1,472 matches
-
fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
-te, Ioane, pe sfinte ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// (Radu Gyr, Anotimpul Umbrelor, Ed. Vremea, București, 1993, p.6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
uric la 24 noiembrie 1492 lui Ivancu și Vascu - fii lui Leu, în 1458, acest Vascu - scris Vasco Leu după grafia poloneză, se află la Camenița în bejenie cu Petru Aron, iar în divanele lui Alexandru cel Bun și Iliaș, hrisoavele îi pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438, 24 februarie 1437, 23 mai 1436, la 10 februarie, 3 iunie și 1 septembrie 1429, la 15 aprilie și 16 februarie 1428, în anul de la facere 6929, adică 1421, la 1402
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Laurentiu_badicioiu_interviu_cu_corn_laurentiu_badicioiu_1342861405.html [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
vine de acolo!” - oftează în gând, să nu audă băiatul, dar el e prea concentrat să pună întrebări, prea mic să găsească singur răspunsuri... Știa de la mama lui că purta numele unui domnitor - Radu (de la Afumați), cel care atestase prin hrisov localitatea aflată la jumătatea drumului dintre cele două capitale ale Țării Românești - Câmpulung și Curtea de Argeș. Casele domnești, de odihnă, pentru familia Basarabilor, dăduseră și numele localității - Domnești. Îi plăcea să asculte povești despre locurile natale, dar cel mai mult îi
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
deci ,așa cum îi fusese toată viața ,pe câmpul de luptă 19-, acuzația de trădare fiind după părerea noastră neîntemeiată, aceasta ne fiind în firea , nici în conduita sa militară de până atunci. NOTE 1.C.V Obedeanu, În marginea unui hrisov. Ceva despre neamul lui Buliga Mehedințeanul în Arhivele Olteniei(A.O ) v, 1926, nr.28, p. 320-323ș Petre Gârboviceanu , Cultul județului Mehedinți , București ,1931,p.18. 2. I.C.Filitti , Condica Poenarilor -Almăjeni în A.O VIII, 1929, nr.43-44, p.
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
Se naște din gânduri ,se înalță spre bolti se pierde în cerul pierdutelor porți cade-n izvorul iubirii eterne nu are stare și nu are vreme intra în visuri,intră în trăire cuvânt de cuget,cuvânt de iubire hrănit de hrisoave ,din cărți prăfuite raze de soare din lumi rătăcite răspunde omenirii,cu inima curată versul lui ,o scânteie,ce bate în poartă... Cine-i poetul?...V-ați întrebat vreodată? Pierdut în nisipuri,în nopți tălmăcite la umbră tăcerii,în ierbi
CINE-I POETUL? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1488054930.html [Corola-blog/BlogPost/358998_a_360327]
-
unde putem dansa în voie sau putem construi punți de legătură sufletească între interiorul și exteriorul nostru. uite astăzi aș vrea să dau drumul tuturor porumbeilor albi din podul casei să poposească pe umerii oamenilor apoi am chef să deschid hrisoavele străbunilor mei să citesc despre cum își duceau ei existența apoi însemnările bunicii când a rămas văduvă atât de tânără cu patru copii zilele și nopțile fără odihnă când frământa griji și se gândea cum să se mai descurce apoi
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_o_pauza_de_iubi_vasilica_ilie_1387213477.html [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
a Sfântului Munte Athos, „au oferit ajutoarele ca unui frate aflat în nevoi, fără să ceară nimic în scimb”. Pe lângă cele 20 de mănăstiri, în Athos există 12 schituri. Dintre acestea două sunt românești: Prodromu - care a luat ființă prin Hrisovul domnitorului Moldovei, Grigorie Alexandru Ghica, emis în 17 iulie anul 1753 și aparține, jurisdicțional, de Marea Lavră. Apoi mai avem Schitul Lacu - care aparține de Mănăstirea Sfântul Pavel. În Athos există numeroase chilii, dintre care foarte multe sun românești, cum
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
este cea mai frumosă din tot Sfântul Munte. Vlad Vodă Vintilă acordă 10000 de asprii anual mănăstirii Marea Lavră. Din acești bani s-a pictat biserica mare a mănăstirii. În anul 1562 hatmanul Ioan Sturza al Moldovei fixează, printr-un hrisov, suma de 100 de florini anual pentru această mănăstire. În anul 1579 Petru Șchiopul al Moldovei face o danie de 6000 de asprii mănăstirii Marea Lavră. În 1585 s-a dărâmat cupola bisericii, pe care o reface Doamna Maria - soția
