91 matches
-
este confirmată de documentul din 7 iulie 1544 prin care Radu Paisie Voievod întărește mânăstirii Bistrița satul Stroești în urma unei judecăți cu orășenii din Argeș. În document se menționează hotarele moșiei și faptul că: „"această mai sus-numită ocină ei au hotărnicit-o din zilele lui Mircea voievod cel Bătrân și din zilele răposatului Basarab voievod"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). Pe de altă parte cele trei documente denotă și multiculturalitatea stroeștenilor știut fiind faptul că cetățile Brașovului și Sibiului în secolul XVI erau
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
jupâneasa lui Macri armaș, cu această moșie. În 15 iunie 1638 se mai atestă două proprietăți în Baineț, cea a lui Grigore pârcălab și cea a lui Nicolae Cucăza Petriceaico, pe care, din porunca lui Vasile Lupu Vodă, le vor hotărnici trei boieri. În 4 noiembrie 1745, Dumitrașco Bainschi dăruiește nepotului său, Ion Flondor, fiul lui Șerban Flondor, partea din Baineț moștenită de la tatăl său, „Vasile Bainschi, ce se trage de pe moșu’ (deci, bunicul) Orăș hatman”. În 22 iulie 1758, Ioan
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
boieri stabiliți de domnitor care vor consemna hotarele moșiei într-un hrisov din 27 octombrie 1646. Printr-un alt hrisov din 25 februarie 1652 Matei Basarab sporea averea mănăstirii sale de la Plătărești, întărindu-i moșiile Uscați și Răsciori, precum și moșiile hotărnicite în anul 1647: Mileasca, Tufeanca, Rânzeasca și Plătăreștii de Jos. Matei Basarab nu a ales întâmplător să construiască o mănăstire la Plătărești. Mănăstirea se încadra într-un ingenios sistem defensiv, menit să contribuie la o mai bună apărare a țării
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
manifesta, statu 1 moldovenesc hotăra pe acest pământ ocupat de turci. Cazurile de reclamații sânt tocmai cu tătarii ce locuiau în Buceag, cărora domnia Moldovei le hotăraște locul unde le este învoit a fi așezați, măsură acel loc și-l hotărnicește, deși domnia era fanariotă, deși slabă, deși locul era ocupat de trupe turcești. Dar până a sosi la capătul veacului al 17-lea și la începutul veacului al 18-lea, la slăbiciunea statelor noastre sub fanarioți, a cărei cauză e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
94,44%). Pentru 5,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară a satului o avem, dacă putem spune așa, din anul 1512-1513, iulie 23, când domnitorul Neagoe Basarab întărește Mânăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri. Mult mai sigură, ca dată de atestare documentară a satului Radomirești este anul 1606, mai 12, când la Târgoviște, domnitorul Radu Șerban - 1602-1611 (a doua domnie) - întărește paharnicului Badea stăpânirea asupra satelor: Stoicănești, Olt, Crăciunei, Olt, Radomirești și
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează scrisoarea de schimb dintre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din urmă i-a răspuns . Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Încercarea Mariei Holban din 1807-1809 de a se Întinde peste hotarul ce urma drumul Childeștilor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte domnească la 16 august 1777 biv vel banului Sandul Miclescul și biv vel paharnicului Sandul Miclescu pentru a se hotărnici proprietățile biv vel paharnicului Alexandru Râșcanu, anume Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Prin zapisul din 20 octombrie 1786 diaconul Ioan și Costantin Calamazu, fiii lui Costandin diaconul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum(nealu)i jupânul Ștefan
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
postbelică prin trei romane "nebune": Groapa, Princepele și Săptămâna nebunilor", "Eugen Barbu a trebuit să treacă drept un remarcabil scriitor de factură tradiționalistă, ca și Marin Preda, fiindcă moda europeană bătea pe la porțile "experimentalismului". Și dacă Marin Preda a fost hotărnicit lângă realismul lui L. Rebreanu, lui Eugen Barbu i s-a descoperit cu temei, firește alt înaintaș, Mateiu I. Caragiale. Într-adevăr, îl apropie pe Eugen Barbu de autorul Crailor de Curtea-Veche simpatia pentru o lume în decădere, peste care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
