418 matches
-
sută de ani și În special după revoluția darwinistă din științele naturii, discursul științific și-a extins aria de aplicare dincolo de laborator și clasă, devenind influent În conceptualizarea relațiilor sociale și a politicii 3. Metode empirice raționaliste și din ce În ce mai marcant holiste erau folosite pentru a explica transformările sociale, apelând la analogii Între lumea naturală și societatea oamenilor cu referire la cauzele și efectele diferitelor fenomene. Metaforele și explicațiile Împrumutate din biologie au Început să domine acest discurs În dauna altor științe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tensiunile dintre individualism, respectiv holism metodologic. Pentru adepții individualismului metodologic, accentul cade pe maniera în care acțiunea individuală provoacă atât apariția instituțiilor, cât și schimbările instituționale. O instituție poate avea interese și scopuri numai în măsura în care acestea sunt stabilite de indivizi. Holiștii consideră că ființa umană este mai degrabă produsul societății decât societatea un produs al indivizilor. Astfel, punctul esențial este reprezentat de maniera în care elementele sociale - instituțiile, convențiile sociale s.a. - condiționează comportamentul indivizilor, care au internalizat normele și valorile sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a devenit tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor sociali. Se consolidează activitatea „United Nations Research Institute for Social Development” (UNRISD), care a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, BM, mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
m. c., cele mai utilizate modalități de culegere a informațiilor sunt: interviurile, observația și utilizarea documentelor scrise (Patton, 1997, p. 7). Observația furnizează evaluatorului oportunitatea de a culege informații despre o categorie largă de comportamente, interacțiuni, activități dintr-o perspectivă holistă, de înțelegere a contextului în care proiectul/programul se desfășoară (Mahoney, 1997). Este în mod particular importantă pentru a identifica aspecte pe care participanții la proiect (fie beneficiari sau organizația care-l implementează) sau non-participanții nu le conștientizează ca influențând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
împărtășesc o concepție comună asupra socialului. Lumea este văzută de aceștia ca un întreg, în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru ei, economicul, politicul și socialul sunt extrem de strâns legate. Această gândire holistă este transpusă și în strategiile de cercetare, astfel încât teoreticienii marxiști consideră că partajarea cunoașterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare - științele economice separate de cele sociale, de istorie etc. - sunt doar piedici în calea înțelegerii. O altă trăsătură întâlnită în toate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări (Guzzini, 2001, p. 364). De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă este derivată din acțiunea și intenționalitatea individuală, deși ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
clasic este mai degrabă interpretivist. Totodată, critica lui Waltz la adresa „reducționismului” lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic. Pe de altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele sistemice direct pe baza structurii sistemului, ci prin intermediul interacțiunilor între actori. Statele fac politica internațională - structura nu determină, ci selectează comportamente. Reacția concretizată prin realismul neoclasic are la bază nevoia completării explicațiilor sistemice cu explicații aferente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și de apariția distincției între curentul ofensiv și cel defensiv, ale cărei rădăcini țin - așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare - de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității între orientări. Și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca tehnici clarificarea sentimentelor clientului, reformulările de tip sintetic, încurajarea empatică. Analiza existențială (reprezentanți: L. Binswanger, R. May, V. Frank) consideră existența ca fiind individuală, reală, absolută și concretă. Clientul este văzut ca un întreg, punându-se accent pe viziunea holistă asupra individului, existența sa fiind formată din Umwelt (lumea nonpersonală, mediul biologic), iar în cazul nostru această dimensiune cuprinde manifestările clinice ale bolii: durere