126 matches
-
gradul de sublocotenent - în preajma primului război mondial, luptă pe frontul din Muntenia și este luat prizonier. Dus în Germania, trece prin mai multe lagăre, printre care și Stralsund, de pe insula Danhölm, unde împreună cu D. Nanu, G. Brăescu, Sandu Teleajen, Titus Hotnog, Horia Furtună, Cezar T. Stoika ș.a. participă la organizarea unui cerc de literatură, muzică și artă. Din această perioadă se păstrează două volume litografiate: Versuri din captivitate și textul revistei teatrale „Cu sorcova”. În 1918 se găsea la Iași, unde
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
efemeră - Masca (1931) și Treisprezece și unu (1932). Practică regia la Teatrul Național din Cernăuți (1929) și la cel din Iași (1933-1939), unde va deveni prim-regizor în locul lui I. A. Maican. În capitala Moldovei întemeiază, cu Sandu Teleajen, Titus Hotnog, și Bogdan Amaru, lunarul „literar, critic, social” „Cadran” (ianuarie-iunie 1934) și se implică în existența revistei „Pamflet” (1934-1938), la care iscălește și articolul-program (Cuvânt pentru o plecare la drum). Temperament efervescent, de rară energie, în ciuda sănătății șubrede, a fost prezent
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
acum G. Dem. Loghin și N. Barbu (cu pseudonimele Radu Noveanu, Radu Naumescu), în timp ce note și recenzii referitoare la literatura vremii publică Gh. Agavriloaie, Jacob Popper, Traian Țanea. Din Pușkin și S.I. Marșak tălmăcește George Lesnea, iar din Pușkin, Titus Hotnog. R.Z.
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
ideologie socială. Se publică traduceri din Serghei Esenin (poemul Cățeaua, în versiunea lui George Lesnea), Giovanni Papini (Gog), Frédéric Mistral (Mirèio) și interviuri cu Ionel Teodoreanu, Ștefan Ciubotărașu ș.a. Alți colaboratori: Em. Serghie, Șt. Dimitrescu, Const. Argeșanu, N. Țațomir, Titus Hotnog. I.M.
PAGINI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
George Dorul Dumitrescu ș.a.), Constantin Stere (însemnări de Tr. Georgescu, Sergiu Matei Nica). V. Țepordei și George Dorul Dumitrescu se opresc asupra lui Al. Mateevici, I. Negrescu scrie despre Olga Nacu. Proza este ilustrată de B. Jordan, Leon Donici, Titus Hotnog, Gib I. Mihăescu, I. Laurențiu (Laurențiu Fulga), Lucia Demetrius, Jul Giurgea, Isaiia Răcăciuni, Anton Holban, Sandu Teleajen, Tr. Georgescu, Mihail Spiridonică, Al. O. Teodoreanu, Carol Ardeleanu. Sunt publicate versuri de Matei Alexandrescu, Tina Arbore, Gh. Banu, Dem. Bassarabeanu, Vlaicu Bârna
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
subtitlul „Literar, critic, social”, din ianuarie până în iunie 1934 (șase numere, ultimul dublu). Fără a menționa colegiul redacțional, C. își avea redacția și administrația acasă la Sandu Teleajen, care poate fi considerat directorul revistei, ajutat de G. M. Zamfirescu, Titus Hotnog și Bogdan Amaru, colaboratori activi, incepand chiar cu primul număr. În articolul-program, Tot ce putem spune acum, G.M. Zamfirescu arată că revista, reunind scriitori de la „Gândul nostru” și „Pagini moldovene” (desființate în 1928, respectiv în 1933), va acorda toată atenția
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
1933), va acorda toată atenția literaturii, voindu-se „o gazeta de preocupări literare, artistice și sociale”. Acordând, așadar, prioritate literaturii, revista publică proza de Bogdan Amaru (fragmente din românul Amor vagabond), Const. Argeșanu, Adrian Păscu, G.M. Zamfirescu, Aurel Lambrino, Titus Hotnog, o schiță romanțata de C. Săteanu, dar și proza de Șalom Alehem (traducere de Carol Drimer), versuri de Gina Sandri, Neculai V. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, Ion Brambura (Const. Argeșanu), George Lesnea (prezent și cu traduceri din Lermontov), Dinu Soare, A.G.
