10,678 matches
-
care sînt, nu e așa, muritori de rînd, fără acces la speculația înaltă - formule inteligibile și eficiente în activitatea lor de zi cu zi, dacă nu neapărat (dar nici exclus nu este) acel senzațional faptic și emoțional cu care îi hrănesc masiv presa și televiziunea. Acestea fiind zise, aș mai adăuga doar că e un pic paradoxal să susții noutatea, cu orice chip și cu orice preț, crezînd în același timp în capacitatea ei de a fi pe înțelesul tuturor. Noutatea
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
tradiții și de aducerea lor la zi într-o lume nouă a comerțului și tehnologiei - idei care ar fi putut crea arta din Revoluția de Catifea. Ce s-a realizat a fost un postmodernism de mâna a doua. Vestul a hrănit Blocul de Est cu o versiune derivată a modernismului care justificase socialismul și comunismul de la bun început. Primăvara de la Praga a fost o speranță falsă, modelul unei revoluții de stânga nu poate fi aplicat împotriva unei opresiuni comuniste de stânga
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
virtuozitate specială, două "clase", stăpînii și servitorii, oamenii saloanelor și oamenii mansardelor, ai bucătăriilor și ai subsolurilor, cei serviți și cei care îi servesc, aristocrații (nu fără irizații de mîrlănie) și servitorii (nu fără irizații de noblețe). Tot filmul se hrănește din vibrația magnetică între cele două lumi, din baletul ierarhiilor și din ritualul devotamentului - fie "de servici", fie plin de grandoarea unei tradiții istorice... Din flash-uri dramaturgice, inteligent puse în pagină (în scenariul lui Julian Fellowes), se poate deduce
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
proiectele marii vizionare, maternitatea avea să fie o sarcină socială, dusă la capăt de femei pentru satisfacerea intereselor societății, a nevoii de noi membrii sănătoși. Mama nu aparținea sieși, ci colectivității, prima ei obligație era să dea naștere și să hrănească la sân copilul. După aceasta mama nu mai era necesară copilului. Aici psihanaliștii ar fi protestat aducând în discuție complexul Oedip care survine în jurul vârstei de trei ani, a cărui importanță este atât de mare pentru dezvoltarea ulterioară a individului
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
Pavel Șușară Un veac de scepticism Vreme de un secol, adică de la începutul lui XX și pînă astăzi, arta s-a hrănit aproape exclusiv din revolte, din frustrări și din nenumăratele complexe ale unei existențe colective cu o tot mai accentuată conștiință a propriei precarități. Intrată în disoluție prin oboseală simbolică, dar și din pricina unor cataclisme sociale cum istoria n-a mai
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
casa părintească. A înțeles dintr-odată că pînă atunci tată-său înmagazinase atîta dragoste și iscusință în el și în frații săi încît lui, lui Leandru, i-ar fi fost îndeajuns pentru o viață ca să-l încălzească și să-l hrănească și că nu mai slujea la nimic să agonisească acea parte de dragoste care evident că aparținea deja timpului cînd nici chiar Leandru (obiectul și consumatorul acelei iubiri) n-ar mai fi fost printre cei vii, încît dragostea s-ar
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
disimulate în formele cele mai umile, așa cum se proiectează ea în ideologia și în estetica grupului Prolog, și-a găsit aici un fel de anticameră a Creatorului și, deopotrivă, un topos artistic. În care mai așteaptă și din care se hrănesc și alți artiști importanți din generațiile mai tinere, cum sînt Ioana Bătrânu, Mihai Sârbulescu, Dinu Săvescu, Mircea Tohătan etc. Dar între acești captivi și apologeți ai Grădinii, unul se detașează net prin evoluția lui singuratică și prin pasiunea devoratoare. Este
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
oricît de fermecătoare ar fi fata, ea nu poate transforma un film mic într-unul mare. Filmul are nu numai un titlu, dar și un motto memorabil: "Am 20 de ani și mi-am ratat viața"! Din asta se și hrănește comedia: din gustul disperării și al ratării la nerușinata vîrstă de 20 de ani, testat cu o frenezie în care totul e permis (în afară de teama de ridicol). Autorii declară că au vrut să facă un film despre căutarea identității. De
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
ar fi fost că, în cinema, credibilitatea "fizică" e la fel de importantă ca vocea. Or, în film, personajul respinge proiectul pentru că nu i se pare "cinstit" să marieze interpretarea de acum cu vocea de pe vremuri! E discutabil! Pentru că magia cinematografului se hrănește tocmai din "falsul" montajului... Problema nu e că între voce și trup e o distanță de cîteva decenii, problema e de incompatibilitate a trupului cu personajul! Avea dreptate Callas cînd spunea "muzica ajunge ca să explice totul.... Cine știe să mă
