304 matches
-
curților boierești și a averii , în creștere a familiei Buliga , căci Lupu mai mult lipsea .. 9.Nicolae Stoicescu , op.cit. p. 132.. 10. Ibidem, Radu Crețeanu , art.cit ,p. 940 -941. În aceeași calitate îl găsim pe Lupu Buliga , martor sau hotarnic în pricini pentru pământ pe valea Coșuștei sau în nordul Mehedințiului, dar și ca stăpân sau cumpărător de numeroase moșii sau trupuri de moșie, sate și hotare în această parte a țării ( documentele din 1639, 1642, 1650 etc aflate la
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
stricat. Este bănuială că popa Gațu va fi făcut această stricare. Pentru aceea te-am orânduit pe Dta, ce mai denainte ai mai fost la fața locului, să le cercetezi pricina cu amănuntu, urmând după hotărnicia a 24 de boieri hotarnici, și după ce vei vedea stăpânirea și petrile ce le-ai găsit Dta, puse între părți, să-i îndreptezi ca să nu rămâie între dânșii prigonire și să le dai înscris la mâinile lor, îndreptarea și alegerea ce le vei face. Și
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
la Liceul „Carol I”, unde îi are colegi pe N. M. Condiescu și Victor Anestin. A terminat până la urmă liceul militar și s-a înscris apoi la școala de ofițeri. În 1913, pe când era administrator-căpitan, demisionează din armată, devenind inginer hotarnic. Primele versuri, iscălite R. Urdăreanu și Romulus U., îi apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
sirepul sălbatec ce-și azvârle Și șeaua și presunul, pierind în zarea zilei. Un singur colț de viață Ne-a mai rămas în suflet: Iubirea neclintită pentru moșia Noastră, Pentru Bogdan cel Tânăr, iubitul Nostru fiu... Rog ceriul să-nmulțească hotarnicele clipe, {EminescuOpVIII 74} S-urnesc pe ai lui umeri Domnia ce o port. Dar vai, abia viața-i se desprimăvărează, E crudă încă mintea și oasele-ncă crude Și nedeprins cu asprul și strâmtul țării scaun; Coroana e în stare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de pe noi, Încât deopotrivă domnia mea [e] gata Să zvârle pe-amîndouă deodată în mormânt. Un singur colț de viață ne-a mai rămas în suflet, Iubirea nesmintită pentru moșia noastră Și pentru Bogdan-Dragoș, iubitul nostru fiu. Rog cerul să-nmulțească hotarnicele clipe, S-urnesc pe ai lui umeri domnia ce o port. Copil ieșit din leagăn, cu -oasele-ncă crude Și nedeprins cu asprul și strâmt al țărei scaun, Coroana e în stare ca să-i sclintească gâtul Și schiptrul brațul fraged. Gînditu-ne-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
încercările de a-l determina apriori după un princip cert a fost în zădar. Cu toate acestea toate întrebările rațiunei noastre pure țintează spre celea ce se află dindărătul acelui orizont sau (în orice caz), de nu, înăuntrul liniei sale hotarnice. Celebrul David Hume a fost și el unul din geografii rațiunei omenești care au crezut a fi rezolvat de-ajuns și dintr-o dată acele întrebări prin aceea că le-au proscris dincolo de numitul orizont, deși nu-l putuse determina pre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teologia studiindu-se separat. Dând prioritate unor discipline ca limba română, matematica, istoria națională, introdusă pentru prima dată ca obiect de studiu, L. desfășoară un program de învățământ complet și realist, care răspunde cerințelor societății (aici se formează primii ingineri hotarnici). El însuși predă matematica și filosofia nu doar elevilor, ci și în cadrul unor prelegeri publice, când făcea deopotrivă educație culturală și patriotică. Frecvent este ajutat de Eufrosin Poteca, L. Erdeli, Petrache Poenaru și, din 1819, de fostul său elev, I.
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
școlilor din Moldova S. avansează idei inspirate de „adâncul Montesquieu”, ca unul ce cunoștea bine limba franceză, ca și pe cea greacă. Fapt remarcabil pentru un cleric, el recomandă, din rațiuni practice, studiul „științelor” la Academia Domnească, pentru pregătirea inginerilor hotarnici. La Tipografia Mitropoliei, reorganizată prin grija sa, face lucrare de îndrumător al cărților imprimate. În 1794 adaugă la Psaltirea prorocului și împărat David o cronologie a domnitorilor moldoveni, Însemnare de domnii Moldaviei. Din îndemnul și cu cheltuiala mitropolitului s-au
STAMATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289844_a_291173]
-
alb. Tot el i-a publicat, în 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu, traducerea piesei Democrit de J.-Fr. Regnard. Ar fi lăsat și alte tălmăciri: Brutus de Voltaire și Moartea lui Socrat de Lamartine. În 1814 a frecventat cursul de ingineri hotarnici deschis de Gh. Asachi, de unde, probabil, vin cunoștințele sale de limba franceză. Din germană a tradus, fragmentar, prefața Macrobioticii lui C. W. Hufeland. S. scria versuri: ode - singura publicată e Oda din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
scrisori vehemente cu Eforia Școalelor. În 1836, fiind înlocuit la școala din Cerneți cu Ioan Maiorescu, se mută la București și se retrage curând din învățământ. Pe temeiul studiilor mai vechi de la școala lui Gh. Lazăr, devine în 1838 inginer hotarnic, noua profesiune aducându-i avere și ranguri: pitar în 1839, serdar din 1850. P. a fost un pedagog cu prestigiu, preocupat, în spirit iluminist, de înnoirea metodelor de predare și de îmbunătățire a manualelor. Numeroasele abecedare și „dialoguri” pentru învățarea
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
