83 matches
-
Codrii Neamțului - nr. 16 - 70 Str. Codrii Neamțului - nr. 11 - 13 Str. Codrii Neamțului - nr. 1 - 9; Str. Codrii Neamțului - nr. 2 - 14 Str. Cozla - nr. 1 - 5 Str. Cozla - nr. 2 - 10A Str. Dregătorului Str. Frt. Stan Constantin Int. Horbotei - nr. 1 - 3 Ale. Ion Agârbiceanu Ale. Lăceni Ale. Leorda Str. Liviu Rebreanu - nr. 18 - 30 Str. Liviu Rebreanu - nr. 12 - 16 Str. Liviu Rebreanu - nr. 17 - 27 Str. Liviu Rebreanu - nr. 29 - 35 Str. Liviu Rebreanu - nr. 32A - 52
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gârliței Str. Gura Ialomiței - nr. 1 - 9 Str. Gura Ialomiței - nr. 2 - 10 Str. Gura Ialomiței - nr. 12 - 26 Drm. Gura Putnei Drm. Gura Racului Drm. Gura Sărații Drm. Gura Siriului Drm. Gura Solcii Drm. Gura Vlădesei Str. Hășmaș Int. Horbotei - nr. 2 - 8; Str. Horezu Str. Idealului Int. Industriilor Str. Industriilor - nr. 2 - 80 Str. Industriilor - nr. 1 - 201 Str. Ion Șahighian Ale. Iosif Hodoș Str. losifești Str. Irisului Drm. Între Tarlale Str. Jean-Alexandru Steriadi - nr. 1 - 9 Str. Jean-Alexandru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
ELENĂ n.1952 Str. Ritmului nr. 14, bl. 432, sc. A, et. 2, ap. 10, sector 2 țel. 2502526 4524 DĂNILĂ GEORGETA n.1950 Str. Rabat nr. 13, ap. 2, sector 1 țel. 2306633 5383 DAVID FLORENȚA n.1964 Într. Horbotei nr. 1, bl. M1, sc. 2, et. 4, ap. 38, sector 3 țel. 6444721 5242 DIACONESCU ADRIANA n.1964 Str. Matei Basarab nr. 85, bl. L119bis, sc. 1, et. 5, ap. 22, sector 3 țel. 3271716 5253 DIN GEORGETA n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
2226165 4475 CĂLIN MIHAIL n.1928 Calea Griviței nr. 212, bl. J, sc. H, parter, ap. 3, sector 1 țel. 6665214 4476 CĂLINESCU ȘTEFAN n.1929 Str. Caragea Vodă nr. 7, sector 1 țel. 092633762 4479 CAMUI ION n.1925 Într. Horbotei nr. 6, bl. 4T, sc. 1, et. 3, ap. 15, sector 3 țel. 6435841 5116 CARBUNESCU VIRGIL n.1926 Calea Griviței nr. 232, bl. 2, sc. C, ap. 82, sector 1 țel. 6653240 5121 CÂRSTEA GHEORGHE n.1928 Bd. Ion Mihalache
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
O făcuse și Paganini mai înainte; exhibiționismul său virtuoz era susținut de o imaginație ieșită din comun, de un uimitor simț melodic cu totul propriu muzicii italiene în general. Aidoma romanticilor, Liszt vorbește ca un tribun; declamația sa, agrementată de horbota stufoasă a sunetelor ornamentale, depășește nevoia strictă a unei comunicări de anume atracție; dimpotrivă, are consistență, dispune de valoare poetică, se sprijină pe o meditație filosofică hrănită de lecturi din Petrarca, Dante, din Goethe, este inspirată de marile călătorii, cele
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
delirantă, așa cum transpare în Craii lui Mateiu. E aci o noblețe detracată, un snobism ostenit - o foame de trecut ce - anulîndu-și viitorul, se hrănește frenetic cu prezentul (surogat de trecut, viitorul e refuzat de trecutul dilatat, devenit prezent morbid). O horbotă de cuvinte alese împodobește această stare de spirit paradoxal voluptuoasă în maceranta-i desfășurare. Căci Val Gheorghiu e un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului. Amprenta mateină e astfel mărturisită: "Pentru ce, descoperind acum implacabilul, m-ar bucura
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
bl. 127, sc. 1, et. 3, ap. 16 sector 5 țel. 7812994 15026 STOIAN ANA (n. 1958) Str. Lt. col. Marinescu C. nr. 7 bl. V69, sc. 1, ap. 9 sector 5 țel. 7816818 17677 STOIAN M. MAGDALENA (n. 1969) Într. Horbotei nr. 1 bl. M1, sc. D, et. 4, ap. 78 sector 3 țel. 6436984 093315094 10866 STOIAN MAGDALENA (n. 1956) Aleea Baraj Rovinari nr. 7 bl. Y13, sc. 1, et. 4, ap. 19 sector 3 țel. 3400113 14025 STOIAN MARIAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1958) Str. Sld. Vasile Croitoru nr. 7 bl. 4, sc. 4, et. 6, ap. 192 sector 5 țel. 7891846 4524 DĂNILĂ GEORGETA (n. 1950) Str. Rabat nr. 13 ap. 2 sector 1 țel. 2306633 5383 DAVID FLORENȚA (n. 1964) Într. Horbotei nr. 1 bl. M1, sc. 2, et. 4, ap. 38 sector 3 țel. 6444721 5239 DECIU MARIANA (n. 1958) Str. Vitejescu nr. 39, sector 4 țel. 3300228 5242 DIACONESCU ADRIANA (n. 1964) Str. Matei Basarab nr. 85 bl. L119bis, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
