1,474 matches
-
chiar beletristică. Descoperi lucrări semnate de pedagogi români de prestigiu precum G. G. Antonescu, Simion Mehedinți, Horia Moisescu, cărți în care tematica abordată vorbea despre școala activă, consiliere, cunoașterea psihologică a școlarului, educația morală, reforma învățământului, etc. De asemeni erau hrisoave si decrete domnești ale lui M. Gr. Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, cărți de Petru Maior, ori Dimitrie Cantemir cu Hronicul româno-moldo-vlahilor, Iași, Vol. II-III, 1835 și spre surprinderea sa, pe Cain si Abel, prima ediție, a lui
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
frumos ca umbra unei idei”: „M-am legat de cuvânt... / ... ca și cum s-ar naște din mine ființa. / M-am legat de cuvânt... (Legarea de cuvânt) - slăvitul, cuvântul cel care înscrie taina clipei înrourate de har pe-o treaptă de hotarnic hrisov, ce vrutu-l-am hristic. Întru amintirea lui NICHITA, se cade a nu uita că pentru el prietenia este mantie-nstelată cu învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am floare. De câte ori răsar stelele / nu mi-e noapte
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
brațele mele cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne, si vino să-mi duci Pe-un crivat de beci toată iedera verde, acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde; acest cântec de ea, pe hrisovul de huma, din mine s-o plec și s-o fac să rămână... Camelia Radulian ... Citește mai mult Intampla-te, Doamne, pe-un foșnet de tei,adoarme-mi tăcut, nu știu cum, nu știu unde,osândele mele târzii și rotundeca apele ochilor ei.Mi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
visele ei și că brațele melecautand-o năuc printre frunze de nuciIntampla-te, Doamne, si vino să-mi duciPe-un crivat de beci toată iedera verde,acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde;acest cântec de ea, pe hrisovul de huma,din mine s-o plec și s-o fac să rămână...Camelia Radulian... V. IERI..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă/ Dacoromânia/ să liturghisească aleasă mărire/ Prea sfintei Crăiese -/ Fecioara Maria! Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
tratatele de medicină, venite de pe altă lume, a nepriceputelor complicații, pot, ca jocurile de iele, să rătăcească trup și suflet. Spre îmblînzirea lor, ca într-un ritual barbar al limbii și-al științei, se ridică, din vremuri, dicționarele de popularizare, hrisoave mai omenești, prin care spitalul, cu mirosurile și parolele lui, se-nghesuie în cămară. Pe la 1910, la Imprimeria Al. Georgescu din Buzău, doctorul Vasile Bianu scotea un asemenea dicționar. Doctorul de casă sau Dicționarul sănătății, "împodobit cu 315 chipuri" și
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
al XV-lea, în totată Europa. Țiganii-robi în țările române Și în țările române, țiganii apar menționați în veacul al XIV-lea, cu specificul că, alături de tătari (în Moldova) aveau statutul de robi. Astfel, prima lor atestare documentară o reprezintă hrisovul din 30 octombrie 1385 prin care Dan I, voeivodul Țării Românești, întărește mănăstirii Tismana avuțiile ei. Printre aceste posesiuni, sunt menționate și „40 sălașe de țigani” pe care mănăstirea le stăpânea din timpul domnitorului Vlaicu Vodă (1364-1377). În Moldova, ei
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
posesiuni, sunt menționate și „40 sălașe de țigani” pe care mănăstirea le stăpânea din timpul domnitorului Vlaicu Vodă (1364-1377). În Moldova, ei sunt pomeniți pentru prima dată în mod indirect în anul 1414, când Alexandru cel Bun dăruiește, printr-un hrisov din 2 august, boierului Toader Pitic și fratelui său mai multe sate, între care și unul „unde au fost cnezi Lie și Țigănești”. Pentru Ardeal, menționăm diploma din 1423 prin care regele Sigismund dă poruncă tuturor dregătorilor și nobililor săi