German tij, și Dumitrașco tij" sunt martori întrun zapis de danie din anul 1664, făcut la Iași. Domnul Constantin Racoviță, în anul 1756, rânduiește pe „credinciosul boierul Mihalache Cehan biv vel Medelniceru și pe Grigorașu Agariciu vornici de poartă" să hotărnicească niște părți de moșie ale Episcopiei. Cepari și bourari. În 1753, Constantin Racoviță dă carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care marchează contururile legendare ale Romei lui Romulus. Căci numai civilizațiile agrare au fost acelea care au plăsmuit marile religii, În care cele două tărîmuri - cerul și pămîntul - sînt atît de marcat și definitiv distincte. Plugul este cel care a hotărnicit destinul omului. Imaginea, În simplitatea ei stilizată, confirmă soarta ființei umane așezată pe hotarul dintre cer și pămînt: truditor al ogorului ridicîndu-și ochii rugători și plini de speranță spre cerul de unde poate veni mereu binefacerea ploii și a căldurii dar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din volumul Act de prezență, intitulate semnificativ Prefață la alte poeme, va scrie: „De aceea n-am admis niciodată pentru poem o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» - știind bine că [...] poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit Între granițe preconcepute”. Trimiterea, În notă, la mai vechea sa opoziție față de „formulă”, Încă din Aviograma de la 75 H.P. vrea să argumenteze consecvența atitudinii anticonvenționale; ea este reală, desigur, Însă depășirea „formulei” se face acum În sensul Înlăturării oricărui exclusivism
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta nouă se autofăurește urmând un principiu, obiectivarea, și apreciază că acesta e consecvent aplicat de constructivism. Rezultat din lupta între cubism și dadaism, constructivismul l-a smuls
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
a început să se reducă simțitor (Fig.3). Dacă la început tăierea era "fără opreliște" (în baza "obiceiului pământului"), încă din timpurile medievale și mai ales în timpurile moderne, pe măsură ce posesia în devălmășie se destramă prin ieșirea din indiviziune, se hotărnicesc și pădurile atribuite boierilor, mănăstirilor și sătenilor împroprietăriți, concomitent cu intrarea lor sub jurisdicția statului și cu reglementările privind tăierea și protecția fondului forestier. Dacă până în 1864 pădurile au fost aproape în întregime proprietate obștească sau particulară, după această dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acea atât de clară mențiune "... de la Ruși mai sus ... ci-i zâc Stângăcenii (azi Stâncășenii)". Un alt document este cel din 3 iulie 1767 (7275), care precizează că "Din luminata poruncă a preaînaltului Domn, Măria Sa Grigore Ian Calimachi Voievod", se hotărnicește o parte din moșia domniei sale vel logofăt Ion Palade din Corobănești "ce sunt pe Iezer, în ținutul Tutovei", la care au fost de față "toți răzeșii acelui loc" între care "și Paladie Cozma răzeșu de Stâncășeni", moșie ce ține de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
țara libertății, statul intervine prompt În acțiunile vitale naționale. E una a interveni cu bisturiul și alta a interveni cu cuțitul. Gigantica bursă din Chicago e situată În centrul orașului pe strada La Salle. Are 43 de etaje și e hotărnicită cu trei străzi. Exteriorul e din cărămidă smălțuită În alb, iar sălile sunt În marmură. Bursa din Chicago e urmărită cu Înfrigurare de fermieri. Sunt zile când se fac tranzacții mari care decid soarta fermierilor. Cea mai Înviorată zi a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
