134 matches
-
HORODINCĂ, Georgeta (13.XI.1930, Căușanii Noi-Tighina ), istoric și critic literar, prozatoare. Este fiica Elenei (n. Maxim) și a lui Vasile Horodincă, funcționar CFR. După studii gimnaziale și liceale la Galați, Craiova și Iași, urmează Facultatea de Filologie a Universității din
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
HORODINCĂ, Georgeta (13.XI.1930, Căușanii Noi-Tighina ), istoric și critic literar, prozatoare. Este fiica Elenei (n. Maxim) și a lui Vasile Horodincă, funcționar CFR. După studii gimnaziale și liceale la Galați, Craiova și Iași, urmează Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1949-1950) și la București, Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), apoi Facultatea de Filologie, absolvită în 1956. Devine redactor la
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
întâlnirile lecturii” de Al. A. Philippide, „La o nouă lectură” de Alex. Ștefănescu, ori discutării unor probleme teoretice sau a unor opere controversate („Opinii”, „Confruntări”) și abordării din felurite unghiuri a unei bogate tematici istorico-literare, semnatari fiind Liviu Rusu, Georgeta Horodincă, I. Negoițescu, Silvian Iosifescu, Adrian Marino, Romul Munteanu, Alexandru Duțu, Dan Grigorescu, Irina Mavrodin, Gelu Ionescu, Mircea Martin, Al. Călinescu ș.a. Istoria literară se regăsește atât în paginile dedicate, îndeosebi în momente aniversare, unor personalități, unor publicații, unor curente sau
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
camuflat, la tonalități virulente. Lirica și publicistica îndeosebi vor sluji propaganda de partid și de stat. Rubricile sunt extrem de numeroase și de variate. Dintre cele consacrate fenomenului cultural-artistic face parte „Cronica literară”, cu apariții sporadice anterior. Semnează Eugen Luca, Georgeta Horodincă, Zaharia Stancu, Silvian Iosifescu, Ion Vitner, Boris Buzilă, Tia Șerbănescu, I.D. Bălan ș.a. „Vitrina cărții” cuprinde recenzii aparținând lui Alex. Ștefănescu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Dumitru Micu, Dana Dumitriu, Ion Brad ș.a. Tot recenziilor și cronicilor literare, de data aceasta
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
A avea și a nu avea, București, 1992, Povestiri, București, 1994; John Galsworthy, Mărul în floare, București, 1961; William Hoffman, O lume fără eroism, București, 1963; Richard Aldington, Moartea unui erou, București, 1964; Friedrich Dürrenmatt, Pana de automobil, pref. Georgeta Horodincă, București, 1964 (în colaborare cu Mara Giurgiuca); William Faulkner, Ursul, pref. trad., București, 1966, Lumină de august, București, 1973, Gambitul calului, București, 1993; Thornton Wilder, Orașul nostru, în Teatru american contemporan, București, 1967; John Dos Passos, SUA, I-III, pref.
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
în colaborare cu Henry Hardy, București, 2001. Repere bibliografice: Zaharia Stancu, Însemnările unui ziarist, VR, 1956, 7; Dumitru Solomon, „Războiul ascuns”, LCF, 1961, 20; G. Neagu, „Războiul ascuns”, CNT, 1961, 41; Andrei A. Lillin, „Războiul ascuns”, O, 1962, 1; Georgeta Horodincă, Despre insesizabil, RL, 1981, 4; Aurel-Dragoș Munteanu, „Text și context”, LCF, 1983, 44; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 238-242; Dicț. scriit. rom., II, 790-791; Irina Marin, Revendicări, RL, 2003, 23. C.Pp.
