90 matches
-
2 și 48 de ani. Unii pacienți prezintă tumori primare multiple, ceea ce este expresia susceptibilității pentru cancer pe care o au persoanele afectate de acest sindrom (German și Ellis, 1998; Passarge, 2000). Chemoterapia acestor cancere este foarte slab tolerată. Condiția homozigotă a mutațiilor din sindromul Bloom se asociază cu o rată crescută a mutațiilor somatice, ceea ce reprezintă prin ea însăși un semn al instabilității genomice. Gena responsabilă pentru manifestarea sindromului Bloom a fost desemnată gena BLM, a fost cartată 15q 16
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
formate de SNP -1263 AG. Un SNP localizat tot în regiunea promotor dar mai în aval, -712TC, a fost asociat cu modificarea riscului de apariție a cancerului de sân. Riscul de boală cel mai crescut a fost atribuit pentru pacientele homozigote -712 TT (Izawa și colab., 1999). • Caspaza-3 - de la Apoptosis-Related Cysteine Peptidase Casp-3 localizată 4q34 codifică pentru precursorul unei caspaze efectoare. CASP-3 activată de către CASP-9 se homodimerizează și determină avansarea procesului apoptotic prin clivarea unei mari varietăți de proteine: CASP-2, CASP-6
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
multinucleate (Kallio și colab., 2001). Fenotipul șoarecilor survivin knockout susține rolul important al acestei gene în mitoză și în dezvoltarea normală a organismului. Astfel, s-a observat că începând cu ziua embrionară E 3,5, animalele care au o deleție homozigotă a genei survivin, prezintă alterarea procesului de asamblare a microtubulilor, ceea ce determină absența fusului de diviziune, formarea de celule multinucleate și letalitate totală într-un interval scurt, care începe cu ziua embrionară E 4,5 (Uren și colab., 2000). Studii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colab., 1999; Gotz și colab., 2000). Proteina NAIP își exercită activitatea anti-apoptotică prin inhibiția directă a caspazelor -3 și -7, activitate mediată de Cap. 30. Apoptoza în tumorigeneză 488 domeniile BIR. Delețiile identificate la pacienții cu SMA (precum delețiile homozigote ale exonilor 5 și 6), pot determina producerea unei proteine trunchiate - lipsită de domeniile BIR sau cu absența completă a NAIP. O astfel de proteină trunchiată pierde capacitatea de a interacționa cu caspazele efectorii și are un efect antiapoptotic diminuat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Celulele embrionare de șoarece transferate cu un asemenea construct molecular au devenit, de fapt, celule de tip „knockin”. Celulele ES homozigote „knockin” au genotipul Fbx15βgeo/ βgeo și s-au dovedit a fi rezistente la concentrații extrem de înalte de până la 12 mg/ml de G418, pe când celulele somatice derivate din șoarecele Fbx15βgeo/ βgeo au fost sensibile la o concentrație normală de 0
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o modificare structurală a produsului genei (SNP nonsinonime) [19]. Polimorfismul genelor DME determină prezența mai multor polimorfisme fenotipice:metabolizatori lenți, datorită unei activități enzimatice absente sau foarte scăzută și care se datorează unor mutații prezente în ambele alele (formele mutante homozigote);metabolizatori intermediari, care prezintă o singură alelă activă (formele heterozigote);metabolizatori rapizi, care prezintă ambele alele active;metabolizatori ultrarapizi cu prezența de copii multiple ale alelelor active [20]. Enzime de fază I Polimorfismul CYP1A1/2; CYP1B1 CYP1A este exprimat în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
