1,762 matches
-
ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui și Te caut întruna Inima-mi suspină precum struna Care-a rămas atâta: cu o coardă Tu Doamne ai iertat această hoardă! Dar am aflat de învierea-Ți sfântă Ca un cuțit ce lama și-o împlântă În carnea noastră plină de păcat Când toți rosteau: - Iisus a înviat! Azi Îți ofer în suflet adăpost Că nu mai sunt acel care am
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Chipul_tau_ion_untaru_1356942773.html [Corola-blog/BlogPost/350832_a_352161]
-
ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui și Te caut întruna Inima-mi suspină precum struna Care-a rămas atâta: cu o coardă Tu Doamne ai iertat această hoardă! Dar am aflat de învierea-Ți sfântă Ca un cuțit ce lama și-o împlântă În carnea noastră plină de păcat Când toți rosteau: - Iisus a înviat! Azi Îți ofer în suflet adăpost Că nu mai sunt acel care am
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_vreme_de_calvar_ion_untaru_1357531584.html [Corola-blog/BlogPost/348822_a_350151]
-
cele două nea-muri s-au contopit într-o unitate biologică și etnică, unitatea românească, care s-a adâncit și mai mult, pe măsură ce locuitorii Daciei, părăsiți de ocrotirea legiunilor romane, retrase peste Dunăre, au rămas să-și apere singuri existența în fața hoardelor barbare năvălitoare. Elementul de legătură al locuitorilor de aici n-a putut fi acela al conștiinței lor naționale, conștiință nedefinită încă, în acele timpuri, ci al credinței religioase, total deosebită de cea a neamurilor năvălitoare, față de care această credință trebuia
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Era într-o duminică. Eram tineri. Ne țineam de mână. Din când în când ne priveam încântați unul de celălalt. Eram fascinat de ochii ei senini, limpezi, nasul mic. Fanfara cânta, duduind pământul, în urma unui brav colonel, ce luptase împotriva hoardelor fasciste, alături de victorioasa armată sovietică, care ne eliberase, cucerindu-ne. Plimbându-ne de mână ne apucase noaptea. “O să mă certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, își aducea și ea aminte de scene și mai îndepărtate
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
străjerul vreo veste? STRĂJERUL Sunt trimis de Baldobal să aduc veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun, nestingherită. De departe scânteiază ca valurile în vad Și înlătură din cale hoarda de nomad. Oastea romană ce-n soare scânteiază Triburile geților de lângă Istru o urmează. DECEBAL Teamă nu este și atât mai bine Că multă oaste vine, Cu ale lor stârvuri vor îngroșa Pământul din țara mea. Dar, acum fruntea-mi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
stropesc cu lacrima tristeții. S-a stins cu grija de țară și popor, Să nu ajungă prada dezbinării. Că de ura lumii, visurile mor Crucificate pe altarul țării. S-a luptat să țină pământu-n hotare, Din el să nu rupă hoardele străine. Și-a dorit să facă România Mare, Pentru înzestrarea fiilor de mâine. Sentință dreaptă așteaptă-n sertare, Unirea fraților în țara mamă. Rotundă de-a fi-n vechile hotare, Când datorie de țară ne cheamă. Dar graiul se destramă
MOARTEA NU ARE MILĂ, NICI RĂBDARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1443042473.html [Corola-blog/BlogPost/381861_a_383190]
-
-i necurata, Doar praf în ochi să nu putem vedea Cum patria sub ochi ne e furată, Dar, astăzi, înapoi ne-o vom lua! Eroii nu cunosc cuvântul moarte, Căci faptele lor urcă-n veșnicii, Nu tremuram de frica unor hoarde Ce-au locuri pregătite-n pușcării. Nu ne mai temem de nimic, vreodată, Ne-ați antrenat în chin un sfert de veac, Din asupriți, am devenit armata. Asupritori, vă vom veni de hac! Referință Bibliografica: Jalba poporului / Emilia Amăriei : Confluente
JALBA POPORULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1486388363.html [Corola-blog/BlogPost/344182_a_345511]
-
plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca în pilda veche, stejaru-nfruntă
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
din cele mai vechi timpuri. De la înălțimea celor 333 de metri pe care îi măsoară, „Peñonul” a fost martorul confruntărilor neîntrerupte dintre localnici și vizitatori din lumea largă, mai mult sau mai puțin bineveniți. De la fenicieni, greci și romani până la hoardele maure și, mai nou, la puhoaiele de turiști occidentali, nimic omenesc posibil nu le-a fost străin celor de aici. Impasibili la „valurile migratoare”, precum Mediterana când bate vântul, localnicii își îndreaptă acum atenția spre orarul sărbătorilor locale. Andaluzia are
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
se fi descoperit întunericul iar zi, nu a fost niciodată zi înainte de a striga eu Cerului să se despartă în atingeri. luați seama, luați seama, doar eu am fost înainte de firea existentenței, doar eu am tăcut și am strigat în hoardele liniștii care va e vouă vlăstar de incest, și tot eu, strigătul, tril al tăcerii, pot întoarce lumea din adaosul ploii, întunecat. gândul, spectator mut, nevăzut interlocutor, îi șoptește din dosul urechii: taci, strigăt, taci urlet, taci vânt. pe prispa
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Adrian_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu cetățean de nație română Vă las în dar această moștenire. Poporul meu și obștea cea creștină Să le-apărați ! ... Că sunt în devenire ! Plânge Banatul, Bucovina-n viață Ne-au siluit, în timp, hoarde păgâne. Din conștiință le făcurăm față La aste invadări ce sunt străine. Vă las un dulce grai moldovenesc Și țara asta ce e închegată. Cu sufletul viteaz dar românesc Să nu uitați aceasta niciodată. Strigă Ardealul că vrea răzbunare Pe
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468821473.html [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
A fost, de veacuri, totuși, asuprită Dar a păstrat ascuns osul domnesc. Au vrut dușmanii noștri să stârpească Tot neamul românesc să-ngenuncheze. Să-l umilească și să-l asuprească Pe zeii lor păgâni să venereze. Ne-au pustiit chiar hoardele tătare Nimic și nimeni nu ne-a-ngenunchiat. N-au reușit nici trupele barbare Să ne învingă, cum au tot sperat. Dintotdeauna nouă ne-a fost frate Pământul ăsta rodnic și mănos. Dar avut numai de rele parte Și de dușman ce-
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468821473.html [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
dureros: un ‘89 inutil! Cumpărați, mituiți cu 100 de lei în plus, manipulați cu televiziuni și jurnaliști fără de etică, ascultați și monitorizați mai ceva ca în vremea Securității, mințiți, îndatorați, învrăjbiți ca popor și furați, furați, furați - machiavelic de aceeași hoardă veșnic la butoane. Fără fabrici, fără păduri, fără infrastructură, fără educație, fără sistem medical, fără etică, fără bun simț, fără...Excelăm la capitolul FĂRĂ. Cum să le spun eu copiilor mei că de azi, în țara românească ai voie să
Cum să le spun că în România e voie să furi, dar nu mai mult de 200.000 de lei?! by https://republica.ro/lectia-de-educatie-civica-a-unei-mame-cu-3-copii-cum-sa-le-spun-ca-in-romania-e-voie-sa-furi-dar-nu-mai [Corola-blog/BlogPost/338809_a_340138]
-
noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar jefuind și ucigând. Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1410447330.html [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
Hoarde păgâne, migratoare, Ce-n jaf și crimă au trăit, Revendică fără onoare, Pământul Daciei, iubit. De unde au venit ei oare, Și care sunt ai lor strămoși, Ca să ne calcă în picioare, Al nostru neam și-ai noștri moși? Sunt hoarde finice ce-odată , Au jefuit ș-au omorât. Dar nici istoria nu-l iartă, Pe neamul acesta urât! N-am plecat din a noastră țară, Și nici vecinii n-am ucis. Cum s-a-ntâmplat odinioară Când Horty, așa a