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
Opinii, 67-71; Balotă, Universul, 165-192; Culcer, Citind, 41-44, 179-186, 204-207; Florin Manolescu, „Racul”, FLC, 1976, 49; Liviu Petrescu, Sub zodia racului, TR, 1976, 51; Const. Ciopraga, Romane-meditație, RL, 1977, 20; Ștefănescu, Preludiu, 182-190; Ungureanu, Proză, 157-165; Georgescu, Volume, 32-37; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 160-227; Regman, Explorări, 20-28, 192-200; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 154-184; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 154-175; Ion Vitner, Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Alexandru Ivasiuc interpretat de..., îngr. și pref. Constantin
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
N. Boeriu, pref. Gh. Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Boccaccio, Decameronul, I-II, pref. Al. Balaci, București, 1957; Cesare Pavese, Tovarășul, pref. E. Schileru, București, 1960; Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, pref. Nina Façon, București, 1964; Alberto Moravia, Indiferenții, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Dante, Divina Comedie, București, 1965; ed., I-III, îngr. și introd. Al. Balaci, București, 1982; Baldassare Castiglione, Curteanul, pref. trad., București, 1967; Petrarca, Rime, pref. Al. Balaci, București, 1970, Canțonierul, Cluj-Napoca, 1974; Elio Vittorini, Erica și frații săi
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, cuvânt înainte Sorin Antohi, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic, pref. Vera Călin, București, 1969; Jean-Paul Sartre, Cu ușile închise. Diavolul și bunul Dumnezeu, în Jean-Paul Sartre, Teatru, pref. Georgeta Horodincă, București, 1969. Repere bibliografice: Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 348-353; Moraru, Semnele, 281-288; Steinhardt, Critică, 41-45; Mihai Zamfir, Discreția și eficiența gândului, RL, 1986, 49; Mircea Mihăieș, Pagini (aproape) exilate, O, 1990, 1; Virgil Leon, Minimalism și mântuire ontologică, APF, 1991, 1-2
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Mariana Celac, Petru Comarnescu, C. R. Constantinescu, Magda Cârneci, Florența Albu, Franz Storch. S.t. mai cuprinde o „cronică săptămânală a culturii” semnată de Aurel Baranga, o „cronică la obiect” scrisă de Marina Nedelciu, o rubrică de „Însemnări” alcătuită de Georgeta Horodincă, poșta redacției, în cadrul rubricii „De la om la om”, girată de Ion Băieșu, „note de drum” oferite de Leonard Gavriliu, Veronica Porumbacu, Dumitru Popescu, Al. Simion, Ioan Adam, Lucia Demetrius, D. I. Suchianu, Ion Segărceanu, Adrian Dohotaru. M. W., I. T.
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Marin Mincu, Repere, București, 1977, 277-287; Ștefănescu, Preludiu, 133-149; Ungureanu, Proză, 6-40; Memorialistică și istorie, LCF, 1978, 6 (semenează Mihai Ungheanu, Z. Ornea, Laurențiu Ulici, Doina Uricariu, Dan Cristea); Ardeleanu, Mențiuni, 14-30; Dimisianu, Opinii, 105-115, 142-145; Georgescu, Volume, 13-23; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 76-159; Manu, Eseu, 169-209, passim; Raicu, Practica scrisului, 222-234; Regman, Explorări, 272-283; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 70-99; Simion, Scriitori, I (1978), 398-465; Stănescu, Jurnal, I, 47-85, II, 100-103, III, 118-121; Ungureanu, Contextul, 236-272; Mircea
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
literatură universală, științele omului, dialogul culturilor”. Redactori-șefi: Marcel Breslașu (1961-1965), Dan Hăulică (1969-1993), Ștefan Aug. Doinaș (1993-2002). Din 2002 Alina Ledeanu devine director, iar Livia Szasz redactor-șef. Redactori-șefi adjuncți: Mihnea Gheorghiu (1961-1969), Savin Bratu (1961-1965), Dan Hăulică (1963-1968), Georgeta Horodincă (1963-1969), Ștefan Aug. Doinaș (1969-1992). Secretari generali de redacție: Dinu Săraru, Florian Potra, Alexandru Baciu, Roger Câmpeanu. Din colegiul redacțional au făcut parte, de-a lungul timpului, Tudor Vianu, Al. A. Philippide, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Paul Georgescu, Mihai Novicov