în detoxifierea xenobioticelor pe care le transformă în conjugați hidrosolubili, care sunt excretați pe cale biliară sau renală, conferind astfel nu numai fundamentul de protecție celulară față de factorii de mediu, dar și față de stresul oxidativ. Analiza subfamiliei GSTM, care prezintă deleția homozigotă a genei, care determină fenotipul GSTM1 nul sau GSTM1x0 și a subfamiliei GSTT1, cu deleția homozigotă a genei, cu genotipul GSTT1 nul sau GSTT1x0 a evidențiat un risc minor pentru CC. Polimorfismele izolate ale GSTM1 și GSTT1, nu prezintă risc
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
renală, conferind astfel nu numai fundamentul de protecție celulară față de factorii de mediu, dar și față de stresul oxidativ. Analiza subfamiliei GSTM, care prezintă deleția homozigotă a genei, care determină fenotipul GSTM1 nul sau GSTM1x0 și a subfamiliei GSTT1, cu deleția homozigotă a genei, cu genotipul GSTT1 nul sau GSTT1x0 a evidențiat un risc minor pentru CC. Polimorfismele izolate ale GSTM1 și GSTT1, nu prezintă risc de carcinom hepatocelular [30]. În ariile endemice pentru infestația cu Opisthorchis viverrini, la pacienții care prezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
a fost găsită corelată cu expresia p21 atât în țesutul tumoral, cât și în parenchimul hepatic adiacent [61]. Supraexpresia p21 este considerat un eveniment tardiv în hepatocarcinogeneză. Inițial s-a considerat că în CHC inactivarea CDKN2A este produsă prin deleții homozigote și mutații, însă studiile realizate au arătat că inactivarea genei, care apare în stadiile timpurii ale hepatocarcinogenezei, se realizează în special prin metilarea excesivă a insulelor 5’CpG din regiunea promotoare (exonul 1) și nu este un eveniment specific CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
nivelul cromozomului 9p21 este localizată gena CDKN2A (numită și INK4A) care codifică o proteină CKI numită p16INK4A . Inactivarea genei CDKN2A întâlnită în aproximativ 90% dintre cancerele pancreatice este realizată prin mai multe mecanisme:în 40% dintre carcinoamele pancreatice prin deleții homozigote;în alte 40% dintre cazuri apare mutația intragenică cuplată cu pierderea celeilalte alele;în 15% dintre cazuri se realizează prin mecanisme epigenetice (hipermetilarea regiunii promotoare a genei) [54, 55]. Analizarea locusului care codifică proteina p16INK4A a relevat o nouă genă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
4/6 și împiedică intrarea în faza S a ciclului celular, iar p19ARF care inhibă proliferarea stabilizând proteina p53 prin inhibarea proteolizei dependentă de MDM2. O leziune genetică poate determina pierderea ambelor activități, ceea ce explică și frecvența crescută a delețiilor homozigote la nivelul 9p21 în aproximativ 40% dintre tumori, în care sunt incluse și cancerele pancreatice. Rolul de genă supresoare tumorală implicată în patogeneza ADP a fost demonstrat mai ales pentru gena CDKN2A, fiind descrise mutații somatice și germinale, însă acestea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
leziunilor precursoare au fost identificate mutații TP53 în leziunile PanIN-2 și PanIN-3. SMAD4/DPC4 Gena SMAD4 localizată pe cromozomul 18q21.1 (locusul MADH4) a fost găsită inactivată în 55% dintre cancerele pancreatice, dintre care în 35% dintre cazuri prin deleții homozigote, iar în 20% prin mutații intragenice asociate cu pierderea alelei rămase (LOH). Prin secvențierea celor 11 exoni ai genei au fost identificate mutații de tip nonsens, missens și frameshift mai frecvent în exonii 8, 9 și 11 [59]. Genele SMAD
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
iar în toate cazurile una dintre alele a fost inactivată printr-o mutație germinală [61, 62]. Au fost descrise și alte gene supresoare tumorale inactivate ocazional în ADP cum sunt:gena MAP2K4(MKK4) localizată pe cromozomul 17p, inactivată prin deleții homozigote (4%), LOH și mutații intragenice;gena STK11/LKB1 localizată pe cromozomul 19p, inactivată în 5% dintre cazuri prin mutații intragenice și LOH, în alte cazuri prin deleții homozigote;genele TGFBR 1(ALK5) și TGFBR 2 localizate pe cromozomii 9q, respectiv