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1410447330.html [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
cei care locuiesc înlăuntrul hotarelor ei. Inima sa tricoloră sângerează incurabil, sub formă de versuri clasice, din toate rănile provocate României de nedreptățile istoriei, in concreto de „străini mișiei”, de „șarlatanii trădători de țară”, de „popoare din Imperiul Ipocrit”, de „hoardele nebune”, de „Guvernele de crime vinovate”. Poetul nu își iartă nici compatrioții care îi votează „tăcuți și fără rost/ Pe veneticii aleși din afară” și care se ploconesc „străinilor solemn”, renunțând „la glie și trecut”. Artistul ne mai astâmpără durerea
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
pe care l-a pierdut la 1290-91. În momentul în care voievodul român s-a retras de la Făgăraș la Argeș, retragerea a rămas în tradiția populară „descălecat”, ca o venire de peste munți. -între 1290-1300, Țara Românească a fost vasală mongolilor Hoardei de Aur, care, profitând de criza dinastică din Regatul Ungariei, au ocupat cetatea Severinului. -în 1308 a venit rege al Ungariei, Carol Robert de Anjou și Basarab a schimbat direcția politică, acceptând vasalitatea regelui Ungariei(1324-25) -această „Țară Românească” era
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
era condusă de români ortodocși; -numele de „Basarab” era o poreclă dată domnului român de către mongoli, care însemna „purtătorul sigiliului (ștampilei care se aplica pe ceara topită)”; -Djuvara a spus corect că numele de Basarab era de origine cumană (pentru că Hoarda de Aur era formată din mongoli și cumani), dar a interpretat greșit că purtătorul numelui era cuman și catolic. Or, nu originea numelui îți dă originea persoanei. Numai ce spun documentele istorice și acestea spun că Basarab a fost român
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
ochi și-și dădeau coate, șoșotind ca acum Ileana lu' Oajdea, către Maria lu' Iepure: - Uite căzăcelu', tu Marie, ci frumos crește! Numai di n-ar avea apucăturili lu' tată-său... Seca-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el. Mai rar
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
l-au lichidat. I-a mai strâns el, Decebal, dar degeaba. S-au simțit în largul lor abia după ce i-au părăsit romanii. Atunci au rămas în „naturelul” lor mai bine de o mie de ani, chiar călcați de atâtea hoarde străine. Ei, în obștile lor răzlețite, cu horele... cu doinele, cu obiceiurile și tradițiile lor, cu portul lor, dar mai ales cu...limba lor. Dacă i-ai fi întrebat: de când vorbiți voi limba asta, mă? S-ar fi uitat lung
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
celui ce n-așteaptă o au zvârlit - ca o plodire dreaptă! ...te cocoșezi - Poete - gândind la dinamită: se iscă încă-o Carte - sub hârca-ți adormită! MISTICA IERNII (II) nămeți de flori se-agață-n ramuri și vor cădea nămeți petale... prin hoarda vieții fără hamuri prin floarea ninsă-n loji regale un sfânt fior călăuzește iernatica bulibășeală: prin nudul vieții moleșește un dor de moarte - cumințeală... dezmățul vieții - cancer liric încă din cer jura oniric: la-al morții mistic - unic schit s-
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Momente/adrian_botez_1497499082.html [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
false dezmierdări.” (N-am să rechem). Gândurile sunt „cu blesteme” și „Greu vor străjui oftatul/ Adunate-n anateme/ Ne hrănesc apostolatul” (De-ai să-mi furi) - spune poetul silit să trăiască în această lume plină de contradicții, invadată de „străine hoarde”, în care „din adâncuri ne pândesc rechinii” și care produce în om, confuzie, teamă, anxietate, „Când Terra-i controlată de smintiți” (De vă jucați). În această situație, „Popoarele de bogății furate” - „Acuză prin blestem apoteotic/ Guvernele de crime vinovate” (Daciei
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]