134 matches
-
au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid. PALEOLITIC INFERIOR Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost atribuite lui Pithecantropus erectus speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpânii focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. PALEOLITICUL DE MIJLOC Paleoliticul de mijloc în România (circa 120
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost atribuite lui Pithecantropus erectus speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpânii focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. PALEOLITICUL DE MIJLOC Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000) este caracterizat prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră au început
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în Peștera cu Oase de lângă Anina. Numit Ion din Anina, rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. ECONOMIA Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
toate celelalte știam că vor curge de la sine ca niște gheizere pe pereții unei picturi rupestre mute. Tastele alunecau, se sincronizau cu emoțiile carcasei-om, sforăitorului-om , muzicalității-om, tehnologicului-om desacralizat. O mască hoinărind artistic prin subteranurile dealurilor. Masca: hominidul masculin, dealul: femeia. Ca într-un zbor invers, ochii și degetele cuprindeau arborii fără rădăcini...corpuri de bumbac. Mâinile erau aripile, nedorite de nimeni, corpul femeii, al unui singur bărbat, mânjit cu dulceața injuriilor dihotomice, cu cremele acrite ale mizerabilului
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
integral de sinceritate și rebeliune întemeiată. Disociat ideologic, bineînțeles, de torționarii violenți ai regimului comunist mânjiți cu „sânge pe mâini” și pe conștiință, dar și de acei torționari aparent „cu mâinile curate”, transformând însă la ordin persoana din fața lor în hominidul proscris căruia, „atunci când se uită în oglindă, îi e rușine de sine și de copiii lui”, autorul, printre alte volume, al „Gherlei” și al lui „Ostinato” este astăzi mai actual ca oricând, actualitatea lui fiind regăsită în substanța fundamentală a
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
prin urinat în cazul masculilor. Acest teritoriu constitue locul de vânătoare și de împerechiere și desigur trebue aparat. Se aplică acest principiu biologic și la oameni ? Aparent afirmativ. Așa cum marile turme de ierbivore africane migrează în funcție de schimbările climatice, tot așa hominizii de tip Neanderthal, dar și urmașii lor, Homo sapiens au migrat în căutarea unor terenuri favorabile, luptând între ei pentru stăpânirea lor și împingând pe cei slabi spre alte terenuri mai puțin fertile. Consecințe evidente ale aplicării principiului teritorial (o
EXISTA O BIOLOGIE A ISTORIEI ? SAU UN EXPERIMENT BIOLOGIC MARGINALIZAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377624_a_378953]
-
bază, sursa energiei necesară supraviețuirii, mișcării, etc. Deși organismele pot sintetiza glucoza, cantitatea necesară supraviețuirii o luăm din Natură. Timp de milioane de ani, strămoșii omului obțineau glucoza din plante și fructe. Dar, datorită schimbării climei, acum două milioane de ani, hominizii au devenit carnivori având o dietă săracă în glucoză, dar bogată în proteine și grăsimi. Acum aproximativ 10.000 de ani s-a produs prima revoluție alimentară, descoperirea agriculturii, iar omenirea și-a schimbat radical dieta devenind satisfăcătoare în compuși
PARADOXUL GLUCOZEI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380063_a_381392]
-
dintr-o dată critic, fiara aparent încolțită din toate ... XVIII. MAGDALENA ALBU - RĂZBUNAREA MORȚILOR, HOMO FRAUDENS ȘI SULLA, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015. ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. ” Acad. MIRCEA MALIȚA În lipsa ideologiilor distincte, se nasc alianțe. În lipsa caracterelor, apar delatori. Mulți dintre reprezentanții capiștei politice a ultimului sfert de veac au trecut în marea lor
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
al perimetrului antic roman, destul de necunoscut contemporaneității - Sulla. Cum? Aidoma acestuia, prin jaf și dictatură personală. De ce? Pentru că inteligența nu i-a permis niciodată politicianului postmodern ... Citește mai mult ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. ” Acad. MIRCEA MALIȚAÎn lipsa ideologiilor distincte, se nasc alianțe. În lipsa caracterelor, apar delatori. Mulți dintre reprezentanții capiștei politice a ultimului sfert de veac au trecut în marea lor