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
cum sunt:gena MAP2K4(MKK4) localizată pe cromozomul 17p, inactivată prin deleții homozigote (4%), LOH și mutații intragenice;gena STK11/LKB1 localizată pe cromozomul 19p, inactivată în 5% dintre cazuri prin mutații intragenice și LOH, în alte cazuri prin deleții homozigote;genele TGFBR 1(ALK5) și TGFBR 2 localizate pe cromozomii 9q, respectiv 3p, sunt inactivate prin deleții homozigote în 4% dintre cazuri. INSTABILITATEA GENOMICĂ Instabilitatea microsateliților (MSI) Instabilitatea microsateliților (MSI-microsatellite instability) este datorată unui defect al celulei de a-și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
gena STK11/LKB1 localizată pe cromozomul 19p, inactivată în 5% dintre cazuri prin mutații intragenice și LOH, în alte cazuri prin deleții homozigote;genele TGFBR 1(ALK5) și TGFBR 2 localizate pe cromozomii 9q, respectiv 3p, sunt inactivate prin deleții homozigote în 4% dintre cazuri. INSTABILITATEA GENOMICĂ Instabilitatea microsateliților (MSI) Instabilitatea microsateliților (MSI-microsatellite instability) este datorată unui defect al celulei de a-și repara erorile de replicare ale ADN-ului care în mod obișnuit sunt reparate de către genele MMR (mismatch repair
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
fără nevi displazici, definite ca sindrom FAMMM), dacă în familie există cel puțin un caz de cancer pancreatic. Genele BRCA2 Implicarea genei BRCA2 localizată pe cromozomul 13q în patogeneza cancerului pancreatic a fost luată în considerare în urma identificării unor deleții homozigote în acest tip de cancer [93]. În câteva studii au fost raportate cazuri de cancer pancreatic la unele rude din familiile ce prezintă mutații ale genei BRCA2 [94-96]. În cazul pacienților cu mutații germinale BRCA2 se consideră că riscul dezvolta
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
corelații directe între gradul de alterare a funcției glucokinazice și respectiv gradul afectării beta celulare și, astfel, al hiperglicemiei. Scăderea activității glucokinazei hepatice se asociează cu scăderea glicogenogenezei și accentuarea gluconeogenezei ceea ce contribuie la agravarea hiperglicemiei postprandiale. În cazul mutațiilor homozigote, la om apare diabet neonatal permanent prin deficiența absolută a glucokinazei și, astfel, a insulinosecreției. (30) - HNF-1? - Este de asemenea un factor nuclear de transcripție, membru al superfamiliei de receptori nucleari. Este prezent în aceleași țesuturi ca și HNF-4? care
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
clinic manifest, aceștia fiind de regulă obezi sau bătrâni. Complicațiile cronice diabetice sunt extrem de rare. De regulă controlul glicemic se obține prin dietă și exercițiu fizic. Sub 2% dintre pacienții MODY 2 necesită tratament cu insulină pentru echilibrare. (17) Mutațiile homozigote ale glucokinazei se asociează cu o deficiență absolută a enzimei și duc la diabet neonatal permanent cu insulinodependență absolută. (30) Mutațiile Glucokinazei/MODY 2 sunt extrem de frecvente (peste 130 descrise până în prezent), acesta fiind probabil cel mai des întâlnit tip
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
puțin solubil aminoacid, este excretată În exces În urină (nemaifiind absorbită În tubul contort proximal). Spun În exces pentru că se consideră că, un adult normal, poate excreta 19mg cistină pentru fiecare gram de creatinină În 24 de ore. În cistinuria homozigotă se ajunge la valori de peste 250mg/1g creatinină/24 ore iar În cea heterozigotă eliminarea este la jumătate, comparativ cu forma homozigotă. Cistinuria trebuie deosebită de CISTINOZĂ, afecțiune În care are loc acumularea În exces de cistină intracelular (cornee, conjunctivă
