134 matches
-
gradului de exploatare a forței de muncă din agricultură (numai capul familiei era scos la muncă, la clăci, nici femeia, nici copiii trecuți de 18 ani nu erau scoși la robot) s-ar datora introducerii sistemului arendășiei și fabricării rachiului, horincii, în velnițe („fabrici” de spirt). Și arendașii și fabricanții de horincă erau, după cum se spune, evrei, veniți din Galiția, după ocuparea acestei părți din Polonia de către Imperiul Austriac. Dacă sistemul arendășiei, ca modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familiei era scos la muncă, la clăci, nici femeia, nici copiii trecuți de 18 ani nu erau scoși la robot) s-ar datora introducerii sistemului arendășiei și fabricării rachiului, horincii, în velnițe („fabrici” de spirt). Și arendașii și fabricanții de horincă erau, după cum se spune, evrei, veniți din Galiția, după ocuparea acestei părți din Polonia de către Imperiul Austriac. Dacă sistemul arendășiei, ca modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fabricarea rachiului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ÎDeprins să-și vad dreptatea, oricât de mare și netăgăduită, totdeauna nesocotită, față de samavolnicia sau de trecerea celui mare, el deveni bănuitor, neîncrezător și prefăcut. Iar când evreii veniți din Polonia învățară pe boieri să clădească velnițe și să facă horincă, rănimea începu să caute întru-însul o mângâiere la durerile ei.” Deschiderea pieței externe după pacea de la Adrianopol din 1829, Turcia fiind silită să renunțe la monopolul comerțului asupra șărilor Române, a însemnat o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spre ușa stației. Ușa despre care pământenii bănuiau că dă într-o încăpere dădea, de fapt, într-un bulevard feeric luminat, intens circulat și zgomotos, pe laturile căruia se înșirau mulțimi de baruri, de cinematografe, videoteci, biblioteci, cinemateci, franzelării, marochinării, horincii, carmangerii, cazinouri, tripouri, bistrouri, depouri, restaurante, crame, snackuri, biguri, cosmicării, solduri, taverne, crâșme, spelunci, tarabe, teatre, ba chiar, imediat pe stânga, cum treci de singurul semafor veșnic verde, și-o ceaprăzărie mică, dar curată. Dromiket 4 și Stejeran 1, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
imposibil de mici, ca de veveriță și cu coama încâlcită, în care am visat să mă dezmierd (și nu o dată!). Poate tocmai de-aia se poartă ras în cap...ca să nu mă ispitească! -Aici, toată lumea e cu capul plin de horincă. Am venit s-o mai văd pe bunica, cât mai e în viață. O să-ți aduc langoși cu varză! Mi-i face când plec, pentru că știe cât prețuiești tu torturile de Sărbători! Dar spune-mi, m-a căutat Mihai? Care
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
necunoscuți! Doi suspuși, Trepăduși, Mulți intruși, Restul... muți! ALFABETIZARE (recitați poezia cu voce tare - cu dicție și interpretare) Alfa, Alfalfa, Anton Brânză, Brânzoaică, Breton Coca, Cocotă, Cocon Dală, Dalila, Dalton Ene, Enescu, Eston Fugă, Fugată, Furgon Gală, Găleată, Galon Horă, Horincă, Hormon Iie, Istoric, Ison June, Junincă, Jupon Kaki, Kakemóno, Kripton Latex, Latentă, Lapon Mică, Micoză, Micron Nelu, Nenică, Neon Odă, Odrasă, Odgon Pară, Paradă, Pardon Quito, Quinellă, Quilon Ramă, Rampantă, Radon Solo, Solniță, Somon Șagă, Șăgalnic, Șablon Tonă, Tonetă, Trombon
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
literatură, pentru florile de la Codlea și Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași, pentru zâmbetul nepoatei mele și pentru Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți ai neamului, pentru mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de seama mea, în vacanța de vară”; „Vor sărbători în curând, călare pe un butoi autohton, cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a și fost furată; Veneau, după câteva manevre magice, feciorii la fetele adunate în casa Cârnei; Vinerea „se ținea ca de sărbătoare, ca să nu bată gheața (grindina)”; „Vine
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
a dus faima cepelor la Bruxelles, ba mai mult, în Cartea Recordurilor, prin împletirea celei mai lungi cunune de cepe din lume. Acum urmează să forțeze recordul clisei la țepușă. Să le dea Domnul izbândă și să ajungă clisa, ceapa, horinca și pthita la tot poporul. Desigur, dacă fiecare demnitar ar ridica locul său de naștere la un nivel european, mintenaș, peste vreo trei sute de secole am ajunge la nivelul evropean, cel înainte de Hristos, vorba ardeleanului, „No, ce atâta grabă?”. Mi-
