145 matches
-
Siciliei. au fost de două feluri: În fruntea unui neam se afla de regulă un vârstnic, învestit cu autoritate și recunoscut ca atare de membrii grupului. Acesta era „conducătorul neamului” (ung. hadnagy "locotenent" sau szálláskapitány, „căpitan de așezare”; vezi și "hotnog" pe românește ). Dintre cele mai cunoscute „neamuri” secuiești: Halom, Örlec, Jenő, Meggyes, Adorján și Abraham Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
la ralanti, probabil să se mai încălzească înainte de pornire, cum fac îndeobște conducătorii auto care se respectă. Câte ore ai astăzi, fato!? Trei și o dirigenție, aproape o zi-beton, cum s-ar spune. Eu am numai una, că ochelaristul de Hotnog m-a fericit cu un orar în trimestrul acesta de-ți vine plânsul numai cât îl vezi. În fiecare zi, două ore, o fereastră și iar două ore. Excepție astăzi, că-i marți, am o singură oră. ,,Iată, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
la trap, căci caii erau prea obosiți pentru continuarea galopului. Intrară pe podul de lemn al Cetății Sucevei când clopotele băteau pentru slujba de dimineață, iar căpitanul Îl chemă pe șeful pazei la creneluri și la porți. Ieși la poruncă hotnogul Calotă, comandant peste pedestrime și sulițași În oastea mare. - Măria Sa? Întrebă Oană, descălecând. - Plecat pentru judecăți În Țara de Jos, răspunse hotnogul. - Mișcări de oști? Unde e spătarul Albu? - Mișcări de oști nu-s, dar spătarul a plecat Înaintea zorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
slujba de dimineață, iar căpitanul Îl chemă pe șeful pazei la creneluri și la porți. Ieși la poruncă hotnogul Calotă, comandant peste pedestrime și sulițași În oastea mare. - Măria Sa? Întrebă Oană, descălecând. - Plecat pentru judecăți În Țara de Jos, răspunse hotnogul. - Mișcări de oști? Unde e spătarul Albu? - Mișcări de oști nu-s, dar spătarul a plecat Înaintea zorilor, cu o mie de călăreți. Se-nvârtejiră spre malul Siretului. - Spre malul Siretului? se miră Oană. Ce să caute pe malul Siretului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
devenind brusc atent. Numai aici? La Suceava? - Mai zise că trebuie dublată și paza Sorocăi, dar asta n-am pus-o la socoteală, căci Soroca e abia pe jumătate ridicată, nu-i ce pază să dublezi. - Soroca! Sună adunarea Apărătorilor! Hotnogul Calotă făcu semn spre ziduri, de unde cornul de zimbru sună semnalul Adunarea gărzii Măriei Sale. În câteva clipe, cei șase sute de Apărători care mai rămăseseră sosiră În fugă și se aliniară În careu, În jurul căpitanului. Francisco și Gianluca rămăseseră mai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
așteptau sub comanda căpitanului Gâlcă. Se alăturară celor din cetate și, la comanda Garda Măriei Sale, la galop, În formație de luptă, se lansară Într-o goană nebună, care ridică până departe praful drumului spre Siret. Deasupra crenelurilor de la poarta mare, hotnogul Calotă se Întrebă, Îngândurat: - Să fie primejdie de moarte asupra Măriei Sale? 6. Atacultc "6. Atacul" 21 mai 1459, Câmpia Nistrului C aravana lui Uzun Hassan formase un careu În care, În cazul unui atac, se putea apăra destul de eficient. Fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mai puțin de jumătate de ceas. Vrâncenii se opriră la douăzeci de pași de oastea venită din țara vecină, iar căpetenia lor ceru să-i vorbească fostului domn Petru Aron. - Te ascult, oștene! spuse acesta, ieșind călare În fața alaiului. - Sunt hotnogul Nechifor, din oastea Măriei Sale Ștefan Vodă. Am poruncă să nu las pe nimeni să iasă din trecători. - Credeam că ești trimis de boierul Dan, vechi prieten al meu, care știa că de astăzi nu Ștefan poruncește În această țară! - Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
