135 matches
-
ceea ce a cauzat dispariția lor din istorie după cucerirea greacă din lipsa locașului necesar spitalul va lua ființă abia doi ani mai târziu pe una din laturile pieței se află primăria și castelul în zona lacului au fost descoperiți diverși hominizi din diferite etape precursoare ale apariției omului modern fiind utilizat în anestezia pe traiectul unui nerv sau anestezie prin infiltrație locală procesul de producție și procesul de furnizare a serviciului în fabulele sale se simte influența folclorului listă de romane
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Africa este considerată „leagănul omenirii” datorită apariției aici a primilor hominizi precum Lucy un austalopitec fosilizat descoperit în Etiopia datând de pește 4,4 milioane de ani sau chiar mai vechi, precum cel descoperit în Podișul Tugen, numit ororin tugenensis datând de aprox. 6 milioane de ani.. Aceștia sunt cei mai
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
nu a fost dezlegat încă în totalitate, dar nici mult nu mai este. În 2012, Prof. Bryan Sykes (University of Oxford) și Michel Sartori, directorul Muzeului de Zoologie din Lausanne, au lansat o inițiativă internațională cunoscută sub numele Oxford-Lausanne Collateral Hominid Project pentru a colecta și analiza probe ADN presupuse a proveni de la yeti. În iulie 2014, rezultatele analizelor au fost publicate în Proceedings of the Royal Society B, sub titlul „Genetic analysis of hair samples attributed to yeti, bigfoot and
Yeti () [Corola-website/Science/316097_a_317426]
-
readucerea la viață a omenirii, el află că metalele pot fi găsite în susul fluviului. În căutarea lui, Clemens se aliază cu un viking din secolul al X-lea, Eric Bloodaxe, care deținde o secure făcută din metal și cu un hominid preistoric gigantic, numit Joe Miller. Alt motiv care îl animă pe Clemens să pornească în această călătorie îl reprezintă regăsirea fostei lui soții de pe Pământ, Livy. Pe parcursul călătoriei, ei sunt surprinși de căderea unui meteorit, ale cărui distrugeri sunt apoi
Vasul miraculos () [Corola-website/Science/320383_a_321712]
-
Omul de Neanderthal, scris și Omul de Neandertal (fără „h”), este fie o specie fosilă de hominid (denumirea științifică ), fie, după alți cercetători, o subspecie ("Homo sapiens neanderthaliensis") a speciei "Homo sapiens", al cărei areal acoperea Europa precum și părți ale Asiei de Vest, extinzându-se pe o perioadă de timp cuprinsă aproximativ între 230.000 și 29
Homo neanderthalensis () [Corola-website/Science/302129_a_303458]
-
a dus la împărțirea Marocului în două protectorate aflate unul sub dominație franceză, iar celălalt sub înfluență spaniolă. În 1956, după 44 de ani de ocupație, Marocul își recâștigă independența de Franța devenind Regatul Maroc. Urme de locuire a le hominizilor pe teritoriul actual al Marocului datează de acum aproximativ 400 000 de ani, după cum o demonstrează oasele fosilizate descoperite în 1971. O altă descoperire di 1991 făcută la Jebel Irhoud atestă existența aici a unor homo sapiens acum 160 000
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
-și astfel mâinile pentru utilizări ce au favorizat dezvoltarea inteligenței. Mai mult, el era convins că aceste maimuțe au trăit în Africa: Prezicerea sa a fost perspicace, deoarece la acel moment, în 1871, nu existau practic fosile disponibile aparținând vechilor hominizii. Aproape cincizeci de ani mai târziu, ipoteza lui Darwin a fost confirmată atunci când antropologii au început să descopere în mai multe zone din Africa numeroase fosile de hominizi cu creier mic. Concepțiile din antropologie au pivotat pe la mijlocul secolului 20 în favoarea
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
la acel moment, în 1871, nu existau practic fosile disponibile aparținând vechilor hominizii. Aproape cincizeci de ani mai târziu, ipoteza lui Darwin a fost confirmată atunci când antropologii au început să descopere în mai multe zone din Africa numeroase fosile de hominizi cu creier mic. Concepțiile din antropologie au pivotat pe la mijlocul secolului 20 în favoarea monogenismului. Totuși, susținători izolați ai poligenismului au mai existat și după mijlocul secolul 20, cum ar fi Carleton Coon, care a emis în 1962 ipoteza că specia "Homo
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
între omul de Neanderthal și omul modern ce trăia în Europa. Un studiu recent a descoperit o mandibulă fosilizată, veche de aproximativ 110.000 de ani, ce se presupune că ar fi aparținut unui hibrid între "Homo sapiens" și un hominid arhaic, și care a fost considerată ca o provocare la adresa recentei ipoteza "Out-of-Africa". Unii cercetători pun însă la îndoială faptul că această fosilă ar aparține unui "Homo sapiens" hibrid.