și suferința fizică. Mitwelt (lumea ființelor, a indivizilor, mediul social) reprezintă izolarea, stigmatizarea, marginalizarea și Eigenwelt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de autoconstrucție, autodevenire, autodefinire. Scopul principal al terapiei este conștientizarea, abilitatea de a accepta ceea ce există aici și acum. Clienții sunt puși să exploreze ceea ce conștientizează pe moment: expresii senzorio-motorii, sentimente legate de întreaga realitate subiectivă, imediată. Experiența este una holistă și multidimensională. Cele mai cunoscute tehnici sunt: jocul de rol, focalizarea explorării, tehnici nonverbale, tehnica fanteziei ghidate. Terapia rațional-emoțională (reprezentant: A. Ellis) accentuează latura rațională a omului care poate controla latura emoțională a acestuia. Rațiunea este cea care primează, cea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
1997, apud. Ungureanu, 1999. Curriculum în educație. Timișoara: Editura Eurostampa). Indiferent de nivelul la care ne situăm - organizațional sau societal - descifrarea semnificației unui fenomen atât de complex și controversat cum este diversitatea, nu se poate realiza decât printr-o abordare holistă. Există studii care încearcă să explice diversitatea prin operarea de categorizări privind diferențele și examinarea efectelor acestor categorii asupra rezultatelor activității. Litvin (1997, apud. Janssens și Steyaert, 2003) considera o astfel de abordare ca fiind anti-individualistă și anti-colectivistă. Natura anti-individualistă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
intervalul de vârstă 15-24 de ani și doar de 49% pentru angajații între 55-64 de ani (ABS, 1992). Evoluția demografică prefigurează o îmbătrânire a populației, ceea ce va trebui să conducă la o reconsiderare a politicilor educaționale și vocaționale. O strategie holistă a resurselor umane în ceea ce privește aspectele legate de vârsta și dezvoltarea personalului, care să preîntâmpine și chiar să depășească diversele forme de discriminare la locul de muncă, ar trebui să includă atât măsuri preventive (educație și pregătire continuă și permanentă), cât
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
solicitărilor și stresului), introdusă de Antonovski. Evoluțiile tehnologice, macroeconomice, sociale și ecologice ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul solicitărilor psihosociale, ergonomice, fizice și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
două nuvele ale ultimei luni petrecute În România. „Curajul” despre care vorbea În Portugalia este curajul de a asimila miza teoretică din tratamentul narativ În cele din urmă În chiar nucleul cercetărilor (sale) de istorie a religiilor. Operație de unificare holistă din care, inutil poate de adăugat, rămân numai niște răsfrângeri care cu vremea s-au șters. Nu numai În Europa și, prin extensie, În Bucureștiul interbelic există o tot mai clară disociere Între nucleul semnificației tehnicilor ascetice, mistice și magice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care urmărește să-l supună unei contemplări de „a doua zi”. Cu toate acestea, evită conceptualizările autosuficiente, după cum rămâne imună la tentația impresionismului liricoid sau militant. Dimpotrivă, buna așezare teoretică și deschiderea comparatistă îi permit să demareze, dintr-o perspectivă holistă, situată dincolo de partizanatele generaționiste, o dezbatere privitoare la perspectivele pe termen mediu ale literaturii române actuale. Astfel, Optzecismul și promisiunile postmodernismului se impune nu atât prin disocierea celor două concepte, cât prin discutarea cauzelor și a consecințelor acestora. După o
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
noutate faptul că, aprofundarea în studiul microuniversului, demonstrează modelul macrouniversului, apropie științele de teologie. Materia, existența fizică, nu poate fi cercetată cu adevărat, decât dacă se ia în considerare și o altă variabilă - spiritul și se optează pentru o paradigmă holistă, în care, toată realitatea este interconectată într-o plenitudine. Omul de știință David Bohm are meritul de a fi subliniat faptul că lumea nu poate fi receptată și studiată ca o realitate în sine. Această perspectivă integrativă e mai puțin
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