astăzi nu Ștefan poruncește În această țară! - Eu nu știu nimic de aceste lucruri, dară porunca e poruncă. Așa că v-oi ruga pe Domniile Voastre să faceți cale Întoarsă! Petru Aron izbucni Într-un hohot de râs. - Cu trei sute de oșteni? Hotnogul Nechifor scoase sabia, iar În spatele lui, plăieșii făcură la fel. Cei două mii de oșteni ai lui Aron făcură o mișcare de Învăluire, Încercuind grupul moldovenilor. - Muriți degeaba, hotnogule Nechifor! spuse Aron, roșu de furie. Ștefan nu mai e domn la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Petru Aron izbucni Într-un hohot de râs. - Cu trei sute de oșteni? Hotnogul Nechifor scoase sabia, iar În spatele lui, plăieșii făcură la fel. Cei două mii de oșteni ai lui Aron făcură o mișcare de Învăluire, Încercuind grupul moldovenilor. - Muriți degeaba, hotnogule Nechifor! spuse Aron, roșu de furie. Ștefan nu mai e domn la Suceava! Supuneți-vă noului voievod! - Ba! strigă Nechifor, ridicând sabia. Pentru apărarea hotarului, la atac! Moldovenii dădură pinteni cailor, Încercând să spargă Încercuirea transilvană. Dar oștenii lui Aron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-vă și scăpați cu viață! strigă din nou Petru Aron, uimit de Înverșunarea oamenilor care străjuiau hotarul cu Transilvania. În acea clipă, sunetul unui corn de zimbru răsună limpede și Înalt În cerul dimineții. Nechifor tresări. Semnalul se repetă. Atunci, hotnogul sări În șa și strigă: - Retragerea! Retragerea imediat! - Ce se Întâmplă? Întrebă Aron. Moldovenii se retrag... - Nu știu... spuse căpitanul de lăncieri Janos Szekely, trimisul regelui Matei. E un semnal pe care nu-l Înțeleg. Cred că, În sfârșit, sosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-și deschidă porțile pentru toți locuitorii satelor din jur. Călăreții de la Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă, Hârlău să iasă spre ajutorarea oamenilor, să salveze ce pot. Dar să evite orice ciocnire cu tătarii. Retragere totală În spatele zidurilor. Să plece semnalul! Hotnogul Nechifor, chemat la sfatul domnesc după lupta Împotriva lui Petru Aron, se repezi afară, la creneluri, ca să dea poruncile de semnalizare. - Linie de apărare pe Prut! Două mii de arcași, cinci mii de călăreți. Oastea cea mare se strânge dincoace de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de atac a călărimii domnești. Perfect aliniată, cu caii struniți, așteptând semnalul. În spatele lor, nevăzuți, se aflau călăreții pârcălabului Vlaicu, de Hotin, iar mai jos, pe firul văii, călăreții pârcălabului Șendre, de Suceava. Jos, ascunse În desișul pădurii, răzeșimile. Vrâncenii hotnogului Nechifor țineau dealul care Închidea zarea spre miazăzi. Nu mai era mult. Se scurgeau clipele calculate pentru ajungerea mesajelor. Unul după altul, În limbajul păsărilor, sosiră semnalele de primire a poruncilor. Oană Își aminti, fără voie, momentul cel mai luminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
care Își lucrează pământurile și Își cresc animalele... Curierul care venea dinspre aripa răzeșilor dădu pinteni. - Albu, Groza, Petru... să intre În formația de retragere. Să aștepte semnalul meu. Alți curieri plecară la galop. - Spătarul al doilea, Filip Pop, și hotnogul Nechifor... să iasă din luptă pe stânga și pe dreapta și să ocupe pozițiile de acoperire a retragerii, cu arcașii În primele rânduri. - Rămâne Albu singur, Măria Ta... spuse Oană. - Nu rămâne singur, căpitane. Vestește intrarea În luptă a voievodului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
văzu catastrofa și transmise spre Eminek, prin steaguri: Mamak prins, ordonă retragerea! Eminek răspunse: Luptăm până la capăt. Ucide-l pe Ștefan. - Replierea vânătorilor domnești pe dreapta, atac pe două aripi asupra gărzii lui Eminek! porunci Oană. Desprindere pe stânga a hotnogului Nechifor și atac direct asupra tătarilor de pe deal! Amir se desprinse din grupul luptătorilor Încercuiți de răzeși, coborând dealul aplecat pe coama calului. Se ridică brusc, cu arcul Încordat, și lansă o săgeată asupra domnitorului. Săgeata se Înfipse În colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de așa ceva. Cu sau fără lovituri de deschidere, veți ține În piepturile voastre cea mai puternică armată pedestră a lumii. Ienicerii! Sunt de patru ori mai mulți decât voi și de zece ori mai bine antrenați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Oană, iar semnalul pentru Pietro porni imediat. - Mențineți triunghiul! Atac cu săgeți aprinse! Săgețile aprinse loviră În plin corpul Cuceritorilor, luminând mai bine siluetele care se zbăteau În ceață. Dar el fu observat și din valea Bârladului. - Spătare Albu! strigă hotnogul Nechifor, care lupta În apropiere. Ce se Întâmplă În spate? Spătarul nu mai fu nevoit să răspundă. Cinci săgeți roșii țâșniră spre cer. Atac asupra voievodului! Mențineți pozițiile! - Doamne, ajută-ne Doamne, dacă ne vezi pe ceața asta... șopti spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