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
la săptămânalului „Accent” ce apărea la Negrești-Oaș. Mi-am adus aminte de „șarpele cu ochelari”, cum era poreclit Virgil Măgureanu (el „aspira” bani din Baia Mare, Maramureș, unde avea sau poate mai are latifundii pline de pruni, din fructele cărora face horincă - vezi „Evenimentul Zilei” din 1998 în care am scris despre asta). Nu vreau să mă întind: dacă aveți răbdare să citiți presa de după 1989 și să faceți niște simple racorduri, veți vedea de unde au bani miliardarii români. A face un
CUM SĂ FACEŢI SĂ TRĂIŢI BINE de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364992_a_366321]
-
din partea locului erau tăcuți, munceau cu încrîncenare, e adevarăt, dar stăteau închiși în carapacea lor ca broaștele țestoase și numai cînd se atingeau de palincă îi apuca dorul de suflet și cîntau toată noaptea despre mîndrele lor, despre pădure, despre horincă și despre viață, care e cînd dulce, cînd amară, după cum și-o face omul ... Adelina se încălzise și ea cu un păhărel din vișinata din care băuseră și fetele și turuia și ea ca o moară stricată, doritoare să afle
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
hoții, dar nu mai am puterea Căci s-au lipit în toate, în toate-s drept un scai. Sunt hoți lângă vlădică, sunt hoți lângă opincă Porcane adunate de neamuri septici rude, Nu știu a cerne capul ce șade sub horincă, Nici truda pentru muncă, nici palmele să-asude. Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă, urmașilor averea Să-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat. Am șters
NU POT DORMI ÎN PACE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359007_a_360336]
-
tari. Smântâna o primise de la o bătrână din sat, în locul contribuției la salar. Știa să asigure un gust bun. Ca la o ciorbă de perișoare. Cu felul doi nu era problemă : cartofi cu ouă, la cutor. Musafirii au venit aducând horincă și vin. După nelipsita rugăciune au urmat câteva pahare de horincă, și un aperitiv din slană cu ceapă. Multă sare, nu se gândeau la inimă sau colesterol. Ba, treceau și pâinea direct prin sarea din solniță. La felul I, ciorba
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
la salar. Știa să asigure un gust bun. Ca la o ciorbă de perișoare. Cu felul doi nu era problemă : cartofi cu ouă, la cutor. Musafirii au venit aducând horincă și vin. După nelipsita rugăciune au urmat câteva pahare de horincă, și un aperitiv din slană cu ceapă. Multă sare, nu se gândeau la inimă sau colesterol. Ba, treceau și pâinea direct prin sarea din solniță. La felul I, ciorba de...opincuțe. Amețiți fiind de țuică, au înghițit cu mare poftă
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
din casă, așa că ne-am lăsat păgubași și am pornit pe jos pe Calea Victoriei, unde am constatat că prețurile la majoritatea magazinelor rivalizează lejer cu prețurile londoneze. O scurtă abatere prin fața Ateneului a pus punct traseului nostru așa-zis cultural. Horincă și „American Pie” pe Lipscani A doua seară a fost de departe cea mai reușită. Pentru că toți erau doritori să guste niște preparate românești, am luat cina la un restaurant faimos din Centrul Vechi și, spre lauda localului, atmosfera, mâncarea
Dragoste, alcool și rock'n'roll. Frăția băutorilor profesionişti de la Cambridge, în drinking trip la Bucureşti () [Corola-blog/BlogPost/338440_a_339769]
-
pentru opt persoane. După o masă copioasă, am început un tur al barurilor din Centrul Vechi, în urma căruia băutorii „profesioniști” de la Cambridge s-au declarat fani înrăiți ai berii românești. Mai puțin rezistenți s-au dovedit a fi băieții la horinca de Maramureș, care i-a amețit bine: eu, cu ceva mai multă experiență, am comandat trei rânduri pentru fiecare într-unul din baruri, ceea ce a declanșat o efuziune artistică în grupul nostru, soldată cu „American Pie” cântată cu pasiune, dar
Dragoste, alcool și rock'n'roll. Frăția băutorilor profesionişti de la Cambridge, în drinking trip la Bucureşti () [Corola-blog/BlogPost/338440_a_339769]
-
nu știu care ar fi gradul de înrudire a animalelor noastre, pisici și câini. Parcă ar fi nevoie de o pauză de publicitate în vederea limpezirii gândurilor. O citesc pe fețele voastre, Chipeși Antologați Dumneavoastră, pauză în care să savurăm o cafea, o horincă pusă la gheață și să citim on-line minunatele știri care vin peste noi tot mai pline de vești bune. Mai există și posibilitatea să acceptăm versiunea sfârșitului lumii în anno domini 2012 și, în cazul acesta, să ne dăm demisia