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi “ din Cernăuți-Ucraina, și Prof. dr. Lilian Zamfiroiu, Ministru Plenipotențiar în Ministerul Afacerilor Externe. Un moment mult așteptat a fost lansarea antologiei alcătuită de Ioan Barbu, intitulată sugestiv “ RÂMNIC, Orașul domniei mele...“, titlul extras dintr-un hrisov de la 1389 al slăvitului voievod, ctitorul Mânăstirii Cozia.Despre această antologie a vorbit Conf.univ.dr.Gabriela Rusu-Păsărin. În paginile acestei frumoase antologi descoperim eseuri, taxte și poezii despre vatra de istorie Vâlcea, semnate, printre alții de Ion Andreiță, Mihai Antonescu, Ioan
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1432447351.html [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOMNATICE DIALOGURI Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ea: Hrisovul toamnei scrie poemul iubirii, În prisovul dinților trecutului șoptește, Parcă frângându-și aripa împăciuirii, Gângurindu-și melancolia ne vorbește.. El: Ne șoptește despre iubiri amorțite, Vorbind vântului trecut, acum zbrunt, Parcă-i iubirea celui avut, ce nesimțite Are și nu
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411635440.html [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. **** **** *** ... și am văzut lacrimi în ochii celor prezenți ... A consemnat, Floarea Cărbune Referință Bibliografică: 31 august-Ziua Limbii
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Citește mai mult Au venit în țara asta și-
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă:ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată!... XVIII. CALUL ȘI MĂGARUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie miluită cu „vinericiul din satul Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și din Bărbătești, de preste toate hotarele, din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului, tot să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat 7141, semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei lui Manole. Aici, în această vatră de istorie basarabă, atestată documentar printr-un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938, cu un local propriu, la biserica „Buna Vestire” și cuprindea obiecte de artă feudală, cărți vechi, rare
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
care poezia era pusă în cătușe, în Basarabia ați cunoscut Țara prin niște mari spioni, din partea dreaptă a Prutului: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga și mulți alții care au încăput în hrisovul fără de sfârșit al aceleiași istorii. Prin nespusul de limpede și amețitorul adânc al numelor lor ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul dascăl: Eminescu
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului său, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume si italienizată, lucru care în acea perioadă se petrecea des ca urmare a influenței culturii
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
uscat; bărbos, Cu trupul vlăguit și noduros, Purtând cu el miraculoasa cheie Cu care fericirea să ne deie... Îl văd așa, la vârsta ta de-acum, Cu pasul voinicesc întins la drum, În ambianța luminoasei oaze, În descifrarea unor vechi hrisoave, Subliniind întreaga lor savoare Ce-o dă distanța celor trecătoare. Îmbini știință și exactitate Cu-o bună doză de naivitate. Sub ochiul tău lucid, dar generos Trecutul pitoresc și savuros... Cum sufletul vibrează ca o strună, Nu-ți pasă nici
PASIUNE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pasiune.html [Corola-blog/BlogPost/356410_a_357739]
-
lacului artificial al parcului... Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o „fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 și aparținând, inițial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între orașele Târgu Frumos și Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I. Brătianu, cunoscut istoric și om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Voi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
Poem de Al.Florin ȚENE Imn către mine Căci nu mă cunosc îndeaproape îndelumina, răcoros, povestind din hrisoave râul și cerbul, aerul torturat până când ia forma nopții formă ulciorului formă porții formă piciorului de lut invadat că de lavă. Căci numai astfel lângă umăr. Lângă fântână cu izvoare fără număr lângă lanul de grâu, lângă bătaia soarelui, a
IMN CĂTRE MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Imn_catre_mine.html [Corola-blog/BlogPost/351396_a_352725]