu patetic în al doilea Consiliu al
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
însuși, ce-i declară, într-o patetica misiva, Ninei Cassian, în ^47, cum că 1940 e rezultatul unei "ore slabe"? Dar, prin însăși mistica-i fervoare, poemul pare-a fi, din contră, rodul unui ceas de-a binelea astral: Germania (hitlerista) era la apogeu; iar poetul nostru, din păcate, apologetu-i necondiționat. Mai mult: al unui Deutschtum metafizic, idealist, romantic, pur, fie și dacă mordoré, adică blond pătat cu brun! Cât zel de-a dreptul pueril sau câtă automistificare, câtă heideggeriană "grosse
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
regimul Antonescu. Accepta postul de director general al Teatrului Național (și, prin consecință, al tuturor teatrelor) și, apoi, director al ziarului Viața, oficios al regimului antonescian, participînd, ca om de cultură, la turnee de conferințe în străinătate, inclusiv în Germania hitlerista. La Viață aproape că n-a scris deloc, el închiriindu-si doar numele, de gazeta ocupîndu-se, mai ales, mereu infatigabila Fanny. Dar, incontestabil, a girat-o, așa explicîndu-se gestul reprobabil că, la moartea prozatorului (1 septembrie 1944), condeie mature și
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
început de coabitare cu mișcarea legionara). E analizată gafă impardonabila a lui Antonescu, care, în vizită să la Hitler din noiembrie 1940, l-a anunțat, fără a se fi consultat cu nimeni, aderarea României la Axa, deși, de fapt, Germania hitlerista n-avea nevoie din partea țării noastre decît de un regim politic favorabil ei, petrol și grîne. Și a fost o aderare (adică o alianță) fără a cere nimic în schimb, inclusiv un necesar tratat de alianță. Și tot o gafă
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
la 22 august 1947 consideră că regele Mihai "a avut curajul să-și trădeze aliatul". Actul de la 23 August 1944, a fost o nenorocire, România avînd datoria să rămînă consecventă deciziei lui Ion Antonescu de a se alia cu Germania hitlerista. La fel ar fi trebuit să procedeze și anglo-americanii, aliindu-se Germaniei împotriva Rusiei bolșevice. Nu prea îl interesa că, în a doua jumătate a anilor treizeci, țările revizioniste ale Axei, cu deosebire Germania hitlerista, practicau rasismul și doreau revizuirea
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
a se alia cu Germania hitlerista. La fel ar fi trebuit să procedeze și anglo-americanii, aliindu-se Germaniei împotriva Rusiei bolșevice. Nu prea îl interesa că, în a doua jumătate a anilor treizeci, țările revizioniste ale Axei, cu deosebire Germania hitlerista, practicau rasismul și doreau revizuirea tratatului de la Versailles (ceea ce, pentru România Mare, a fost o adevărată catastrofă), prin război (ceea ce au și făcut-o). Puteau, în aceste condiții date, franco-englezii (apoi și SUA) să se alieze cu Germania și Italia
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
sfârșitul dramatic al activității sale au fost în bună măsură influențate ori chiar determinate de condițiile politice ale acelor ani, asupra cărora Echenoz se apleacă cu atenția unui observator atent al regimurilor totalitare. Reperele istorice sunt invazia Cehoslovaciei de către Germania hitleristă în 1939, „eliberarea" de către trupele sovietice, instaurarea comunismului, primăvara de la Praga, culminând cu ocuparea țării de armatele Pactului de la Varșovia și avându-și deznodământul în represiunea care i-a urmat. Prima cursă la care participă Emil este un cros organizat
Sportivul și ordinea de stat by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/6085_a_7410]