l-a făcut pe Rică Venturiano "studinte în drept și publicist", termenul s-a cam ofilit, ajungând să nu mai desemneze o profesie, ci mai degrabă un hobby. Cele două bresle de condeieri, a ziariștilor și a scriitorilor, și-au hotărnicit domeniile; sunt tolerate incursiuni dintr-o arenă în cealaltă (de regulă, ale scriitorilor pe tărâmul gazetăriei) și cam atât. Documentele salvate de Moș Toader Hrib pot atesta, cu egală îndreptățire, ambele calificări în cazul Taniac, care a făcut mai întâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Nicolae Iorga, nu suplimenta informația, nu avea noutăți de interpretare sau de sistematizare ale materialului, rămânea - adică - doar o foarte clară și bine rânduită unealtă de introducere în studierea scrisului românesc medieval. În acest context (ce va fi drastic „hotărnicit”, în 1941, de strălucitoarea „explozie” călinesciană), C. publică, între 1940 și 1945, Istoria literaturii române vechi, redefinind, prin amploarea informației și a concepției ordonatoare, prin metoda de cercetare, prin sistemul de abordare a faptului literar, o disciplină ce dispunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
către un viitor mai mult sau mai puțin previzibil, care reprezintă pe scara structurantă a temporalității sectorul investițiilor libere ale imaginației experiențiale creatoare. Această deschidere prin cogniție definește condiția umană etern inovatoare și acoperă un vast teritoriu al misterului existențial hotărnicit de invariantul unei egale determinări a realității concrete. Uneori radical opusă domeniului potențial, aceasta din urmă închide perspective și rezolvă ultimativ ecuații existențiale. Prin contrast, rețeaua posibilului este sectorul predestinat deliberărilor anticipative, o specie ofensivă de a fi conștient de la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ceea ce este rezultatul unor limitări aplicative ale preluării pattern-urilor cognitive). Astfel, controlul trăirilor este o chestiune de reutilizare a unui dat funcțional care așteaptă să fie realizat în fapt și în locul rezervat elementului subiectiv. Cunoașterea pare, deci, a fi hotărnicită și în expansiunea ei exterioară și în sfera interiorității. Prin intermediul schemei teoretice se pătrunde, apoi, sensul inaccesibil al agregatului individual, se ordonează tot ce ține de o incongruență curentă a frământărilor vieții comunitare. Relevant în spațiul social este și ceea ce
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dinamica spirituală a luminii aruncate asupra realităților subiective. Deși ele funcționează separat și conduc la rezultate cognitive relativ autonome, o unificare a "discursurilor" lor este posibilă. Într-un asemenea context convergent, miza unei cunoașteri integrale (a concluziilor absolute care pot hotărnici demersul fundamental al unei vieți întregi) le cuprinde pe toate trei și reclamă astfel toată contribuția reflexivității. Conștiința de sine revine în matca "încheierilor" suprastructurale din multiplele acte cognitive în care se poate angaja și oferă un consistent mesaj spiritual
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
astfel de „colecție”, cu etaje supravegheate și bine orânduite, în a căror dispunere se vede limpede o „intenție auctorială” (ce știe, în primul rând, să cearnă), a crescut o carte care nu poate fi socotită doar traducere sau prelucrare. După ce hotărnicește Asia și îi evocă bogățiile, M. deslușește caracterul ales al acestui continent (reflex al anticei Laus Asiae) între celelalte pământuri: „Ea le întrece pe toate celelalte mai ales prin vechime, pentru că în Asia a făcut Dumnezeu raiul și tot aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
în chipul cel mai evident deosebirea dintre antume și postume, ca și cum ar fi două lumi ce ar avea fiecare alte legi și moduri de existență, ele reprezintă totuși, în esență, același univers. După cum ni se pare fals, de pildă, a hotărnici la Goethe între primul și al doilea Faust, am afirma, de Alexandru Paleologu 132 asemenea, că în fond nu există acel imens hiatus ce pare a separa postumele lui Eminescu de antume. Ceea ce explică separația e desigur faptul că, după ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]