noua abordare a dezvoltării, în care indicatorii progresului economic erau considerați limitativi și fără a oferi o imagine adecvată. Activitatea UNRISD a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară cu accent pe procesul de luare a deciziei, problematizând consecințele pozitive și negative ale creșterii economice și ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar permite „formarea omului ca om”, ca „personalitate creativă”, „personalitate aptă să se adapteze unei lumi în schimbare”, „cetățean al satului global”, „personalitate autentică” etc. Aceste eforturi par să se fi consumat deja
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
neexploatat rațional de către postmoderniști. Teoreticienii și designerii de curricula postmoderne s-au apropiat extrem de mult de tradițiile străvechi ale formării plenare, de-a lungul întregii vieți, reprezentate de paideia platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al „omului desăvârșit” sub porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
discurs”) de la exordium la peroratio și cum să-l redai în cuvinte (elocutio) și în gesturi (actio)9. Era vorba, așadar, de excelente instrumente de formare intelectuală a gândirii și comunicării prin disciplinarea limbajului extern. (Ceea ce seamănă izbitor cu modelul holist al curriculumului bazat pe demersuri transdisciplinare conceput în secolul XX de către Louis d’Hainaut!) Dar școala retorului nu se oprea aici. Discipolii aprofundau studiul operelor istoricilor și oratorilor prin aplicații pe text, memorând fragmente întregi care le permiteau să se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prelungire tardivă și artificială a ideilor esențialiste și perenialiste din pedagogia americană a începutului de secol XX care, după cum se știe, nu și-au găsit aplicații semnificative în practica dezvoltării curriculare. 12.9.4. Curriculum holisttc "12.9.4. Curriculum holist" R. Titone a încercat în 1974 să construiască un „model holodinamic” al învățării formative prin integrarea psihologiei genetice a lui J. Piaget și a teoriei ierarhice a tipurilor de învățare descrisă de R.M. Gagné28. Era totuși doar o ipoteză. Exegeții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omenirii. Tragedia nu s-a produs și omenirea s-a pomenit trăind o altă realitate. Gorbaciov a înțeles nu numai că URSS pierduse cursa înarmărilor pentru că economia sovietică fusese întrecută din punct de vedere tehnologic de cea americană. A gândit „holist”, la scară mondială, pricepând că prin cursa înarmărilor se atinsese un terminus dincolo de care se crea o realitate absurdă: posibilitatea autonimicirii speciei umane. În consecință, a „spart” paradigma: a propus dezarmarea progresivă bilaterală și chiar a trecut la fapte; în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a manifestat și celălalt mare erou al omenirii secolului XX: papa Ioan Paul al II-lea. Nu a reușit să creeze o nouă realitate religioasă în locul celei instituite milenar. Totuși, a deschis larg calea pentru o nouă spiritualitate mondială, gândea holist și a depășit barierele mentalității catolice. Papa Ioan Paul al II-lea a reînnodat dialogul catolicilor cu creștinii ortodocși și chiar cu mozaicii și islamicii. Putem spera, datorită gândirii sale hiperrealiste, într-o lume de religii prietene sau chiar într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în domenii din ce în ce mai înguste. Victimele acestei schizofrenii paideutice nu se vor putea adapta societății informatizate și „erei tehnotronice”. Se vor raporta la realitatea halucinantă în mod confuz, incapabili să o perceapă în integralitatea ei și să o exploreze în manieră holistă. Sistemul de valori impus civilizației europene de creștinism, grav avariat de iluminism și de gândirea științifică modernă, se va degrada în continuare. Ultimul său pilon - scientismul - pare afectat de seismul declanșat de teoria relativității, mecanica cuantică, relațiile de incertitudine și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestea din urmă și transformându-le în subsisteme proprii. Disputa dintre holism și individualism metodologic se constituie tocmai în problema relației sistem-suprasistem. Problema aflată în dispută poate fi formulată în termenii următori: sistemele sociale pot fi considerate sisteme finaliste (poziția holistă) sau suprasisteme (poziția individualismului metodologic)? În ultimă instanță, ne putem întreba: care este realitatea ultimă, fundamentală, individul uman sau societatea? Holismul presupune că societatea este un sistem finalist primar. Tot ceea ce conține ea, inclusiv indivizii, reprezintă subsisteme ale sale constituite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]