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
de tine, câine de zmeu!" este doar o interpelare injurioasă? Nicidecum. „În realitate," ne luminează autorul, „Feții-Frumoși se confruntau cu o varietate specială, patrupedă, din rasa zmeilor de câmpie." Câinii de zmeu, aflăm mai departe, sunt niște literați și se hrănesc cu ce altceva decât cu... porci de câine. Deși pare o lume întoarsă pe dos, aici totul se articulează după regulile unei logici imbatabile. Cea mai savuroasă este, desigur, logica etimologiei populare. De ce să te chinui să cauți originile obscure
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
inteligența și nici gustul pentru lucrul binișor făcut din prima, dar vă rămâne de muncit, la rece, cu detașare, la eliminarea balastului. Luând cele mai bune două versuri din a dvs. Scrisoare din nori, anume: "mă adăp din sete/ mă hrănesc cu foame", ideea a fost de-a lungul vremii sub condeiul mai multora. Iar găselnițe de tipul "în sertarul gâtlejului meu umed" "suflet în umbra rimelului" sau "în singurătatea nărilor tale parfumate" sunt evident neinspirate și în măsură să altereze
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
castrate înainte de îmbobocire. Ca și în poliție și în serviciile secrete, unde supraviețuitorii ceaușismului dau rod greu în fiecare an, și la finanțe - un minister represiv și el, orice s-ar zice! - lucrează mai ales copiii de suflet ai național-comunismului. Hrăniți de mentalitatea Elenei Ceaușescu, cea care a exclamat văzând o coadă la care supușii stăteau cu orele pentru o bucată de pâine: "Șobolanii ăștia nu se mai satură!", ei te-ar dori piesă de muzeu, bun doar la recensăminte și
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
în film, despre el... Într-unul dintre momentele cele mai pline de haz ale filmului, acțiunea se întrerupe și vocea povestitorului ne anunță că " Dată fiind violența scenei, mai bine să vă arătăm un documentar despre languste! Despre cum se hrănesc ele, și cum reușesc ele să rămînă umane"! Apropo de "să rămînă umane", filmul îți induce o ușoară nostalgie. Văzută în oglinda retrovizoare a comediei, omenirea pare că a progresat, într-adevăr, atît de puțin; defectele s-au perpetuat peste
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
creatoare. Generația lui Corneliu Baba, din care fac parte numele cele mai importante ale culturii române inter- și postbelice (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Ion Țuculescu, Alexandru Ciucurencu, Vasile Kazar și alții, este și cea care se hrănește direct din noul climat politic, cultural și moral de după primul război. Și, într-un fel sau altul, această generație de umaniști, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, exprimă cultural toate nivelurile unei existențe frămîntate: de la moralismul sceptic și vituperant
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
a fost întotdeauna,chiar atunci când a afirmat că datorează ceva unui regizor, un rebel independent. Există singur, ca un munte cu creștetul în nori, liber în crepusculul impunător. El trăiește ca un cașalot uriaș într-o mare fecundă care-i hrănește intuiția. Creează doar atunci când se simte neîncătușat. Am lucrat mai multe spectacole cu el, spectacole în care a făcut roluri mari și în care s-a simțit foarte bine. A și fost recompensat cu premii de care s-a bucurat
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
Mi-am dorit să trăiesc într-un cântec folk, precum Joe Hill. Mi-am dorit să plâng pentru nevinovații pe care bomba mea avea să-i schilodească. Mi-am dorit să-i mulțumesc țăranului tată de familie ce ne-a hrănit când eram fugari. Mi-am dorit să port mâneca dreaptă îndoită pe jumătate, iar oamenii să zâmbească atunci când salut cu mâna care nu trebuie. Mi-am dorit să fiu împotriva bogătașilor, chiar dacă unii dintre ei l-au citit pe Dante
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
Sunt pedepsit de carnea mâncată? Să existe oare cirezi sălbatice care nu au o părere prea bună despre mine? Crimă în bucătărie! Ferme Dachau! Îngrijim ființe pentru a le mânca! Oare Dumnezeu iubește lumea? Ce fel mostruos de a te hrăni! Triburi de animale războindu-ne veșnic între noi! Ce am câștigat? Oamenii, niște naziști în ceea ce privește dieta! Moarte în centrul de hrănire! Cine le va cere iertare vacilor? Nu este vina noastră, nu noi am pus la cale toate astea. Acești
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
