151 matches
-
și puternică, aproape ca o gheară, care Îl apuca de umăr și-l trăgea Înapoi și avu vreme să distingă chipul demoniac al unei arătări zămislite de iad, Înainte ca o macetă lungă și ascuțită să-i străpungă stomacul. Cu horcăitul agoniei, Diego Ojeda se Încovoie, În timp ce Niña Carmen deschidea ochii, suprinsă că ieșise din ea, pentru a-l descoperi Însîngerat și muribund și a zări, În același timp, chipul sinistru al asasinului. Vru să strige, dar nu reuși s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
barbă soldatul, a strîns cît a fost în stare și cu dreapta a înfipt cuțitul în locul la care nu se gîndise nici o clipă în gît. Cu un urlet străin, nu-l recunoștea, nu-l cunoștea, era urletul lui, care acoperea horcăitul soldatului, a răsucit lama și apoi a sfîșiat cartilagiile, tendoanele, mușchii și pielea, simțind sîngele cum țîșnea cu o presiune uriașă printre degetele sale. L-a împins pe soldat lăsîndu-l să cadă în iarbă și în partea cealaltă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ghem, am să aud în fine un glas care se sufocă înăuntru, și mă cheamă ca să-l salvez, blestemându-mă, implorându-mă, cerându-mi iertare, acuzându-mă de toate relele. Aceea vei fi tu, vei fi ceva, un cheag, un horcăit, un surâs. - Cum te simți? - mă întreabă capul cu părul de șerpi. - Te-ai întors! - Dar n-am plecat nici o clipă. - Mie mi s-a părut că da. - Ești tu cea care nu mă vezi. Ți-am făgăduit că rămân
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
purpose, iar identitatea minoritară ... rămâne subiectul cel mai discutat! Intrigați de acest mod atât de modern de a relectura literatura română, redescoperim valențele "draculiene" ale poemului Mihnea și Baba, "marea reușită a lui Dimitrie Bolintineanu", ale cărui "sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă" îl amuzaseră și pe Călinescu. Dar Ilie Constantin extinde studiul recuzitei draculice, comparând Baba lui Bolintineanu cu vrăjitoarea din Piază-rea de Iancu Văcărescu (1792-1862): "Apariția propriu-zisă a vrăjitoarei (care "neagră la față din ochi clipește/ nu se aude
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
amiaza, mergeți tot familionul la plajă. Din nou atmosferă superelaxantă. Simți că ți-a intrat slipul în fund, numai după cât de urât de uită “mamaie” la tine, iar, dacă îți aprinzi o țigară, “tataie” nu se oprește din tușit și horcăit, până nu ți-o stingi. Seara, reușiți, în sfârșit, să ieșiți doar voi la o plimbare romantică pe malul mării. În sfârșit, e bine. Sunteți doar voi doi, luna, marea și telefonul, care sună non-stop. E “mamaie”, care te întreabă
Vacanță de neuitat, în 4 pași, fără profesor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19084_a_20409]
-
fuste scurte și să nu ne parfumăm, ca să nu sară exponatele pe noi. Miercuri, 19 martie 127.008 Am ajuns la rezervația de bărbați foarte de dimineață, înainte ca vreun exponat să facă ochi. De la poartă ne-a izbit un horcăit infernal, asemănător cu cel din crescătoriile de porci. Cică așa fac când dorm, sfu..., sfi..., sfa..., cum dracu se zice?, parcă mi-am notat undeva, a, da, sforăie, brrrr... Am fost conduse în turnul de control ca să-i observăm în
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În ... Citește mai mult 17-Sirena de aurCând se revărsară în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale.Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În ... XXVII. TRANDAFIRUL SIRENEI-10, de Năstase Marin, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