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cel Tânăr(1517-1527), cerându-i ca în expediția împotriva Ungariei, să atace și să ocupe regiunea locuită de secui din estul Transilvaniei, iar peste două secole, în 1767(iunie 1) Grigore I. Callimah(Callimachi 1761-1764 și 1767 - 1769) întărește prin hrisov fostului mitropolit Iacov, ca șapte oameni de țară, cu casă în Ținutul Suceava, să fie scutiți printre altele, de cai de olac și exemplele ar putea continua. De pildă: în 1592, patru case de poslușnici din târgul Baia, ale mănăstirii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul domnesc din 18 august 1780. Progrese în organizarea serviciului poștal Nu se cunoaște precis modul de organizare al serviciului poștal în noul ținut, dar se știe că domnul Moldovei Constantin Ipsilanti(7 martie 1799-28 iunie 1801) s-a ocupat intens
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bancnote etc. ștampilă cu care se anulau mărcile aplicate pe scrisori pentru a se evita reutilizarea. titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ofelia, de asta îmi rețin lacrimile..." Apa ar fi legată de lacrimi printr-un proces intim, ele ar fi, atât apa, cât și lacrimile, materie a disperării..."62 Râuri, nu vă mai prosternați, câmpii nebuloase, strângeți-vă sul ca un hrisov prăfuit, (...) greierul a uitat să cânte, paserile refuză să zboare și în crâng s-a sinucis un pițigoi. Într-un univers atât de obosit, unde însuși Cuvântul "colindă prin veșnicie ca un fum, la întâmplare" (simbol al alterității artei), ele-mentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sus pot fi susținute cu ajutorul unul alt istoric Registrele vigesimale brașovene, care-l menționează pe Neagoe din Breaza, prezent la Brașov cu afaceri de negoț. Se presupune că acest Neagoe, pomenit de registrele brașovene la 1503 este persomajul amintit în hrisovul din 1510. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi socotit 'piatra de temelie' pentru începuturile istoriei la Breaza. De atunci și până în prezent (când se împlinesc 500 de ani de existențăă se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în perioada 1844-1845 trăiau aproximativ 20.000 de ruși de rit vechi. În Moldova, atitudinea autorităților față de staroveri era una normală, de toleranță și de acceptare. În secolul al XVIII-lea domnitorii Moldovei Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care-i apărau pe staroveri împotriva a” orice ingerințe în afacerile loru religioase, respective la bisericile, schiturile, popii și călugării loru”. Printr-un hrisov emis în 1805, domnul Moldovei Constantin Moruzi a reînnoit lipovenilor aceste drepturi, iar succesorul său, Scarlat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de acceptare. În secolul al XVIII-lea domnitorii Moldovei Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care-i apărau pe staroveri împotriva a” orice ingerințe în afacerile loru religioase, respective la bisericile, schiturile, popii și călugării loru”. Printr-un hrisov emis în 1805, domnul Moldovei Constantin Moruzi a reînnoit lipovenilor aceste drepturi, iar succesorul său, Scarlat Callimachi le-a reconfirmat ulterior. Episcopul Melchisedek (1871) aprecia că, în Țara Românească, primii lipoveni s-au stabilit în prima parte a secolului XX
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
urmată de cea din nord-est (mai ales județele Iași și Suceava). În Moldova, staroverii au început să sosească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (Socolinți 1724). În acea perioadă, domnii fanarioți Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care dădeau staroverilor din Moldova mai multe drepturi și libertatea practicării credinței. Stabilirea rușilor-lipoveni în județul Iași încă din prima jumătate a secolului al XVIIIlea sa datorat atât contextului istoric și social, cât și cadrului natural favorabil practicării ocupației de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
apoi întoarse privirea către locul de unde se auzise vocea. Un șevalet, în stânga, aproape lipit de zidul interior al cetății. Își dădu seama că trecuse pe sub arcada impunătoare, însă niciun străjer nu-i proptise sulița în piept, pentru a-i cere hrisoave domnești, buletin de identitate, scrisori de acreditare sau pur și simplu o hârtie îngălbenită, făcută sul, sigilată cu o pecete plină de înflorituri. Un răvaș pe care călătorul prăfuit ar fi trebuit să îl scoată de la piept sau din cizmă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]