GHEORGHE GRIGURCU de FLORICA BUD în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341651_a_342980]
-
și desprindere fericită. Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici sticla de horincă strecurată în sicriu, ca merindă pentru ultimul drum. Ca probă de umor nevinovat, fără intenție, merită exemplificată întrebarea candidă a englezului cu privire la sensul mistic și la eventuala semnificație adâncă a al borcanului cu nisip în care arde-o lumânare, pe
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Goodwin, istoric și scriitor englez, născut în 1964). Nouă nu ne rămâne decât să sperăm că într-o bună zi nestematele culese de William Blacker pe traseul său încântător, printr-o Românie distilată în retortă de whisky, dar sublimată în horincă de calitate supremă, vor fi accesibile și în traducere în română, așa cum ar merita și Domnia Sa, dar mai cu seamă noi toți. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania martie 2015 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - CRONICĂ DE CARTE - WILLIAM BLACKER „DRUMUL
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
își reconsidera poziția exprimată în documentul de poziție CONF-RO 9/04, privind solicitarea de recunoaștere și protecție a băuturilor spirtoase, în sensul următor: > România solicita recunoașterea și protecția denumirilor geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din alcool de prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț". * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv " vinars ". > România solicita recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă " pălincă ". ==> Lapte și produse din lapte > România solicita luarea în considerare a unui conținut de grăsime de referință din
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
din suprafața totală cultivată cu viță de vie; * Dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogătirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor; * Recunoașterea și protecția denumirilor de origine și geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț" * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv "vinars" * 7 tipuri de lapte * 3 tipuri de iaurt * un lapte bătut * 4 tipuri de caș * 21 de tipuri de brânză * 26 de tipuri de cașcaval * 8 tipuri de telemea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
drag te-or așeza la masă din inimă-ți vor da de toate și îți vor spune ce și cum pe aici îți vor așterne pat în casa bună te-or omeni așa cum se cuvine cu pită slană și o horincă fără s-aștepte vreo răsplată. O să asculți în dimineți cocoșii dinspre cuptor o să-ți pătrundă-n nări miros de pâine coaptă-n vatră cu coaja rumenită bună de o să vii în sat la mine o să-ndrăgești și tu pământul sacru
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
a împușcat vindereul în zbor... și asta era uimitor chiar și pentru vânătorii cei mai încercați. Acum era clar... Urletul venea de sus din dreapta, dinspre creasta Ciomaga, iar ecoul se alungea până departe înspre miazăzi, spre dealul Mălușteni și Valea Horincii... În ăuitul lui, lupul trimițându-și depărtărilor urletul, când sfâșietor, când tânguitor, semăna prin noaptea cu lună plină, păreri de rău adânci... ce treceau pe sus, deșteptând zările. Crengi... frunze, se trezesc de sub pânza de zăpadă spulberată de vânt, stârnit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sonor în beregată, acolo sus, unde erau cocoțați, în turelă, pe tancurile eliberatoare. Înțeleseră toți și mai cu seamă paharnicul cu ștergar de in și cu busuioc la garafă, care-i turnă de băut, pe dată, o cană gospodărească de horincă, trasă de două ori. Singur Nicanor Galan n-avea astâmpăr deplin în inima lui, nerăbdările mânându-i gândul la pepenii care, de două zile de când nu fusese pe la Loturi, trebuie să li se fi lignificat codițele de purcel. Uneori, abătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 20 Bogatu Costel 1938 Pictor „Tablourile mele vor purta totdeauna un reper din Comănești, satul copilăriei mele. Eu sunt aici, acolo,... oriunde, dar inima mea este și va fi mereu acolo pe valea Horincii de unde curge izvorul nesecat al creației mele.” Născut la 18 decembrie 1938 în localitatea Murgeni, jud. Vaslui, stabilindu-se cu domiciliu în București. Studii: Liceul profil real; Școala de Arte Plastice, secția pictură; Universitatea Culturală Științifică, secția Arte Plastice, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]