-și dădu seama când se prăvăli secerat din picioare. Acum se zvârcolea la pământ încercând zadarnic să inspire. O forță nevăzută îi apăsa coșul pieptului, strivindu-l. Ochii stăteau să-i iasă din orbite în timp ce din gură scotea numai niște horcăituri. Auzi un pocnet sec atunci când coastele i se frânseră și simți un val cald de sânge urcându-i în sus pe gâtlejul rănit. Căzut pe o parte, Strugurel zăcea neputincios. Numai piciorul drept îi mai zvâcnea spasmodic din genunchi, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și era tot mai confuz. Podeaua începu să se învârtă în jurul său și își pierdu echilibrul. Ca să nu se prăbușească, se rezemă de peretele curb, lăsându-se cu toată greutatea pe el. Acum, respirația i se transfor mase într-un horcăit disperat. Câmpul vizual începu să se îngusteze până ce se transformă într-un singur punct. Înainte de a-și pierde cunoștința, începu să aibă halucinații. Peretele dur devenise moale, lăsându-l să alunece prin el, în întuneric. 36 Te mai întreb încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Încolăcindu-se pe candelabre. I se păru că se ridicase În picioare, cu toate că Încă mai simțea relaxarea somnului, și făcuse câțiva pași Încercând să se Îndepărteze, ajungând până la colțul unde Își amintea că era poarta acelei abații infernale. Dar un horcăit dinapoia uneia dintre oglinzi Îl reținu, Împietrindu-l de frică. În centul octogonului, o pată de umbră arăta că acolo se deschisese un hău. Un huruit părea să vină de jos, ca și când niște pilaștri uriași ar fi Început să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și tremolouri exagerate. Câteodată, cântecul se auzea mai tare, când ușa se deschidea și câte un combatant ieșea să se ușureze sub cerul liber, înainte de a intra înapoi în gura monstrului avid de poșircă. Dimineața, încă se mai auzea un horcăit venind din tavernă. Ieșea dinăuntru și un miros nedefinit de vin răsuflat, sânge, cămașă nespălată, vomă și mahorcă puțind a urină. Cei mai mulți dormiseră acolo. Fermillin, care se sculase primul, îi trezea scuturându-i ca pe pruni, înainte de a le servi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
luat‑o în brațe), scotocește prin hainele victimei după portofel, nu‑l găsește imediat (dar dă de el într‑un târziu). Apoi îi îndeasă un genunchi în burtă bărbatului care abia dacă se mai poate apăra; drept care se aude un horcăit și din gura victimei se preling ceva bale. Sânge nu s‑a văzut fiindcă era prea întuneric. Asta‑i brutalitate față de un om lipsit de apărare și deci un act inutil, spune Sophie, trăgându‑l vârtos de păr pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nechează-n sine el însuși este Doamne Nechezul Europei în veacu-n care moare el este durerea acestui hoit în spasme durere ce se face pe sine că se doare [13] Iar când nechează Calul în adevăr se-aude-n gâtlejul Europei un horcăit râzând și-atunci Cetatea-ți pare creierul de girafă al acestui Monstru venind din când în când [14] Iar de departe totul și mai fantast se vede ca sub un clar de lună de pe altă vecie parc-ar veni din
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
față, pe un ton ciudat. Mi-am îmbrăcat hainele și am ieșit pe ușă, confuz. „Nu vei mai face niciodată asta!!”, am auzit vocea apăsata a bărbatului, dar ceea ce m-a făcut să mă întorc înapoi imediat a fost un horcăit înfundat, de muribund. Am dat navală în cameră și am văzut o imagine de coșmar: iubita mea zăcea întinsă în pat, cu gâtul tăiat între cearceafurile pline de sânge. „Nuuuu!”, am răcnit, temându-mă că voi înnebuni. „Nu poate fi
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
unde se află inima și de acolo țâșnește sânge. Apoi pun capacul la loc și-l acoperă cu pământ și brazde de iarbă ca și când acolo n-a umblat nimeni. Deodată când Arnăuta înfige țepușa într-un cadavru, acesta scoate un horcăit, deschide ochii și întinde brațele să-l prindă, dar cade răpus. Câțiva oșteni se sperie și se opresc din activitate. CĂPITANUL ARNĂUTU:(strigă)Mai repede că se trezesc vampirii! Peste câteva momente în coșciuge cadavrele încep, pe rând, să se
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Unde-i fecioara? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu glas puternic de răsună încăperea)Aici, Majestate! Vampirul tresare și se ridică răsucindu-se într-o parte. Arnăutu îl izbește puternic cu o țepușe în inimă. Vampirul urlă îngrozitor, apoi în încăpere răsună un horcăit și sângele țâșnește împroșcându-l din cap până-n picioare. În momentul următor Sasu îi bagă în gură o torță aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul se zbate și încearcă să-i prindă, dar Arnăutu înfige și mai mult țepușa în