sfârșim prin a ne însuși, pe variate planuri, o epocă a istoriei. Un secol, legitimat de N. Manolescu a fi "secolul lui Ion Ghica". Scrisorile către V. Alecsandri acoperă monografic natura acestui secol, explorând direct universul celor vii cu virulența hrănită de fabulosul aplicat realității. Pentru a mi se da crezare, nu mă voi referi decât la mărturiile uriașului cimitir al ciumei lui Caragea, sau la tragica simplitate, fie a "punerii în fiare"a unui fost dregător, bănuit de uneltiri împotriva
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
degradant să se ocupe de producțiile culturale explicit sub-mentale și infra-umane. Bănuiesc că atunci când dau peste postul Etno, sar peste el printr-o mișcare de deget, tot așa cum sar și peste alte inepții mitocănești. În răstimp poporul de rând se hrănește cu inepțiile și se modelează corespunzător. Intelectualii se ferecă în lumea lor autistă, deplângând în strict secret lipsa de educație a compatrioților lor cu care în curând nu vor mai avea nici o pistă de comunicare. Iar "poporul", autist și el
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
să fac totul de unul singur. Descoperirea unui număr mare de oameni de valoare superlativă a fost de-a dreptul salvatoare. Ei au acționat pentru mine ca o universitate alternativă, mi-au îndrumat lecturile, mi-au îndreptat gustul, m-au hrănit cu informație intelectuală. Tot o mirare fantastică a fost să văd solidaritatea și continuitatea acestui grup de oameni constituit cu (atunci) douăzeci de ani în urmă și de fapt continuat cu cel puțin încă 20 de ani. Cu unii din
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
harșt/ se aude la marginea cimitirului de sus/ harșt/ se aude la marginea cimitirului de jos/ și orașul se împarte între ele ca-n jocul de-a țările". Nici transcendența nu iartă, îngerul (numit și "Marele Travestit", cel care "te hrănește cu lucruri secundare"), pîndește "cu gheare ascuțite" "să nu strîngi mîna vreunui necunoscut în întuneric/ să nu scrii prescurtat numele Domnului/ să nu te adăpostești în umbra copacilor izolați/ să nu intri în morile învîrtite de cai/ să nu bei
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
zilnic). Mitul zeiesc decade într-unul tavernal, prozaic, de cotidiană folosință, de natură epocală, egalizatoare: Nu alcoolul ci frontiera ultimului pahar/ prevestește Nordul. Ești între ceilalți, la/ mesele lunge ale veacului" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Un mit colțuros, agresiv, hrănit de mentalitatea omului primar, subcivilizat, care iese la suprafață cu sumbra voluptate a trivialității, în condițiile unei anomalii obștești. Însă nu mai puțin un mit luciferic, precum o vînzare-cumpărare de suflet: " Țin paharele în mîini ca niște șișuri reci/ proptite
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
opere), cel mai scandalos din carte. Lavastine n-are nici o dificultate în a scrie negru pe alb: "Că pozițiile sale ideologice, expuse și argumentate de-a lungul a sute de pagini înainte de 1945, au contribuit în mare măsură la a hrăni gîndirea istoricului religiilor, este un lucru de necontestat..." (p. 453-454). Sau: "Categoriile religioase și concepțiile politice care l-au împins spre fascism și i-au determinat fascinația pentru mistica Mișcării legionare sînt aceleași pe care savantul și-a construit universul
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
fost adusă propagandistic în principala piață a Timișoarei, făcând concurență bietului țăran care s-a văzut, dintr-o dată, plasat în categoria speculantului ordinar - adică a infractorului. Las deoparte și amănuntul că una e oul clorotic scos de găina de gostat hrănită cu dubioase produse chimice, și alta e, vorba lui Ion Barbu, "viul ou, la vârf cu plod", datorat găinii crescute la curte. A vinde la preț de dumping produse în care citești largul spectru al hepatitei înseamnă nu doar iresponsabilitate
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
relație între dependența inițială și autonomia finală. * În școala noastră, începem printr-o primă fază individuală care interzice orice obligație față de alții. Elevul nu are nici o obligație. Nici măcar față de text. Ceea ce contează este concentrarea asupra justeței relației cu sarcina propusă, hrănită de căutarea de sine, de căutarea propriilor mijloace. La acest nivel, cu riscul de a surprinde, se poate spune că scopul constă în a te servi de Shakespeare pentru a-ți descoperi propria autenticitate. La jumătatea ciclului pedagogic, elevii părăsesc
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]