editorială și pe cea grafică. Încă din 1813, este numit de domnitorul Scarlat Callimachi referendar la Departamentul Treburilor din Afară. În același an, sprijinit de Veniamin Costache, înființează o clasă în limba română, pe lângă școala domnească grecizată, pentru pregătirea inginerilor hotarnici, cărora le-a predat, între 1813 și 1818, matematica, geodezia și arhitectura. Ca referendar al Epitropiei Învățăturilor Publice, a fost, în fapt, conducătorul învățământului din Moldova, în perioada 1820-1849. În 1820, alături de Veniamin Costache, refăcea Seminarul de la Socola, aducând, din
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă locul se afla lângă “Gunoiul gospod” ,acolo se aflau case și dughene. Asta o aflăm din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
purtarea egumenului Ignatie, părinte. --Am spus-o de la început, fiule. Dar cred că ai băgat de seamă că mănăstirea Trei Sfetitelor avea un han. --Desigur, părinte. Și pot să mai aduc o dovadă despre existența acestui han, dintr-o mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, făcută la 4 iulie 1785. --Apoi asta-i mană cerească. Să auzim! --“Sfinție sa părintele Ignatie arhimandritul și egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor” - vechea noastră cunoștință - a dat jalbă la vodă arătând “că sfinta mănăstire ari câteva
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe Ulița Făinii>”. --Acum s-au lămurit lucrurile și cu Ulița Făinii. --Târgul Făinii mai apare în documente și sub numele de “mahalaua Făina”. --De unde ai aflat asta, dragule? --Din mărturia hotarnică făcută la 2 august 1776 de Postolachi Bâgu și Neculaiu Grosul, vornici de poartă, trimiși de Grigorie Alexandru Ghica voievod “ca să mergim la mahalaoa Făina să alegim și să hotărâm un loc de casă a dumisale Neculachi Avram lipțcanu ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
continuăm drumul. Uite că la 24 aprilie 1792 aflăm unde avea “niște casă” Chiriac calfă de pietrari care a dat “jaloba... la Divan,... că are niște casă... în Mahalaoa Făinii... din vale de biserica Curălari dispre altar, și au cerșut hotarnici ca să-și aleagă și să-și hotărască drept locul caselor sale”. --La 29 aprilie 1792, când hotarnicii au venit să vadă la “stare locului”, au constatat că lui Chriac îi lipsește un zapis pentru un loc de casă. Atunci Ileana
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care a dat “jaloba... la Divan,... că are niște casă... în Mahalaoa Făinii... din vale de biserica Curălari dispre altar, și au cerșut hotarnici ca să-și aleagă și să-și hotărască drept locul caselor sale”. --La 29 aprilie 1792, când hotarnicii au venit să vadă la “stare locului”, au constatat că lui Chriac îi lipsește un zapis pentru un loc de casă. Atunci Ileana brașovenița, cea care i-a vândut mai înainte locul, îi dă o scrisoare de adeverire în care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
casă. Atunci Ileana brașovenița, cea care i-a vândut mai înainte locul, îi dă o scrisoare de adeverire în care spune: “Adeverescu eu,... pentru un loc de casă, care... l-am vândut lui Chiriiac calfii de chetrari”. La sfârșitul cercetării, hotarnicii au conchis: “Și nerămânând pricină nici de vreo parte am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o scrisoare de adeverire în care spune: “Adeverescu eu,... pentru un loc de casă, care... l-am vândut lui Chiriiac calfii de chetrari”. La sfârșitul cercetării, hotarnicii au conchis: “Și nerămânând pricină nici de vreo parte am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aprilie 1672 un document prin care se atestă că se achiziționase de la Mănăstirea Socola, poiana Vămășoaia, cu locul de pădure de lângă Cetățuia și cu vadul de moară unde ctitorul ei făcuse heleșteul cel mare, spre heleșteul lui Miron Barnovski. Indicațiile hotarnice ale acestui teren sunt: Movila Săranda, drumul care venea de la Valea Cosminului, Socola, Bârnova, Niculina și Hlincea”<footnote Nicolae Grigoraș, Mănăstirea Cetățuia, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977, p. 16 footnote> În aceste două zile 27 și 28 martie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au găsit și parii ogrăzii...am măsurat locul acesta a lui Costantin Cojocea...și după cum am hotărît și am stîlpit, am făcut...această mărturie hotarnică la mîna lui Constantin Cojocea”. Nici Cojocea n-a mai vrut să stea prea mult acolo. La 9 decembrie 1754 (7263) o vinde lui „Matei brașovanul”. Constantin Cojocea se pare că nu era om prost, pentru că în zapisul lui se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
uliță? Or fi, părinte, dar a lui Chirvasie îi cu cântec, pentru că a stat mulți ani fără stăpân, încât unii și-au făcut chiar case pe el, fără să întrebe pe nimeni. Abia la 23 februarie 1759 (7267), în urma mărturiei hotarnice a unui vornic de poartă, s-au limpezit lucrurile. Păi vornicii de poartă nu se jucau când erau trimiși să cerceteze vreo pricină. Așa s-a întâmplat și de această dată: „Ștefan Popăscul vornic de poartă, hotarnic” scrie: „Din luminată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
7267), în urma mărturiei hotarnice a unui vornic de poartă, s-au limpezit lucrurile. Păi vornicii de poartă nu se jucau când erau trimiși să cerceteze vreo pricină. Așa s-a întâmplat și de această dată: „Ștefan Popăscul vornic de poartă, hotarnic” scrie: „Din luminată poroncă preînaltului domnului nostru, măriia sa Io Ioan Theodor (Calimah) voievod, am mărsu la un loc de casă al lui Chervasie croitorul...cari loc este pe Ulița Trapezănească, ș-alături cu Ulița Fînăriei”. Numai că din spusele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]