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Asta atunci cand nu-ți explodează mintea de draci, de dezgust, de panică morală și de panică a bunului-gust. Iar acestea sunt stări cu care ne confruntam zilnic. Eu cred că la ora asta națiunea română doarme îngrijorător de profund, iar horcăitul acestui somn nu-mi sună deloc a bine. Stau uneori și mă-ntreb ce visează și m-apucă spaimă. Că știți: sunt vise și sunt coșmaruri. Optimiști fiind, am putea spune ca națiunea română nu mai are coșmaruri. Că de-
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
părea să nu mai fie tulburat cu nimic sunetul acvatic. Înnebunită, femeia se ridică pe coate și genunchi, și se târâ spre bazinul fatidic dinlăuntrul căruia continua să răzbată până la ea zgomotul unei învolburări ciudate. Deodată un scâncet ca un horcăit, răzbătu spațiul înconjurător. Disperată femeia se ridică inconștient, aruncându-se orbește înainte. Capul părea să se fi desprins de trup. Cu ochii ieșiți din orbite, încercând să vină în ajutorul fiului ei, saltul se sfârși brusc în fața peretelui de beton
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
cu arma spre noi și ne-a amenințat că ne termină, dar sărăcuța!... că aproape nici n-am observat când a-ntors arma cu țeava spre ea și a tras... chiar în dreptul inimii. Ultimile ei cuvinte le-am auzit ca un horcăit de vită înjunghiată: „Să vă pedepsească Dumnezeu!” - Atunci, martoră Didina Dindeal, fiindcă Năică n-a divorțat niciodată de ea, de ce după trei ani de când boierul Bărbulescu Pandele stă la închsoare, ai ascuns adevărul, și ai susținut că chiar dumnealui a
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În sufletul fiecăruia se aprinsese vaga speranță că el va
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
care se rotesc în gol inutil? cum să atragi atenția asupra sângelui care picură - gâlgâie - foarte real - din căscate răni - fără nicio intenție ascunsă - ilicit filmată - de a se mai întoarce la inimă - cum să faci să atragi atenția - asupra horcăitului - aspru ca aripa diavolului... - ...asupra ultimului - ...fără „va urma” - fără „partea a doua - secondo tempo” ...! - strigăt de suferință zvârcolită - și moarte - cu dinții înfipți - buldogește - în beregată? ...lași brațele-n jos - a neputință - apoi - străluminat de-o idee - te duci
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
deosebit, deoarece coșciugele se aflau la trei-patru palme de la suprafața terenului. Forțară capacele și în loc de schelete, găsiră corpuri umane în carne și oase, rumene în obraji. Înspăimântați, înfipseră pe rând țepușe în locul unde se afla inima fiecăruia. Se auzi un horcăit înecat și sângele țâșni. Parii străpunseră pieptul și inima vampirilor și ieșiră în spate printre coaste, pe lângă șira spinării. Aceeași operațiune se repetă la fiecare mormânt în parte. Deocamdată, în afară de tresărirea cadavrelor și acel horcăit înecat de sânge, nu se
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
inima fiecăruia. Se auzi un horcăit înecat și sângele țâșni. Parii străpunseră pieptul și inima vampirilor și ieșiră în spate printre coaste, pe lângă șira spinării. Aceeași operațiune se repetă la fiecare mormânt în parte. Deocamdată, în afară de tresărirea cadavrelor și acel horcăit înecat de sânge, nu se arăta niciun pericol. Deodată, când căpitanul Sasu înfipse o țepușe, mortul deschise ochii holbându-se la el. Era un prim semn că acțiunea trebuia urgentată. Dar parcă mormintele nu se mai terminau. Căpitanul Arnăutu simți
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
somnambul, ajutat de Leana, l-a aruncat pe Costică în ciutura din grajd, așa îmbrăcat cum era. Cînd mortul a căzut în apă, s-a auzit un zgomot înfiorător, iar lui Andrei i s-a părut că a scos un horcăit de porc înjunghiat, că s-a retras înspăimântat câțiva pași înapoi, rezemându-se de uluca grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]