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
un adult normal, poate excreta 19mg cistină pentru fiecare gram de creatinină În 24 de ore. În cistinuria homozigotă se ajunge la valori de peste 250mg/1g creatinină/24 ore iar În cea heterozigotă eliminarea este la jumătate, comparativ cu forma homozigotă. Cistinuria trebuie deosebită de CISTINOZĂ, afecțiune În care are loc acumularea În exces de cistină intracelular (cornee, conjunctivă, măduva osoasă, ganglioni limfatici, etc) - ce va avea ca rezultat final distrucția tisulară. Poate părea paradoxal, dar, heterozigoții care nu elimină mai
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
kbp. Mutații ale genei IR au putut fi indentificate în unele sindroame genetice rare, însoțite de insulinorezistență extremă, printre care Leprechaunism-ul, Sindromul Rabson-Mendenhall și Sindromul de Insulinorezistență de tip A. Se pare că în majoritatea cazurilor este vorba de mutații homozigote, deși au fost descrise și unele cazuri de pacienți heterozigoți cu Sindrom de insulinorezistență tip A [87]. Mai recent [56], a fost descris un model de transmitere autozomal dominantă a sindromului de insulinorezistență de tip A în urma unei mutații la
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
pacienți se poate măsura un nivel seric crescut de subunități alfa. Aceste hipofize gigantice nediferențiate pot ulterior involua spontan și complet, lăsând în loc o șa turcică goală, însoțită de panhipopituitarism, inclusiv insuficiență corticotropă. Este posibil ca mutațiile inactivatoare ale PROP1, homozigote sau heterozigote, să fie implicate în cazul a 50% dintre pacienții cu deficite hormonale pluritrope, incluzând GHD, fiind de departe cele mai frecvente mutații din această categorie și demonstrând, indirect, un rol esențial deținut de PROP1 în diferențierea celulelor adenohipofizare
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
comparabil cu cel din deficitul de GH . 3. Mutații care modifică receptivitatea celulelor somatotrope la hormonii care le influențează secreția de GH a) Mutații ale genei care codifică GHRH-R Până în prezent au fost descrise mai multe familii ce prezintă mutații homozigote ale genei de pe cromozomul 7 care codifică receptorul pentru GHRH (GHRH-R) fie mutații punctiforme, fie deleții care determină sinteza unor forme trunchiate de GHRH-R, incapabile de a lega GHRH și de a fi stimulate. Pacienții din aceste familii au o
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
a dovedit a fi controlată de o genă autozomal dominantă, care dirijează sinteza de anticorpi anti- DNP. Genele Ir sunt gene dominante, atunci când organismul este înzestrat cu capacitatea de a elabora un răspuns imun. Ele au și alele recesive. Organismele homozigote pentru alelele recesive ale genelor răspunsului imun nu sunt capabile de a da un răspuns imun și această condiție este letală. Intensitatea variabilă a răspunsului imun dat de indivizii aceleiași specii denotă existența unui model poligenic sau a unui model
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Locusul LAD „puternic” se cartează în afara locusului secund al HLA-A, pe când, locusul „mai slab” se cartează în vecinătatea primului locus HLA-A, din cromozomul 6. Pentru a se defini polimorfismul Lad-urilor, la nivelul locusului dominant, au fost utilizate celulele homozigote HL-A, prelevate de la copii rezultați din căsătoria verișorilor primari. Intensitatea reacțiilor limfocitelor mixte (MLR) se află sub control genetic, fapt evidențiat, pentru prima dată, de către Yunis și Amos (1971) care au denumit gena răspunsului culturii mixte de limfocite, de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]