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
universal, 4/1966), Ștefan Aug. Doinaș (Despre structura poetică bacoviană, 6/1966), Ov. S. Crohmălniceanu (Ilarie Voronca, 5-6/1974), Eugen Simion, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Virgil Nemoianu, Mircea Zaciu, Adrian Marino, Șerban Cioculescu, Mircea Iorgulescu, Gelu Ionescu, Vladimir Streinu, Georgeta Horodincă, Horia Bratu, Florian Potra, Dan Hăulică, Lucian Raicu, Andrei Ionescu ș.a. Traducerilor din literatura universală, care formează partea cea mai consistentă a publicației, li se adaugă eseuri și comentarii ale unor traducători și exegeți, prefațatori ai lucrărilor transpuse în română
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
de Umberto Eco, traduse de Florin Chirițescu, Vocile tăcerii și Antimemorii de André Malraux, transpuse de Sanda Râpeanu, Dan Hăulică și Alexandru Baciu, romanele lui Albert Camus Ciuma, tradus de Marin Preda și Eta Preda, și Străinul, tălmăcit de Georgeta Horodincă, Zgomotul și furia de William Faulkner, în versiunea lui Mircea Ivănescu, Omul fără însușiri de Robert Musil, în traducerea lui N. Argintescu-Amza, O sută de ani de singurătate și Toamna patriarhului de Gabriel García Márquez, transpuse de Mihnea Gheorghiu și
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Gide, Henry Miller, Marguerite Duras, Aleksandr Soljenițân, John Dos Passos, Gustave Flaubert, Balzac, Dino Buzzati, Mihail Bulgakov, Louis-Ferdinand Céline, Jean-Paul Sartre, Lawrence Durrell, Marguerite Yourcenar, Virginia Woolf, Heinrich Mann, Boris Pasternak, în versiuni realizate de Alexandru Balaci, Dumitru Mazilu, Georgeta Horodincă, Sanda Râpeanu, Virgil Tănase, Catinca Ralea, I. Igiroșianu, Cristina Hăulică, Dragoș Vrânceanu, Eugen Barbu, Ovidiu Cotruș. S.20 inserează, de asemenea, dramaturgie de Luigi Pirandello (Uriașii munților, piesă transpusă de Florian Potra), Erich Maria Remarque (Ultima etapă, dramă tradusă de
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
critice, București, 1971, 54-58; Constantin Fântâneru, „Pânza de păianjen”, UVR, 1938, 12; Perpessicius, Opere, VIII, 88-89; Constantinescu, Scrieri, IV, 591-594; Mihail Sebastian, Debuturi, RFR, 1938, 8; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 325-326; Mihnea Gheorghiu, „Cântecul uzinei”, VR, 1951, 2; Georgeta Horodincă, „Fetele lui Barotă”, GL, 1958, 24; Piru, Panorama, 356-359; Mircea Iorgulescu, „Gențiane”, RL, 1971, 31; I. Negoițescu, „Mirona”, F, 1972, 11; Valentin Tașcu, „Mirona”, F, 1972, 11; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 434-435; Sorin Titel, „Iubiri paralele”, RL, 1974, 45; Boris
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
București, 1971. Repere bibliografice: B. Elvin, „Boieri și țărani”, GL, 1955, 28; Z. Ornea, „Cezar Dragoman”, GL, 1958, 5; Mircea Braga, „Cezar Dragoman”, ST, 1958, 3; Al. Ruja, „Uciderea pruncilor”, O, 1966, 7; Magdalena Popescu, „Cercul”, RL, 1968, 11; Georgeta Horodincă, Cercul infinit, RL, 1969, 11, 12; Mircea Iorgulescu, „Noaptea speranțelor”, LCF, 1974, 3; Ștefan Borbély, „Impostorul”, VTRA, 1978, 5; Elena Tacciu, Puterea dialogului, RL, 1979, 41; Marius Robescu, Autori și spectacole, București, 1980, 137-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 247-251; Gheorghe Grigurcu
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Polixenia Karambi, București, 1970 (în colaborare cu Antița Augustopol-Jucan). Repere bibliografice: C. Baciu, Un tablou zguduitor al dezumanizării burgheze, „Scânteia tineretului”, 1956, 2 375; Radu Popescu, „Familia Calaff”, CNT, 1956, 49; Boris Buzilă, „Familia Calaff”, RMB, 1956, 21 decembrie; Georgeta Horodincă, Familia Calaff și cronicarul ei, VR, 1957, 1; C. Voita, Stendhal 1957, GL, 1957, 10; Vera Călin, Microcosmosul familial, GL, 1957, 16; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 264-269; Z. Ornea, „O plimbare la Băneasa”, GL, 1962, 14; I.