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Pământului. Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii, având o vechime de peste 2,5 milioane de ani, în zona Riftului. În această zonă soții Louis (1907-1972) și Mary Leakey au identificat primul craniu aproape complet al unui hominid aparținând genului Australopithecus, denumit „maimuța din sud”, datând precis între 1,9 -1,7 milioane de ani. Creierul acestui hominid era o treime din cel al omului actual. Forma craniului indică un mers biped (în două picioare), membrele anterioare nefiind
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
în zona Riftului. În această zonă soții Louis (1907-1972) și Mary Leakey au identificat primul craniu aproape complet al unui hominid aparținând genului Australopithecus, denumit „maimuța din sud”, datând precis între 1,9 -1,7 milioane de ani. Creierul acestui hominid era o treime din cel al omului actual. Forma craniului indică un mers biped (în două picioare), membrele anterioare nefiind folosite pentru obținerea echilibrului, ca în cazul maimuțelor. Aici, în Valea Riftului, au fost depistate peste 50 de cranii (la
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
în două picioare), membrele anterioare nefiind folosite pentru obținerea echilibrului, ca în cazul maimuțelor. Aici, în Valea Riftului, au fost depistate peste 50 de cranii (la Olduvai), fenomen care ar indica acest spațiu ca fiind centrul de apariție al speciei hominizilor. Cea mai realistă și disputată teorie a apariției omului este teoria evoluționista a lui Charles Darwin. Teoria presupune că speciile evoluează nu atât datorită mutațiilor, care sunt rezultatul hazardului, ci datorită adaptării la mediu. Presiunea mediului duce la selecție naturală
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
fost colonizate. Cu privire la întâlnirile cu extratereștrii, umanitatea a făcut contact cu diverse specii exotice, cum ar fi "păpușarii lui Pierson cu două capete" și "felinoidele" agresive "Kzinti". Acest univers cuprinde și specii aflate în afara Spațiului Cunoscut, cum sunt, de exemplu, hominizii care locuiesc pe Lumea Inelară. Această megastructură orbitează un soare aflat în afara Spațiului Cunoscut, dar este un artefact bine-cunoscut în "universul" Spațiului Cunoscut. Povestirile din acest univers acoperă aproximativ o mie de ani de istorie viitoare, de la primele explorări ale
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
nomazi care nu recunosc Preoții Negri și au în rândul lor membri inteligenți, despre care păstrează un secret absolut. În unele povestiri mai apar delfini și alte cetacee inteligente, precum și anumite încrengături de "Homo sapiens" printre care se numără și hominizii de pe Lumea Inelară. Majoritatea ființelor din Spațiul Cunoscut împart o biochimie similară. Un aspect al universului "Spațiului Cunoscut" îl reprezintă faptul că primele colonii umane au fost stabilite pe planete cu condiții sub optimul necesar speciei "Homo sapiens". În timpul primei
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
erectus. Studiul arheologiei în regiune a fost început de o serie de pionieri ai cercetării că Louis Leakey și familia sa și a fost axat pe cele mai timpuri tipuri de unelte și în general de apariția și evoluția primilor hominizi. La începutul Paleoliticului mijlociu, aproximativ 120000 î.Hr., se remarcă în Africa comunități de vânători și culegători ce exploatează animalele de talie mare. Deosebit de interesantă este studierea zonei deșertului Sahara unde în această perioadă există o regiune de savana locuită preferată
Arheologie africană () [Corola-website/Science/302992_a_304321]
-
este membră a Asociației Europene a Liberului Schimb și, deși nu este membră a UE, participă la Spațiul Schengen și la Zona Economică Europeană. Este în uniune vamală și uniune monetară cu Elveția. Cele mai vechi urme de prezență a hominizilor în Liechtenstein datează din . Așezări agrare neolitice au fost înființate în zonele de vale pe la 5300 î.e.n. Culturile Hallstatt și au înflorit spre sfârșitul Epocii Fierului de pe la 450 î.e.n., posibil sub influența civilizațiilor greacă și etruscă. Una dintre cele mai
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
vorbi de o poveste legată de istoria urbană, precum și serifate, regatele și domniile în care lumea rurală a văzut de mai multe ori renașterea În Wilaya din Setif, vestigiile arheologice de la Hanech Ain, în apropierea munților Kabyliei, au arătat expansiunea hominizilor în urmă cu aproximativ 1.7 milioane de ani in Africa Nord , așezăminte asemănătoare au fost semnalate în apropierea râului Sebaou . În Babors, rezultatele săpăturilor din peșteră Afalou și așezămintele vecine indică pătrunderea în masiv între anii 15 000 și
Kabylie () [Corola-website/Science/313731_a_315060]
-
Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" ("Cultura de prund" din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui "Homo erectus", tipul hominid. Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian" type). Aceste unelte au fost atribuite lui "Pithecantropus erectus" speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpâni focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian" type). Aceste unelte au fost atribuite lui "Pithecantropus erectus" speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpâni focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000) este caracterizat prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră au început să se diferențieze
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost confirmată de descoperirea în 1924 a "copilului Taung", un "Australopithecus africanus" care a trăit acum 2,2 milioane de ani. Treptat, ființa umană
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
au interacționat cu "Homo sapiens" și s-au influențat reciproc, fără a fi format familii mixte. Cu cel puțin 60.000 de ani în urmă, sau chiar mai devreme, omul primitiv a ajuns în Australia trecând prin Noua Guinee. Primii hominizi au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
devreme, omul primitiv a ajuns în Australia trecând prin Noua Guinee. Primii hominizi au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
precum și schimbările sociale apărute, a avut o importanță majoră. La început, omul primitiv a folosit focul provenit din incendiile de câmpie sau din fulgere, până când a învățat cum să îl aprindă cu ajutorul silexului (cremenea) și cum să îl stăpânească. Primii hominizi au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea la vânătoare, a marcat un progres remarcabil al
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
doar concluzii indirecte cu privire la natura și dimensiunile acestei revoluții psihologice. Ca și apariția limbajului, și cea a ritualurilor funerare denotă un grad înalt de abstractizare mentală. Încă din paleoliticul timpuriu s-a practicat înhumarea craniilor și mandibulelor, în special de către hominizii ce populau teritoriul de azi al Chinei. Din paleoliticul mijlociu există dovezi materiale privind grija față de cei morți: depuneri rituale, dar concomitent se practicau și unele sacrificii rituale umane. Au fost descoperite schelete poziționate în anumite poziții, de exemplu, întinse
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]