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
unui zeu păgân, cu toată ființa lor stearpă și golită de duh. Mulțimea de obiecte care înconjoară acum Creația divină nu poate fi încadrată decât în acel tipar inform al iluziilor perfecte, însăilate cu minuțiozitate în spațiul public contemporan de către hominizii care au lăsat deoparte acum reperele pozitive ale propriei lor istorii milenare. Piedestaluri valorice dărâmate unul după altul cu mare iuțeală, înțelesuri voit denaturate ale cuvintelor limbii, nimic nu a scăpat cu viață din raza ghilotinei asasinilor noțiunii greu definibile
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
așa că, te-ai gândit să-l elimini. Minunat, baby! Stau și rod narațiunile păsărilor cu aripile în interior , în tăcere. Mă uit în tren, în busuri de tinichea, la reptiloasele tabieturi de marțipan . Mă uit cu sete seven-upistă la mâinile hominizilor ce gesticulează ca niște doze de Pepsi , mizeriile de ienibahar ale zilei. Le absorb frustrarea ta, baby! Știi, îmi vine să scuip retorica din mine , căci venele sparte le vărsai din greșeală în eprubetele lirice. V-ați gândit vreodată cât
SEDU-MĂ DEPRESIV, BABY! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372383_a_373712]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > MAGDALENA ALBU - RĂZBUNAREA MORȚILOR, HOMO FRAUDENS ȘI SULLA Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. ” Acad. MIRCEA MALIȚA În lipsa ideologiilor distincte, se nasc alianțe. În lipsa caracterelor, apar delatori. Mulți dintre reprezentanții capiștei politice a ultimului sfert de veac au trecut în marea lor
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
discuție, menținând discursul în aceeași cheie ideatică anterioară, conceptul de Homo fraudens, concept aparținând acad. Mircea Malița, care descrie fenomenul deloc nou apărut în societatea românească în următorul mod: ”O surpriză pentru noi este descoperirea unei specii nesemnalate: Homo Fraudens, hominizii care au găsit că frauda duce la scop mai ușor decât violența. Procedeul le-a plăcut atât de mult încât... vedem subspecia lucrând inteligent printre noi în economie și politică și mult mai mult în viața de zi cu zi
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
se înscriu pe lista descoperirilor tehnologice. Cibernetica Ștefan Odobleja Sursă: descopera.ro Viața în inovații științifice pe Pământ și în Univers, în trecut și viitor În 2009 am aflat cum arată primul nostru strămoș biped: Ardipithecus ramidus, cel mai vechi hominid preuman descoperit vreodată, are o înălțime de 1,20 m și a trăit în urmă cu peste 4,4 milioane de ani pe teritoriul Etiopiei de astăzi. O echipă de oftalmologi din SUA a reușit să injecteze unor maimuțe, care
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și ritualurilor religioase. Aspecte ale acestui comportament simbolic au fost recunoscute, de unii specialiști, chiar la primate (G. Ch. Westergaard, J. Suomi, 1997). Problema esențială este în ce punct acest comportament simbolic devine „artă”. În urmă cu milioane de ani, hominidele au manifestat un interes deosebit pentru recoltarea pietrelor, fosilelor și cochiliilor, care nu aveau altă utilitate decât aceea de a fi frumoase. Chiar dacă nu echivalează cu o veritabilă „creație artistică”, ele demonstrează prezența unui simț estetic la acești pre oameni
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
diferențele sexuale ar putea dispărea. Dar apoi s-a Întâmplat altceva. I s-a spus biologie evoluționistă. Sub influența ei, sexele se separau din nou: bărbații deveneau vânători, iar femeile culegătoare. Nu ne mai definea educația; ne definea natura. Impulsurile hominizilor, datând din anul 20.000 Î.Ch., ne controlau și acum. Așa că astăzi, la televizor și În reviste, dai peste simplificările obișnuite. De ce nu pot comunica bărbații? (Pentru că trebuia să păstreze liniștea la vânătoare.) De ce comunică femeile atât de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la Slatina-Pitești, baza paleoliticului românesc, fuseseră găsite și în fundul grădinii Ceaușeștilor de la Scornicești. Ba, la un vecin, chiar la gardul dinspre curtea Ceaușeștilor, fuseseră aflate și câteva bucăți de os, similare cu cele de la Bugiulești-Vâlcea, resturi, se spunea, ale primilor hominizi din spațiul carpato-danubiano-pontic, care trăiseră cu vreo 1,8 milioane în urmă. Din moment ce găsise ideea-axă a epopeii sale, Burtăncureanu o scria cu tot sporul. Evenimentele din acel decembrie l-au prins tocmai când încheiase, în linii mari, volumul trei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mulțime de încăperi și de culuare ai căror pereți nu sânt altceva decât vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații.” Cercetând obiectele continua : „Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază Îsurpriză a surprizelor ! Î un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. »Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altulî spune Costache Buraga Î, iar acesta cred că e cel