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
nopții, București, 1990; Îndreptar ortopoetic, București, 1992; Clubul pensionarilor, București, [1992]. Traduceri: Mark Twain, Monologul regelui Leopold, București, 1961; Natalia Momo, Satul de lângă orezărie, București, 1963; Fausta Cialente, Balada levantină, pref. Alexandra Bărcăcilă, București, 1965; Jean-Paul Sartre, Cuvintele, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Bengt Danielsson, Expediția Bumerang, București, 1966; Rafael Solana, A zecea..., pref. trad., București, 1967; Benedetto Croce, Estetica, introd. Nina Façon, București, 1970; Salvador Espriu, Poezii, pref. trad., București, 1974; G. Procacci, Istoria italienilor, București, 1975; Marie-José Simpson, Doamna
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda Radian, București, 1959 (în colaborare cu N. Bocunescu); Karel Capek, Opere alese, vol. I: Război cu salamandrele. Hordubal, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, 1961 (în colaborare cu Mihai Pop); Jan Drda, Orășelul de pe coline, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, II, București, 1961 (în colaborare cu Demostene Botez și Marcel Gafton); K. Kislov, Comoara din Valea Cerbului, București, 1961 (în colaborare cu E. Antonescu); Sahib Djamal, Trandafirii
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
președinte de onoare), V. Em. Galan, Ion Pas, Pop Simion, Létay Lajos, Ion Brad, Ștefan Bănulescu, Laurențiu Fulga, Méliusz József, Marin Preda, Sütó´ András, Constantin Chiriță, Franz Storch, Alexandru Balaci, Constantin Țoiu (vicepreședinți), Aurel Mihale, Mihai Gafița, Szemlér Ferenc, Georgeta Horodincă, Szász János, Ion Hobana, Nikolaus Berwanger (secretari). Unii dintre aceștia au îndeplinit, în perioade diferite, atât funcția de vicepreședinte, cât și pe cea de secretar. Asumându-și, sub regimul socialist, ca principală sarcină îndrumarea creației literare, Uniunea a exercitat-o
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
Ist. lit. (1941), 470-479, Ist. lit. (1982), 532-541; Vianu, Opere, V, 152-159; E. Lovinescu, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, București, 1943, 113-151; Pillat, Tradiție, 245-262; Breazu, Studii, I, 286-338; Franco Cardinali, La poesia di Duiliu Zamfirescu, București, 1947; Georgeta Horodincă, Duiliu Zamfirescu și contribuția lui la dezvoltarea romanului nostru realist, București, 1956; Dima, Studii, 125-143; Baltazar, Evocări, 205-209; Mircea Anghelescu, Al șaselea roman din ciclul Comăneștenilor, ST, 1964, 1; Eftimiu, Portrete, 37-41; Brădățeanu, Istoria, I, 80-81; Manolescu, Lecturi, 27-45; Negoițescu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
172-176; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 5-12; Cristea, Arcadia, 183-188; Ionescu, Artă, 86-155; Ștefănescu, Preludiu, 116-124; Ovidiu Ghidirmic, Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită, Craiova, 1977; Baltag, Polemos, 93-98, 115-118, 145-150; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 60-69; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 7-15; Micu, Lecturi, 142-147; Nițescu, Poeți, 5-20; Ungureanu, Contextul, 167-201; Vaida, Mitologii, 64-68; Zaciu, Alte lecturi, 94-99; Cioculescu, Itinerar, III, 254-259; Vasile Rebreanu, Miron Scorobete, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx, I, Cluj-Napoca, 1979, 294-333; Grigurcu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ale activității unui cenaclu literar, impunând astfel temele, motivele și modalitățile chemate să configureze nouă epistemă a „realismului socialist”. În viziunea autorilor de normative literare - Traian Șelmaru, Mihail Novicov, N. Mihailov, Sergiu Fărcășan, Eugen Frunză, Mihu Dragomir, Vasile Nicorovici, Georgeta Horodinca, Teodor Vârgolici sau Geo Bogza - funcția fundamentală a actului artistic este nonficționalizarea, „redarea” realității în care țara pășise, sub tutela „dascălului” sovietic. Criteriul suprem de apreciere a valorii artistice va fi, așadar, ceea ce se invocă drept un maximum de veridicitate
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
1968; Manolescu, Metamorfozele, 49-54; Mincu, Critice, I, 186-188; Piru, Panorama, 414-426; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 49-61; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 250-313; Balotă, Euphorion, 350-364; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 123-167, 257-260; Brădățeanu, Comedia, 332-340; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 29-40; Paleologu, Spiritul, 109-145; Zaciu, Glose, 146-164; Mihail Ilovici, Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971; George, Semne, 93-193; Martin, Poeți, II, 25-32; Oprea, 5 prozatori, 155-199; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 102, 433-437
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]