O izbi În față un vânt rece, care aducea ninsoare. Călăreții erau aproape. Își puse pe umeri un șal gros, luă o torță aprinsă și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
erau aproape. Își puse pe umeri un șal gros, luă o torță aprinsă și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea nopții?! Am auzit curierii, mai devreme. S-a Întâmplat ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
prag pe tatăl ei, sprijinit În cerdac. Caii se treziseră și ei și se Învârteau dincolo de gard, neliniștiți. - Ce se Întâmplă, Erina? Întrebă logofătul, privind gânditor trecerea călăreților spre sud. Tânăra nu răspunse, sau nu auzi Întrebarea. Era limpede că hotnogul Nechifor nu știa mai multe decât Îi spusese. Dar era la fel de limpede că undeva spre malul Dunării vor avea loc lupte la care, cu doar câteva ceasuri mai devreme, nimeni nu se aștepta. Ridică privirile spre cerdac și abia atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ei, care părea a aștepta un răspuns. - Tată... Trezește slujitorii... să-l Înhame pe Murguleț. - Erina! E toiul nopții! Ninge! Ești singură! - Nu-i nimic... Drumurile sunt mai păzite ca niciodată. Poate că ajung din urmă corpul de oaste al hotnogului Nechifor. - Dacă ești așa de hotărâtă, vin cu tine. Singură la drum de noapte nu te las! - O să-l iau pe Ionuț, slujitorul de la herghelie. Iartă-mă tată, dar nu mai pot rămâne! Dacă totul e bine, mâine seară mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și pentru domnia lui Ștefan. Grigore Ureche, referindu-se la începutul domniei lui Ștefan cel Mare, ne spune că tânărul voievod „nu cerca să așaze țara, ci de războaiu se gătiia că au împărțitu oastei sale steaguri și au pus hotnogi și căpitaniia, carile toate cu noroc i-au venit”. Într-adevăr, în primii ani de domnie marele voievod a fost preocupat în primul rând de organizarea oastei, de care depindea în ultimă instanță apărarea independenței Moldovei. Paralel cu această acțiune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare se desfășoară sub zodia lui Marte, zeul războiului. După cum scria Grigore Ureche, el s-a ocupat înainte de toate de organizarea militară a țării: “ci de războiu se gătiia că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitanii.” Numai cu o oaste bine organizată și antrenată se putea asigura independența țării și o domnie statornică. Ținând seama de importanța ce o aveau cetățile pentru apărarea țării, Ștefan cel Mare a dispus să se facă lucrări de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe lista absolvenților, nume care au adus mai târziu faima școlii superioare și științei românești. Între aceștia: Ștefan Procopiu, T. Simenschy, V. Bogrea, Petru Caraman, Iorgu Iordan, N.I. Popa, C.I.Balmuș, O. Mironescu, T. Palade, Vasile Ciurea, Tiberiu Crudu, Titus Hotnog, I.M. Rașcu, precum și viitorii profesori de psihologie și pedagogie ai Universității, C. Narly, C. Fedeleș, V. Pavelcu. Formarea viitorului „actor social” (o sintagmă larg utilizată azi în științele educației șvezi Neculau, 1988bț) care este profesorul nu se poate realiza doar
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acum G. Dem. Loghin și N. Barbu (cu pseudonimele Radu Noveanu, Radu Naumescu), în timp ce note și recenzii referitoare la literatura vremii publică Gh. Agavriloaie, Jacob Popper, Traian Țanea. Din Pușkin și S.I. Marșak tălmăcește George Lesnea, iar din Pușkin, Titus Hotnog. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]