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de așa ceva. Cu sau fără lovituri de deschidere, veți ține În piepturile voastre cea mai puternică armată pedestră a lumii. Ienicerii! Sunt de patru ori mai mulți decât voi și de zece ori mai bine antrenați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Oană, iar semnalul pentru Pietro porni imediat. - Mențineți triunghiul! Atac cu săgeți aprinse! Săgețile aprinse loviră În plin corpul Cuceritorilor, luminând mai bine siluetele care se zbăteau În ceață. Dar el fu observat și din valea Bârladului. - Spătare Albu! strigă hotnogul Nechifor, care lupta În apropiere. Ce se Întâmplă În spate? Spătarul nu mai fu nevoit să răspundă. Cinci săgeți roșii țâșniră spre cer. Atac asupra voievodului! Mențineți pozițiile! - Doamne, ajută-ne Doamne, dacă ne vezi pe ceața asta... șopti spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
O izbi În față un vânt rece, care aducea ninsoare. Călăreții erau aproape. Își puse pe umeri un șal gros, luă o torță aprinsă și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
erau aproape. Își puse pe umeri un șal gros, luă o torță aprinsă și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea nopții?! Am auzit curierii, mai devreme. S-a Întâmplat ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
prag pe tatăl ei, sprijinit În cerdac. Caii se treziseră și ei și se Învârteau dincolo de gard, neliniștiți. - Ce se Întâmplă, Erina? Întrebă logofătul, privind gânditor trecerea călăreților spre sud. Tânăra nu răspunse, sau nu auzi Întrebarea. Era limpede că hotnogul Nechifor nu știa mai multe decât Îi spusese. Dar era la fel de limpede că undeva spre malul Dunării vor avea loc lupte la care, cu doar câteva ceasuri mai devreme, nimeni nu se aștepta. Ridică privirile spre cerdac și abia atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ei, care părea a aștepta un răspuns. - Tată... Trezește slujitorii... să-l Înhame pe Murguleț. - Erina! E toiul nopții! Ninge! Ești singură! - Nu-i nimic... Drumurile sunt mai păzite ca niciodată. Poate că ajung din urmă corpul de oaste al hotnogului Nechifor. - Dacă ești așa de hotărâtă, vin cu tine. Singură la drum de noapte nu te las! - O să-l iau pe Ionuț, slujitorul de la herghelie. Iartă-mă tată, dar nu mai pot rămâne! Dacă totul e bine, mâine seară mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul (comandant peste o sută de oșteni - căpitan n.n). --Când e poruncă, cu plăcere, sfințite. Da’ ce i s-a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175). Uite ce spun ei: “Scriem și mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au mărsu Măricuța fata lui Precup hotnogul înaintea mării sale lui Iliiaș vodă (Alexandru) și a tot Divanul... dzicând... că i să împresoară... două dughene de Ionașco popa Țâgănuș, ce sânt în Ulița Tărbujănească, din dzilele lui Vasilie vodă (Lupu n.n), pentru că au fost Ionașcă Țigănaș
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tudosca... --Te-ai dat învins prea ușor, fiule. --De ce, părinte? --Fiindcă după vreo trei ani, adică la 24 iunie 1669 (7177), găsim o mărturie a unor mari boieri privitoare la judecata dintre nepoții preotului Ionașco Țigănaș și biata Măricuța, fata hotnogului Precup, pentru un loc de casă cu cinci dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Măricuța, fata hotnogului Precup, pentru un loc de casă cu cinci dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost preot în Curte, la Beserica Doamnei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost preot în Curte, la Beserica Doamnei; iară de-acii Mărica Covrigoaie, cumnata popei lui Țigănaș, s-au apucat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
destindere și desfătare din zilele de toamnă când bogatul rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii: meșteșugari (blănari, șelari, curelari, bărbieri), preoți, oameni din administrație (vătafi, hotnogi), târgoveți și alții. Mănăstirea Bârnova deținea aici 2 fălci și jumătate și 20 de prăjini (peste 3,5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din Iași vinde o falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ionașco łigănaș și nu de altul? Apoi în vremea lui Vasile Lupu voievod la „Beserica Doamnei” era un popă Ionașco łigănaș. Până aici îi bine. Să-mi spui însă ce legătură este între acest popă și Măricuța, fata lui Precup hotnogul? Trebușoara îi oleacă mai cu dichis. Întâi „să hie lăsat Precup hotnogul pre łigănaș să șadză într-o dugheană” din cele cinci pe care le avea pe Ulița Tărbujenească „de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă”. De aici și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
voievod la „Beserica Doamnei” era un popă Ionașco łigănaș. Până aici îi bine. Să-mi spui însă ce legătură este între acest popă și Măricuța, fata lui Precup hotnogul? Trebușoara îi oleacă mai cu dichis. Întâi „să hie lăsat Precup hotnogul pre łigănaș să șadză într-o dugheană” din cele cinci pe care le avea pe Ulița Tărbujenească „de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă”. De aici și până ce Ionașco łigănaș se face stăpân pe două dughene ale lui Precup
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însă împreună cu divanul, hotărăște la 6 septembrie 1666 (7175): „Deci, Marica femeia lui Vasilie łigănaș Covrig și cu feciorii ei...nepoții popei Ionașco łigănaș, au rămas denaintea Divanului domniei mele și de toată legea țării. Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au îndreptat. De acmu înainte să-și ție acela loc tot cu cele cinci dughene”. Acum să nu crezi că Covrigoaia cu feciorii s-au liniștit. Nici vorbă. Necazurile Măricuței, fata lui Precup hotnogul, se țin lanț. Până la urmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au îndreptat. De acmu înainte să-și ție acela loc tot cu cele cinci dughene”. Acum să nu crezi că Covrigoaia cu feciorii s-au liniștit. Nici vorbă. Necazurile Măricuței, fata lui Precup hotnogul, se țin lanț. Până la urmă însă, Marica Covrigoaia nu mai vine la judecată, ci îi lasă pe feciorii ei Tănase și Ion să se judece cu biata Măricuța. Așa că o întâlnim și la 18 iunie 1669 (7177) și în fața lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]