2226165 4475 CĂLIN MIHAIL (n. 1928) Calea Griviței nr. 212 bl. J, sc. H, parter, ap. 3 sector 1 țel. 6665214 4476 CĂLINESCU ȘTEFAN (n. 1929) Str. Caragea Vodă nr. 7 sector 1 țel. 092633762 4479 CAMUI ION (n. 1925) Într. Horbotei nr. 6 bl. 4T, sc. 1, et. 3, ap. 15 sector 3 țel. 6435841 5116 CARBUNESCU VIRGIL (n. 1926) Calea Griviței nr. 232 bl. 2, sc. C, ap. 82 sector 1 țel. 6653240 5121 CÂRSTEA GHEORGHE (n. 1928) Bd. Ion Mihalache
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
grâu sângeriu, dovada indubitabilă a enormelor sacrificii pentru apărarea gliei, iar pământul e sfințit cu lacrimi, cu sânge și nădejdi”. În ,,Arde condeiul”, subliniază rolul activ - decisiv al scriitorilor, fiindcă ,,Arde condeiul muiat în cuvinte, limba zvâcnește, ochii cată la horbota vremii și că atunci când gurile nopții se cască mai tare, dorul ni-i forță și noaptea se dărâmă.” În ,,Prin codrul fără margini” ,,mergeam mereu, mereu bătuți de vânturi nebune cu nădejdea că vom ieși cândva din marea lumii rătăcire
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
closet, în clipa în care am observat data gravurii...! În penumbra noptatică întârziată, din capela cimitirului, la mijloc, pe un mic piedestal de năsălie, pavoazat ad-hoc cu pânză neagră, între două postamente-sfeșnice, cu lumânări aprinse, trona sicriul deschis, drapat cu horbotă, al lui Lucică Puță Mică, având steagul de doliu la căpătâi. Defunctul, îmbrăcat și el la repezeală și după posibilități (cu o bluză hawaiană din fibră lucioasă de poliester, pantaloni albaștri din tergal și teniși albi, cauciucați), afișase un aer
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
deal, la vale, - pentru ca trandafirul să dea naștere unei prințese, trebuie ca, mai’nainte, o sămânță să-i fi pătruns între petale. BALDACHIN (pat cu): „Pat garnisit cu voaluri. Pat al prințeselor prin excelență, inconturnabil, clasic. Din catifea, brocart sau horbotă destulă, din aripă de libelulă. Acoperișul unui pat ca ăsta, cum vezi doar prin castele, se cheamă cer și uneori, pe el trec noaptea stele. Există baldachine ce oferă tot soiul de avantaje: unul larg își schimbă voalurile-n pânze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
infinite În perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc Încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, „În trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n Încîntare / cu boturile ude În horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - În speță, unei „definiții” a poeziei - și unei fluențe discursive pe care, În creația
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sol, cale ferată din litieră, cît sînt de funcționale șinele pe schema de cuvinte-cheie! amenajare silvică unică, tace, rece, desfrunzire cu martori Linie, Macaz, în cetate viața tropota! se enervau fantastic! în coajă copaci atotputernici, scurți de timp, fără specie, horbotă de crengi cu modelul cerul gol, senzații vii cît nu au nici o bază, și mărturisesc, Părinte, minciuna care sînt, la drum cu ciupercile de orașe, ciuperca drum, CFR, macazul! Ora 12,33, la maimuțe, stai pe bancă în respectiva postură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s’au găsit la mine, le-am găsit la poarta mea în ziua de Sf. Toader”. Anica Zlati de 18 ani din Slobozia, nemăritată, a declarat: „...ducându’mă la crâșma din satul nostru, am găsit pe drum o prostire de horbotă, o bluză, o față de pernă, o cioboțică și o pereche de pantaloni pe care le’am dus la mine acasă”. Costică Boancă de 45 de ani din satul Racova, a fost la fel de „băftos” atunci când i-au picat în mână, ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nici chiar Înalt Prea Sfinția sa Fericitul Mitropolit