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost compartimentată într-o mulțime de încăperi și de culuare ai cărei pereți nu sînt altceva decît vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații. Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază - surpriză a surprizelor! - un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. ,, Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altul - spune Costache Buraga -, iar acesta cred că e cel mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Pe lîngă colecțiile de unelte populare, vase și îmbrăcăminte folosite de străbunii sătenilor din regiune, în casa-muzeu, moș Buraga are și obiecte unicat din diferite ere. La Dănești, moș Buraga are în muzeul său un frontal și un femur de hominid. Aici se găsesc: vase de Cucuteni întregi, arme de piatră, (imitație a unor arme din bronz), unelte de piatră în stadiul de fabricație (topor de piatră cu gaură de mănușare transversal în stadiu incipient de perforare), vase sarmate, ,,Sfînta Treime
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un lucru înainte de a merge mai departe: cititorul va înțelege că refuzăm să vorbim despre artă în privința capacității pe care o aveau primii oameni de a istorisi povești pe pereții grotelor. Omul este un animal care face parte din familia hominidelor (Hominidae), apărută, se pare, în urmă cu cinci milioane de ani, în Africa. Aparține speciei Homo Sapiens, apărută fără îndoială tot pe continentul african sau în vecinătatea sa, pe la 160.000. Ne interesează în mod deosebit un anume eveniment din
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
grotelor. În privința primilor Homo sapiens, strămoșii noștri direcți, avem de a face nu cu o evoluție ci cu o discontinuitate: "În arta oamenilor de CroMagnon se vede ce anume diferențiază specia noastră nu doar de celelalte animale, ci și de hominizii care ne-au precedat." Abia după această discontinuitate putem vorbi de oameni. Suntem frunctul unei bifurcații în istoria viului care se manifestă prin apariția a ceea ce paleo-antropologii numesc cel mai adesea "gîndire simbolică": Dacă există un lucru care distinge ființele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prin schimbarea modului de organizare a creierului, e vorba totuși de o capacitate contingentă. Apariția ei este rezultatul unui proces emergent, al unei "potriviri" pe care știința nu reușește să o explice. Există moduri și moduri de a fi un hominid, apariția lui Homo sapiens și a gîndirii simbolice la acesta nu erau sub nici o formă obligatorii, afirmă lucrările care ne stau la dispoziție. Știința nu este deloc în măsură să explice de ce creierul hominizilor și-a mărit volumul, de ce și-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și moduri de a fi un hominid, apariția lui Homo sapiens și a gîndirii simbolice la acesta nu erau sub nici o formă obligatorii, afirmă lucrările care ne stau la dispoziție. Știința nu este deloc în măsură să explice de ce creierul hominizilor și-a mărit volumul, de ce și-a schimbat organizarea, de ce schimbările au condus la apariția activității simbolice. Drumul pe care a apucat-o "evoluția", și, în consecință, ivirea facultății creatoare de lumi (ceea ce ne interesează pe noi) nu sunt explicabile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Drumul pe care a apucat-o "evoluția", și, în consecință, ivirea facultății creatoare de lumi (ceea ce ne interesează pe noi) nu sunt explicabile. Homo sapiens ar fi putut, la fel de bine, să nu apară. El nu este mai inteligent decît ceillați hominizi: așa cum afirmă Ian Tattersall, el este inteligent în mod diferit. DORINȚA DE CUNOAȘTERE ȘI INFANTILIZAREA Să revenim la oamenii care suntem: la copiii care am fost și la cei care mai suntem poate, încă. "Arată-mi toate drumurile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]