Teoctist al Moldovei, fiind zi de harț, nu pregetă să se împărtășească cu câteva picături din "Sângele Domnului": izbânda se cuvine a fi prăznuită. Ștefan, cu coroana Mușatinilor pe cap, în tronul domnesc o horbotă sculptată în lemn -, vegheat de capul fiorosului bour moldovenesc, alături de flamura oștirii închipuind pe "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", se ridică, în mână cu ulcica sa smălțuită cu margarete și albăstrele. E cam scurticel de stat, dar vânjos și în cabanița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure. La dreapta înălțimi păduroase. Pichet grăniceresc. Plajă lină, cu năsip fin, cu horbotă de valuri, care vin necontenit spărgându-se lângă țărm. Departe, la miază noapte, în ceață, se vede Caliacra. Acolo ne ducem. Drum îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care țipă bucuroși la trecerea automobilului. (Am uitat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum venim cu viteză. Spârcoci! Grauri și prigorii. Ciocârlii. Trecem prin Șablo, Mangalia, la Constanța. Colbul dela Tekir-Ghiol văleu! Otelurile Movilă cu dosul și closetele la mare și la lac! Marea la Constanța. Bat valuri, și vin din larg cu horbotă albă de ghiare mărunte. Brătescu Voinești. Comunicare 1 Iunie. Nicolae Pescaru din Znagov Dobroșești. Știe acest farmec dela un moș bătrân, Dumitrache Țulea, mort demult. Neculai Cercu Cotoi Gheorghe Nucuță Raluca Fănica viermi de matasă. Cum strigă cu glasuri joase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
negru și cu dungi paralele în față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că luncașii au venit din Bucovina cu costumul lor, dar că nu sunt fotografii cu bătrânii pe care i-a apucat în viață. Menționează la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
croite sau chiar gata cusute nu dominau între aceste mărfuri. Puteau fi folosite imediat pălăriile (cărate în butoaie), „șepcile francești” căciulile (din cocârlat ori din camelot), mănușile (în care se specializaseră negustorii din Sighișoara) și gulerele brodate ori confecționate din horbotă. Stofele, care soseau în viguri, erau prelucrate. Iar hainele - cele mai multe - erau cusute în țară. Breslele croitorilor (niște „meșteri ai aparențelor” - ar zice un învățat francez) se numărau, în Moldova și în țara Românească, printre cele mai vechi și mai avute. Croitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a mai văzut la noi până acum, în acest veac dedat eleganței. Dar scufia aceasta cu «hurletț (fiindcă, trecând peste demontarea unei repictări mai târzii [în 1829 - nota mea, D.H.M.] avem aici de fapt o scufie și un guler de horbotă, cum s-ar părea) era totuși o coafă, la modă în Europa de atunci”314. Croite din stofe prețioase, somptuoase (brocart, catifea, mătase), grele, aduse din Italia sau din Orient, împodobite cu nestemate și fir de aur ori cu broderii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
infinite în perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, “în trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n încântare / cu boturile ude în horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - în speță, unei „definiții” a poeziei - și unei fluențe discursive pe care, în creația
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
înmiit dospitoare, care scrie sclipitor, dar exclusiv sub unghi teoretic, despre o temă în privința căreia viața nu-i dăduse nici o șansă: căsătoria. De aceea, judecată sub unghi psihologic, juridic sau medical - domenii aflate în afara elementului predilect al lui Kierkegaard - toată horbota conceptuală desfășurată în jurul căsniciei seamănă cu aripele unei gingașe libelule: impresionante prin culoare, dar fragile prin stofa din care sunt croite. Din acest motiv, Kierkegaard trebuie citit estetic și nu sapiențial. Îi urmărești frumusețea analogiilor și spontaneitatea improvizațiilor, dar nu
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]